DREPT
Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare īn relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept. |
StiuCum
Home » drept
» drept penal
» Urmarirea penala
|
|
Capitolul iv - efectuarea urmaririi penale |
|
CAPITOLUL IV Modurile de sesizare Art. 221. - Organul de urmarire penala este sesizat prin plangere sau denunt, ori se sesizeaza din oficiu cand afla pe orice alta cale ca s-a savarsit o infractiune. Cand, potrivit legii, punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila ori la sesizarea sau cu autorizarea organului prevazut de lege, urmarirea penala nu poate incepe in lipsa acestora. De asemenea, urmarirea penala nu poate incepe fara exprimarea dorintei guvernului strain in cazul infractiunii prevazute in art. 171 din Codul penal. Cand prin savarsirea unei infractiuni s-a produs o paguba uneia din unitatile la care se refera art. 145 din Codul penal, unitatea pagubita este obligata sa sesizeze de in 949i81j data organul de urmarire penala, sa prezinte situatii explicative cu privire la intinderea pagubei, date cu privire la faptele prin care paguba a fost pricinuita si sa se constituie parte civila.*) *) Alin. 4 al art. 221 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 141/1996. Plangerea Art. 222. - Plangerea este incunostintarea facuta de o persoana sau de o unitate din cele la care se refera art. 145 din Codul penal, careia i s-a cauzat o vatamare prin infractiune. Plangerea trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii, indicarea faptuitorului daca este cunoscut si a mijloacelor de proba. Plangerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie sa fie special, iar procura ramane atasata plangerii. Plangerea facuta oral se consemneaza intr-un proces-verbal de organul care o primeste. Plangerea se poate face si de catre unul dintre soti pentru celalalt sot sau de catre copilul major pentru parinti. Persoana vatamata poate sa declare ca nu-si insuseste plangerea. Pentru persoana lipsita de capacitatea de exercitiu, plangerea se face de reprezentantul sau legal. Persoana cu capacitate de exercitiu restransa poate face plangere cu incuviintarea persoanelor prevazute de legea civila. Denuntul Art. 223. - Denuntul este incunostintarea facuta de catre o persoana sau de catre o unitate dintre cele la care se refera art. 145 din Codul penal, despre savarsirea unei infractiuni.*) Denuntul trebuie sa contina aceleasi date ca si plangerea. Denuntul scris trebuie sa fie semnat de denuntator, iar in cazul denuntului oral, acesta se consemneaza intr-un proces-verbal de catre organul in fata caruia a fost facut. *) Alin. 1 al art. 223 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 141/1996. Acte premergatoare Art. 224.**) - In vederea inceperii urmaririi penale, organul de urmarire penala poate efectua acte premergatoare. De asemenea, in vederea strangerii datelor necesare organelor de urmarire penala pentru inceperea urmaririi penale, pot efectua acte premergatoare si lucratorii operativi din Ministerul de Interne, precum si din celelalte organe de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale, anume desemnati in acest scop, pentru fapte care constituie, potrivit legii, amenintari la adresa sigurantei nationale.**) Procesul-verbal prin care se constata efectuarea unor acte premergatoare poate constitui mijloc de proba. **) Art. 224 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973, alin. 2 fiind reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 141/1996. Sesizarea la cererea organului competent Art. 225. - Cand legea prevede ca inceperea urmaririi penale nu poate avea loc fara o sesizare speciala, aceasta trebuie facuta in scris si semnata de catre organul competent. In actul de sesizare trebuie sa se arate in mod corespunzator datele prevazute in art. 222 alin. Unele dispozitii privind urmarirea penala pentru militari Art. 226.*) - Pentru infractiunile prevazute de Codul penal in art. 331-336, 348, 353 si 354, urmarirea penala poate incepe numai la sesizarea comandantului. Pentru celelalte infractiuni savarsite de militari, organul de urmarire penala procedeaza potrivit regulilor obisnuite, informand pe comandant de indata ce a inceput urmarirea penala. Alin. 3 al art. 226 a fost abrogat prin Legea nr. Sesizari facute de persoane cu functii de conducere si de salariati Art. 227. - Orice persoana cu functie de conducere intr-o unitate la care se refera art. 145 din Codul penal sau cu atributii de control, care a luat cunostinta de savarsirea unei infractiuni in acea unitate, este obligata sa sesizeze de in 949i81j data pe procuror sau organul de cercetare penala si sa ia masuri sa nu dispara urmele infractiunii, corpurile delicte si orice alte mijloace de proba.**) Obligatiile prevazute in alineatul precedent revin si oricarui functionar sau altui salariat care a luat cunostinta despre savarsirea unei infractiuni in legatura cu serviciul in cadrul caruia isi indeplineste sarcinile. **) Alin. 1 al art. 227 este reprodus astfel cum a fost modificat potrivit art. II din Legea nr. 141/1996.
Inceperea urmaririi penale Art. 228.*) - Organul de urmarire penala sesizat in vreunul din modurile prevazute in art. 221 dispune prin rezolutie inceperea urmaririi penale, cand din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate nu rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazute in art. 10, cu exceptia celui de la lit. b). In cazul aratat in art. 10 lit. b), organul de urmarire penala inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de a dispune scoaterea de sub urmarire penala. Cand organul de urmarire penala se sesizeaza din oficiu, incheie un proces-verbal care constituie actul de incepere a urmaririi penale. Daca din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate dupa primirea plangerii sau denuntului rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazute in art. 10, cu exceptia celui de la lit. b), organul de urmarire penala inainteaza procurorului actele incheiate cu propunerea de a nu se incepe urmarirea penala. Daca procurorul constata ca nu sunt intrunite conditiile aratate in alineatul precedent, restituie actele organului de urmarire penala pentru inceperea urmaririi penale. In cazul in care procurorul este de acord cu propunerea, o confirma prin rezolutie motivata si instiinteaza despre aceasta persoana care a facut sesizarea. Daca ulterior se constata ca nu a existat sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia propunerea de a nu se incepe urmarirea penala, procurorul infirma rezolutia si restituie actele organului de urmarire, dispunand inceperea urmaririi penale. *) Art. 228 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1993. Invinuitul Art. 229. - Persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala se numeste invinuit cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa. Scoaterea de sub urmarire cand fapte nu prezinta pericolul social al unei infractiuni Art. 230.*) - Procurorul, sesizat potrivit art. 228 alin. 2, dispune prin ordonanta scoaterea de sub urmarire penala si instiinteaza despre aceasta, cand este cazul, persoana care a facut sesizarea. Restituirea dosarului pentru continuarea cercetarii penale Art. 231.*) - Daca procurorul, sesizat potrivit dispozitiilor art. 228 alin. 2, constata ca nu este cazul sa scoata de sub urmarire, restituie dosarul organului de cercetare penala pentru continuarea cercetarii penale. Restituirea dosarului pentru inceperea sau continuarea urmaririi penale Art. 232.*) - Daca procurorul i-a restituit, in temeiul art. 228 alin. 5 sau art. 231, actele ori dosarul, organul de urmarire penala incepe ori, dupa caz, continua urmarirea penala, procedand la efectuarea acesteia, potrivit legii si tinand seama de imprejurarile speciale ale fiecarei cauze. *) Art. 230 231 si 232 sunt reproduse astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 7/1973. Arestarea preventiva a invinuitului Art. 233. - In cursul efectuarii cercetarii penale, daca organul de cercetare considera ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru luarea masurii arestarii preventive a invinuitului, face propuneri in acest sens si le inainteaza procurorului pentru a decide. Daca procurorul, dupa ce examineaza dosarul cauzei, constata ca este cazul sa ia masura arestarii preventive a invinuitului, procedeaza potrivit art. 146. Propuneri facute de organul de cercetare penala Art. 234. - Daca organul de cercetare penala considera ca sunt teme iuri pentru punerea in miscare a actiunii penale, face propuneri in acest sens, pe care le inainteaza procurorului. Organul de cercetare penala, daca considera ca sunt intrunite si conditiile prevazute de lege pentru luarea masurii arestarii preventive a inculpatului, face propuneri si in aceasta privinta. Punerea in miscare a actiunii penale prin ordonanta Art. 235. - Procurorul se pronunta asupra punerii in miscare a actiunii penale dupa examinarea dosarului. Daca procurorul este de acord cu propunerea, pune in miscare actiunea penala prin ordonanta. Ordonanta de punere in miscare a actiunii penale trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile aratate in art. 203, date cu privire la persoana inculpatului, fapta pentru care este invinuit si incadrarea juridica a acesteia. Arestarea preventiva a inculpatului Art. 236. - Procurorul sesizat potrivit art. 234, daca pune in miscare actiunea penala si daca constata ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru luarea masurii arestarii preventive a inculpatului, procedeaza potrivit art. 150 si urm. Daca invinuitul este arestat potrivit art. 233, va fi ascultat de procuror inainte de expirarea termenului de arestare a invinuitului. Continuarea cercetarii si ascultarea inculpatului Art. 237. - Dupa aducerea la indeplinire a dispozitiilor art. 233-236, procurorul, daca este cazul, dispune continuarea cercetarii penale. Organul de cercetare penala continua efectuarea actelor de cercetare, fiind obligat sa respecte si dispozitiile date de procuror. Daca procurorul a pus in miscare actiunea penala, organul de cercetare cheama pe inculpat, ii comunica fapta pentru care este invinuit si ii da explicatii cu privire la drepturile si obligatiile pe care le are. Organul de cercetare penala pune in vedere inculpatului aflat in stare de libertate ca este obligat sa se prezinte la toate chemarile ce i se vor face in cursul procesului penal si ca are indatorirea sa comunice orice schimbare de adresa. Organul de cercetare penala va continua urmarirea si fara a-l asculta pe inculpat, cand acesta este disparut, se sustrage de la cercetare sau nu locuieste in tara. Extinderea cercetarii penale Art. 238. - Organul de cercetare penala, daca constata fapte noi in sarcina inculpatului ori imprejurari noi care pot duce la schimbarea incadrarii juridice a faptei pentru care s-a pus in miscare actiunea penala sau date cu privire la participarea si a unei alte persoane la savarsirea acelei fapte, face propuneri in acest sens, pe care le inainteaza procurorului, pentru ca acesta sa decida in privinta extinderii cercetarii penale sau schimbarii incadrarii juridice.
Cazuri de suspendare Art. 239. - In cazul cand se constata printr-o expertiza medicala ca invinuitul sau inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa ia parte la procesul penal, organul de cercetare penala inainteaza procurorului propunerile sale impreuna cu dosarul, pentru a dispune suspendarea urmaririi penale. Procurorul se pronunta asupra suspendarii prin ordonanta. Ordonanta de suspendare Art. 240. - Ordonanta trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile aratate in art. 203, datele privitoare la persoana invinuitului sau inculpatului, fapta de care este invinuit, cauzele care au determinat suspendarea si masurile luate in vederea insanatosirii invinuitului sau inculpatului. Masura suspendarii se comunica partii civile. Dupa comunicare, dosarul se restituie organului de cercetare penala. Sarcina organului de cercetare in timpul suspendarii Art. 241. - In timpul cat urmarirea este suspendata, organul de cercetare penala continua sa efectueze toate actele a caror indeplinire nu este impiedicata de situatia invinuitului sau inculpatului. Organul de cercetare penala este obligat sa se intereseze periodic daca mai subzista cauza care a determinat suspendarea urmaririi penale.
Cazuri de incetare Art. 242. - Incetarea urmaririi penale are loc cand se constata existenta vreunuia dintre cazurile prevazute in art. 10 lit. f)-h) si j) si exista invinuit sau inculpat in cauza.*) Daca in aceeasi cauza sunt mai multi invinuiti sau inculpati ori daca mai multe fapte fac obiectul aceleiasi cauze, incetarea urmaririi se face numai cu privire la invinuitii sau inculpatii, ori la faptele pentru care exista cazul de incetare a urmarii. Procedura incetarii Art. 243. - Organul de cercetare penala, cand constata existenta vreunuia dintre cazurile prevazute in art. 10 lit. f)-h) si j), inainteaza procurorului dosarul impreuna cu propuneri de incetare a urmaririi penale.*) Procurorul se pronunta asupra incetarii urmaririi penale prin ordonanta, dispunand potrivit art. 11 pct. 1 lit. c). In cazul in care nu s-a pus in miscare actiunea penala, incetarea urmaririi penale se pronunta prin rezolutie motivata.**) *) Alin. 1 al art. 242 si alin. 1 al art. 243 sunt reproduse astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 141/1996. **) Alin. 2 al art. 243 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973. Cand cazul de incetare a urmaririi penale priveste un invinuit sau inculpat arestat, procurorul trebuie sa se pronunte asupra incetarii urmaririi penale in termen de 24 de ore de la primirea dosarului. Ordonanta de incetare a urmaririi penale Art. 244. - Ordonanta de incetare a urmaririi penale trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile aratate in art. 203, datele privind persoana si fapta la care se refera incetarea, precum si aratarea temeiurilor de fapt si de drept pe baza carora se dispune incetarea urmaririi penale. Dispozitii complementare ale ordonantei Art. 245. - Prin ordonanta de incetare a urmaririi penale se dispune totodata asupra: a) *) revocarii masurii preventive, precum si a masurilor asiguratorii luate in vederea executarii pedepsei amenzii; *) Lit. a) de la alin. 1 al art. 245 este reprodusa astfel cum a fost modificata potrivit art. III din Legea nr. 141/1996. b) confiscarii lucrurilor care potrivit art. 118 din Codul penal sunt supuse confiscarii speciale si restituirii celorlalte. Daca proprietatea corpurilor delicte si a celorlalte obiecte care au servit ca mijloace materiale de proba este contestata, ele sunt pastrate de organul de cercetare penala pana la hotararea instantei civile; c) masurilor asiguratorii privind reparatiile civile si a restabilirii situatiei anterioare savarsirii infractiunii. In cazul in care s-a dispus mentinerea masurilor asiguratorii privind reparatiile civile, aceste masuri se vor considera desfiintate, daca persoana vatamata nu introduce actiune in fata instantei civile in termen de 30 de zile de la comunicarea incetarii urmaririi penale; d) cheltuielilor judiciare, stabilind cuantumul acestora, cine trebuie sa le suporte si ordonand incasarea lor; e) *) restituirii cautiunii in cazurile prevazute de lege. Daca in cursul urmaririi penale s-a luat vreuna din masurile de siguranta aratate in art. 162, se va face mentiune despre aceasta. *) Lit. e) de la alin. 1 al art. 245 a fost introdusa prin Legea nr. Art. 246. - Instiintarea despre incetarea urmaririi penale Procurorul instiinteaza persoanele interesate despre incetarea urmaririi penale. In cazul cand invinuitul sau inculpatul este arestat preventiv, procurorul instiinteaza prin adresa administratia locului de detinere, cu dispozitia de a pune indata in libertate pe invinuit sau inculpat. Art. 247.**) - Abrogat. ** Art. 247 a fost abrogat prin Legea nr. Restituirea dosarului si continuarea cercetarii penale Art. 248. - Procurorul, daca constata ca nu este cazul sa dispuna incetarea sau cand a dispus incetarea partial, restituie dosarul organului de cercetare penala, cu dispozitia de a continua cercetarea.
Cazurile si procedura scoaterii de sub urmarire Art. 249. - Scoaterea de sub urmarirea penala are loc cand se constata existenta vreunuia dintre cazurile prevazute in art. 10 lit. a)-e) si exista invinuit sau inculpat in cauza. Dispozitiile art. 242-246 si 248 se aplica in mod corespunzator si in procedura scoaterii de sub urmarire. In cazul prevazut in art. 10 lit. b1) procurorul se pronunta prin ordonanta.*) * Alin. 3 al art. 249 a fost introdus prin Legea nr. 7/1973. Punerea in executare a ordonantei prin care s-a aplicat o sanctiune cu caracter administrativ Art. 2491.**) - In cazul in care s-a dispus scoaterea de sub urmarirea penala in temeiul art. 10 lit. b1), executarea mustrarii sau mustrarii cu avertisment, prevazute in art. 91 din Codul penal, aplicate de procuror, se face potrivit art. 487, care se aplica in mod corespunzator. Executarea sanctiunii cu caracter administrativ a amenzii se efectueaza potrivit art. 442 si 443. Impotriva ordonantei prin care s-a dispus scoaterea de sub urmarirea penala in temeiul art. 10 lit. b1) se poate face plangere in termen de 5 zile de la instiintarea prevazuta in art. 246. Punerea in executare a ordonantei prin care s-a aplicat sanctiunea cu caracter administrativ a amenzii se face dupa expirarea termenului prevazut in alin. 3, iar daca s-a facut plangere si a fost respinsa, dupa respingerea acesteia. **) Art. 2491 a fost introdus prin Legea nr. 7/1973 si este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr.
Prezentarea materialului Art. 250. - Dupa punerea in miscare a actiunii penale, daca au fost efectuate toate actele de urmarire necesare, organul de cercetare penala cheama pe inculpat in fata sa si: a) ii pune in vedere ca are dreptul de a lua cunostinta de materialul de urmarire penala, aratandu-i si incadrarea juridica a faptei savarsite; b) ii asigura posibilitatea de a lua de indata cunostinta de material. Daca inculpatul nu poate sa citeasca, organul de cercetare penala ii citeste materialul; c) il intreaba, dupa ce a luat cunostinta de materialul de urmarire penala, daca are de formulat cereri noi sau daca voieste sa faca declaratii suplimentare. Procesul-verbal de prezentare a materialului Art. 251. - Despre aducerea la indeplinire a dispozitiilor prevazute in art. 250 organul de cercetare penala intocmeste proces-verbal, in care consemneaza si declaratiile, cererile si raspunsurile inculpatului. Cereri noi formulate de inculpat Art. 252. - Daca inculpatul a formulat cereri noi in legatura cu urmarirea penala, organul de cercetare penala le examineaza de indata si dispune prin ordonanta admiterea sau respingerea lor. Organul de cercetare dispune prin aceeasi ordonanta completarea cercetarii penale, atunci cand din declaratiile suplimentare sau din raspunsurile inculpatului rezulta necesitatea completarii. Prezentarea din nou a materialului de urmarire penala Art. 253. - Organul de cercetare penala este obligat sa procedeze din nou la prezentarea materialului, daca a efectuat noi acte de cercetare penala, sau daca constata ca trebuie sa fie schimbata incadrarea juridica a faptei. Cazuri de neprezentare a materialului Art. 254. - Cand prezentarea materialului nu a fost posibila din cauza ca inculpatul este disparut, s-a sustras de la chemarea inaintea organului de cercetare penala sau nu locuieste in tara, in referatul care se intocmeste potrivit art. 259 se arata imprejurarile concrete din care rezulta cauza impiedicarii. Daca pana la inaintarea dosarului la procuror inculpatul se prezinta, este prins ori adus, se procedeaza la prezentarea materialului de urmarire penala.
Ascultarea invinuitului inainte de terminarea cercetarii Art. 255. - In cauzele in care nu a fost pusa in miscare actiunea penala, organul de cercetare, dupa efectuarea actelor de cercetare penala potrivit art. 232, daca exista invinuit in cauza si constata ca impotriva acestuia sunt suficiente probe, procedeaza la o noua ascultare a invinuitului, aducandu-i la cunostinta invinuirea si intrebandu-l daca are noi mijloace de aparare. Daca invinuitul nu a propus noi probe sau propunerea sa nu a fost gasita temeinica ori daca cercetarea a fost completata potrivit propunerilor facute, cercetarea se considera terminata. Inaintarea dosarului privind pe invinuit Art. 256. - De indata ce cercetarea penala este terminata, organul de cercetare inainteaza dosarul procurorului cu un referat, in care consemneaza rezultatul cercetarii, spre a se decide potrivit art. 262. Referatul va cuprinde in mod corespunzator mentiunile prevazute in art. Prezentarea materialului de catre procuror Art. 257. - Procurorul primind dosarul, daca socoteste necesar, cheama pe invinuit si ii prezinta materialul de urmarire penala potrivit dispozitiilor art. 250 si urm., care se aplica in mod corespunzator.
Inaintarea dosarului privind pe inculpat Art. 258. - In cauzele in care actiunea penala a fost pusa in miscare, dupa completarea cercetarii si dupa indeplinirea, daca este cazul, a dispozitiilor privitoare la prezentarea materialului de urmarire penala, cercetarea penala se considera terminata. Organul de cercetare penala inainteaza de indata procurorului dosarul cauzei insotit de un referat. Cuprinsul referatului intocmit de organul de cercetare penala Art. 259. - Referatul intocmit de organul de cercetare penala trebuie sa se limiteze la fapta care a format obiectul punerii in miscare a actiunii penale, la persoana inculpatului si la ultima incadrare juridica data faptei. Referatul trebuie sa cuprinda fapta retinuta in sarcina inculpatului, probele administrate si incadrarea juridica. Cand urmarirea penala priveste mai multe fapte sau mai multi inculpati, referatul trebuie sa cuprinda mentiunile aratate in alineatul precedent cu privire la toate faptele si la toti inculpatii si, daca este cazul, trebuie sa se arate pentru care fapte ori faptuitori s-a incetat urmarirea, s-a dispus scoaterea de sub urmarire ori s-a suspendat urmarirea penala. Date suplimentare Art. 260. - Referatul trebuie sa cuprinda date suplimentare privitoare la: a) mijloacele materiale de proba si masurile luate referitor la ele in cursul cercetarii penale, precum si locul unde se afla; b) *) masurile asiguratorii privind reparatiile civile sau executarea pedepsei amenzii, luate in cursul cercetarii penale; c) cheltuielile judiciare. *) Lit. b) de la art. 260 este reprodusa astfel cum a fost modificata potrivit art. III din Legea nr. |
|
Politica de confidentialitate
|
Despre urmarirea penala |
||||
|
||||
|
||||