Conflictul in timp al normelor conflictuale ale forului

CONFLICTUL IN TIMP AL NORMELOR CONFLICTUALE ALE FORULUI

Apare in cazul in care in cadrul aceluiasi sistem de drept se schimba o norma conflictuala cu alta. In legislatia noastra, acest conflict apare in momentu 232e47c l intrarii in vigoare a legii 105/1992 prin care s-au abrogat unele dispozitii din Codul Civil.

El se solutioneaza prin aplicare prin analogie a reglementarilor referitoare la conflictul de legi in timp din dreptul intern cu respectarea principiului neretroactivitatii legii si numai in masura in care legea noua nu prevede o alta solutie.

Aspecte generale privind aplicarea legii straine

Notiunea de lege straina. Prin lege straina se intelege dreptul strain in sens larg, adica actele normative, cutuma, uzantele etc. care contin atat normele materiale, cat si normele conflictuale.

Formele aplicarii legii straine:

aplicarea legii straine ca lex causae;

aplicarea legii straine e o conditie pentru aplicarea legii forului;

legea straina e incorporata in contractul incheiat de parti.

Temeiul aplicarii legii straine

Legea straina nu se aplica in virtutea propriei sale autoritati, deoarece s-ar incalca principiul suveranitatii, in conditiile prevazute de legea forului.

Aplicarea legii straine ca lex causae

Inseamna determinarea efectelor juridice in conformitate cu aceasta lege pentru cauza respectiva.

Problema reciprocitatii sau a identitatii de reglementare. Reciprocitatea poate imbraca urmatoarele forme:

legislativa, cand in tara straina exista norme juridice similare;

diplomatica, cand izvoraste dintr-o conventie internationala la care sunt parti statele respective;

de fapt, cand e aplicata in practica autoritatilor competente din statele respective, in acest caz legea 105/1992 prevede ca aceasta conditie se considera indeplinita       pana la dovada contrara (prezumtie).

Acelasi act normativ impune cerinta reciprocitatii in mai multe cazuri, ex: in cazul recunoasterii in Romania a persoanelor juridice cu scop patrimonial sau fara scop patrimonial.

Titlul cu care se aplica dreptul strain in Romania

Dreptul strain la care trimite norma conflictuala romana e un element de drept si nu un element de fapt, ca de exemplu in dreptul francez sau cel englez. El e aplicat la noi cu acelasi titlu ca si dreptul national, cu anumite exceptii.

Invocarea  legii straine in fata autoritatilor forului

Sistemul nostru juridic imbina principiul rolului activ al instantei cu principiul disponibilitatii partilor. In consecinta, instanta de judecata sau de arbitraj poate invoca din oficiu si pune in discutia partilor aplicarea legii straine la care trimite norma conflictuala romana care nu are caracter imperativ. Daca e imperativa, are obligatia sa o aplice. De asemenea, partea interesata poate invoca din oficiu dreptul strain indiferent de caracterul normei conflictuale romane.

Proba legii straine

In aceasta materie  sistemul nostru juridic consacra solutia mixta a colaborarii dintre instanta si parti. Astfel, instanta e obligata sa depuna toate diligentele necesare pentru aflarea continutului si intelesului legii straine, putand administra mijloacele de proba necesare.

Aceste mijloace constau in atestari de la organele statului care au edictat-o, avizul unui expert sau alte moduri adecvate. In aceasta materie exista si unele conventii internationale (tratate bilaterale de asistenta juridica si conventia europeana in domeniul informarii asupra drepturilor straine incheiate la Londra in 1968) care impun obligatii specifice statelor contractante.

Daca nu se poate proba continutul legii straine se aplica legea romana . Trebuie sa existe insa o imposibilitate evidenta de probare si nu o simpla dificultate generata de departarea geografica.

Interpretarea legii straine

Se face potrivit regulilor de interpretare aplicabile in sistemul de drept respectiv.

Cai de atac in cazul gresitei interpretari sau aplicari a legii straine

In ipotezele de mai sus se pot exercita urmatoarele cai de atac: apel, recurs, revizuire, contestatie in anulare.