ABUZUL IN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PUBLICE

1. Continutul legal

Aceasta infractiune este prevazuta in "art. 248 C. pen." si consta in: fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau institutii de stat ori unei alte unitati 222b11c din cele la care se refera art. 145 C. pen. sau o paguba patrimoniului acesteia.

2. Subiectii infractiunii

a. Subiectul activ "Infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice" nu poate fi savarsita decat de o persoana care raspunde penal, avand calitatea speciala de functionar public sau de alt functionar in acceptiunea art.147 C.pen. Prin savarsirea faptei incriminate, functionarul public, produce urmarea socialmente periculoasa unei unitati dintre cele la care se refera art.145 C.pen., iar functionarul, in acceptiunea alin. 2 al art. 147 C.pen., produce urmarea persoanei juridice in cadrul careia isi exercita insarcinarea, altele decat celei de la art. 145 C.pen., situatie in care sunt aplicabile prevederile art. 258 C.pen., in sensul reducerii pedepsei cu 1/3.

Deosebirea dintre proprietatea publica si proprietatea privata nu prezinta interes pentru calificarea faptei prevazuta de legea penala ca infractiune de abuz in serviciu contra intereselor publice. Abuzul savarsit de catre un functionar public prezinta un pericol social mai ridicat, datorita importantei activitatii persoanei juridice la care se refera art.145 C.pen. savarseste infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice. De exemplu, savarseste infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice conducatorul auto angajat al unei societati de stat care face transporturi clandestine cu autovehiculul unitatii, obtinand venituri necuvenite. Un alt exemplu - angajatul unei cooperative de consum care, prin indeplinirea defectuoasa a unor acte, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, a cauzat o tulburare bunului mers al cooperativei.

Participatia penala este posibila in oricare din formele sale: "coautorat, instigare, complicitate"[3]. Pentru existenta coautoratului se cere ca toti coautorii sa aiba calitatea de functionar sau de functionar public, pe cand in cazul instigarii si complicitatii nu se cere nici o conditie.

b. Subiect pasiv poate fi o autoritate publica, un organ sau institutie de stat sau o unitate din cele prevazute la art. 145 C. pen. Care a fost prejudiciata prin comiterea infractiunii, adica i-a fost cauzata o tulburare insemnata a activitatii sau i-a fost produsa o paguba patrimoniului.

3. Sanctiuni

Legea penala nu pedepseste nici una din aceste doua forme infractionale actele pregatitoare si tentativa.

Consumarea infractiunii are loc, dupa caz, in momentul indeplinirii in mod defectuos al actului, iar in forma omisiva, in momentul expirarii termenului in care actul trebuie indeplinit, si se produce fie o tulburare insemnata a bunului mers al unitatii, fie o paguba cauzata patrimoniului acesteia. Abuzul in serviciu contra intereselor publice poate fi savarsit in forma continuata si anume, atunci cand  faptuitorul, in executarea aceleasi rezolutii, repeta actiunea sau inactiunea sa la anumite intervale de timp. In aceasta forma, infractiunea se epuizeaza in momentul savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni.

Infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice este pedepsita cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani, daca fapta este comisa de un functionar public, si cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani si 4 luni, daca fapta este savarsita de un functionar.

Continutul agravat potrivit art.248 C.p., infractiunea este mai grava daca faptele prevazute in art.248 au avut consecinte deosebit de grave. Consecintele sunt deosebit de grave, potrivit art.146 C.p., cand prin savarsirea faptei se produce o paguba materiala mai mare de 2.000.000.000 lei sau o perturbare deosebita a activitatii, cauzata unei autoritati publice sau oricare din unitatile la care se refera art.145, ori alte persoane juridice sau fizice. In cazul unui concurs de infractiunii la caracterizarea juridica a faptelor este necesar sa se tina seama de paguba pe care a produs-o fiecare fapta in parte, nefiind admisibil ca incadrarea juridica sa se faca in raport cu suma prejudiciilor produse prin intreaga activitate a faptuitorului.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

Actiunea penala se pune in miscare din oficiu. Judecata in prima instanta este de competenta judecatoriei.