GESTIUNEA FRAUDULOASA

1. Continutul legal

Potrivit alin. (1) art. 214 C. pen. gestiunea frauduloasa - varianta tip - consta in pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credinta, cu ocazia administrarii sau conservarii bunurilor acesteia, de catre cel care are ori trebuie sa aiba grija administrarii sau conservarii acelor bunuri. Iar varianta agravanta conform alin. (2) presupune savarsirea gestiunii frauduloase in scopul de a dobandi un folos material, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.

Alin. (3) daca bunul este proprietate privata, cu exceptia cazului cand acesta este in intregime sau in parte in proprietatea statului, actiunea penala pentru fapt prevazuta in alin. (1) se pune in miscare la "plangerea prealabila a persoanei vatamate"[1].

Prin incriminarea gestiunii frauduloase legiuitorul a urmarit sa realizeze o ocrotire mai eficienta a bunurilor pe care o persoana fizica sau juridica le incredinteaza alteia in scopul administrarii ori a conservarii lor, prin obligarea celui insarcinat cu administrarea sau conservarea acestora, la o comportare corecta in actiunile pe care intreprinde, pentru a nu produce pagube proprietarului acelor bunuri.

Specifica infractiunii de gestiune frauduloasa este existenta unui raport juridic in baza caruia faptuitorul nu numai ca detine bunul, dar are si obligatii de administrare sau conservare.

In conceptia Codului penal actual, ca si a celui din 1936, gestiunea frauduloasa este o infractiune independenta, spre deosebire de sistemul altor legislatii in care infractiunea de gestiune frauduloasa este o forma a "abuzului de incredere"[2].

2. Subiectii infractiunii

a)Subiectul activ poate fi orice persoana care are ori trebuie sa aiba grija administrarii sau conservarii bunurilor altuia, nefiind necesar sa aiba "calitatea de functionar"[3].

Titlul pe baza caruia autorul detine bunul in privinta caruia are insarcinarea de administrare sau conservare poate sa rezulte din lege, contract si dupa unii autori, din cvasicontract..

Insarcinarea se poate referi la administrarea sau conservarea bunurilor unui particular sau al unei persoane juridice; se poate da in scris sau verbal, pe timp nedeterminat sau provizoriu, cerandu-se ca actul de administrare sau de conservare care a produs pagube sa fie efectuat pe timpul insarcinarii, chiar daca paguba s-a produs ulterior stingerii raportului juridic din care a rezultat insarcinarea. Pot avea obligatia juridica de a administra si conserva bunurile altei persoane, persoane fizice ca: tutorele, curatorul, administratorul unui imobil, intendentul, executorul testamentar, consilierul juridic, custodele, procuristul, depozitarul etc.

Infractiunea este susceptibila de a fi comisa in oricare din formele de participatie. In cazul coautorului participantii trebuie sa aiba in comun sarcina administrarii sau conservarii bunurilor altei persoane si impreuna sa comita acte pricinuitoare de pagube in actiunea de administrare sau conservare a bunurilor respective. Instigatorii si complicii pot fi "persoane care nu au aceste calitati"[4]

b)Subiectul pasiv este persoana fizica sau juridica careia ii apartine bunul sau intregul avut incredintat faptuitorului pentru administrare sau conservare si careia i s-au produs pagube prin activitatea de gestionare frauduloasa.

3. Sanctiuni

Desi infractiunea de gestiune frauduloasa poate fi comisa sub toate formele, actele pregatitoare, cat si tentativa la infractiune nu sunt pedepsite. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se pricinuieste paguba, ca urmare a "actiunii sau inactiunii incriminate"[5].

Gestiunea frauduloasa se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani. Cand fapta este comisa in scopul de a dobandi un folos material, pedeapsa este inchisoarea de la 3 ani la 10 ani.

Curtea Constitutionala, prin decizia nr. 5/4.02.1999, a statuat ca dispozitiile art. 214 alin.(3) sunt neconstitutionale, intrucat contravin prevederilor art. 41alin. (2) din Constitutie, care asigura o egala ocrotire a proprietatii apartinand persoanelor fizice ori juridice de drept privat, precum si proprietatii private a statului.

Ca o consecinta, in cazul infractiunii de gestiune frauduloasa in varianta tip, actiunea penala se pune in miscare din oficiu numai daca bunul este proprietate publica, mai exact, daca apartine "domeniului public al proprietatii statului"[6].