Normele conflictuale cu privire la bunuri

NORMELE CONFLICTUALE CU PRIVIRE LA BUNURI

NOTIUNEA DE BUN

Sunt bunuri, stricto sensu, lucrurile care pot fi obiecte de drepturi si obligatii patrimoniale, precum si operele de creatie intelectuala si energia de orice fel, in masura in care pot fi obiecte de drepturi si obligatii patrimoniale.

Lato sensu, prin bunuri se inteleg atat lucrurile, operele de creatie intelectuala si energia de orice fel, ca obiect al drepturilor si obligatiilor patrimoniale, cat si drepturile patrimoniale si actiunile privitoare la bunuri in acceptiune restransa.

STATUTUL REAL

Prin statut real intelegem ansamblul elementelor care configureaza regimul aplicabil bunurilor.

REGULA CARE GUVERNEAZA STATUTUL REAL

Statutul real este supus, de regula, legii locului situarii bunului (/ex rei sitae sau lex situs).

3.1. Sediul materiei

Art.49 din Legea nr. 105/1992 stabileste ca: "Posesia, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele de garantii reale, sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla sau sunt situate, afara numai daca prin dispozitii speciale se prevede altfel'.

3.2. Continutul si punctul de legatura al normei conflictuale lex ret sitae

Locul unde este situat bunul constituie punctul de legatura al normei conflictuale. Norma confiictuala lex rei sitae are drept continut statutul real.

3.3. Justificarea aplicarii lex rei sitae (lex situs)

Aceasta regula asigura realizarea urmatoarelor prin 636e43g cipii:

principiul suveranitatii (teritorialitatii), care consta in interesul statului de a guverna, prin normele proprii, regimul juridic al bunurilor aflate pe teritoriul sau, avand in vedere faptul ca bunurile constituie valori sociale importante;

principiul generalitatii in sensul ca legea locului situarii bunului asigura aplicarea unui regim juridic unic pentru toate bunurile aflate pe acelasi teritoriu;

principiul sigurantei circuitului civil privind bunurile atat in relatiile dintre parti, deoarece, printre altele, regimul probator (expertiza, cercetarea la fata locului) este legat de locul situarii bunului, competenta (cel putin in actiunile reale imobiliare), apartine instantei locului situarii imobilului, executarea silita se realizeaza in locul situarii imobilului, cat si fata de terti, deoarece formele de publicitate se desfasoara, de principiu, la locul situarii imobilului.

3.4. Caracterul normei conflictuale lex rei sitae

In principiu, aceasta norma confiictuala este imperativa.

Cu titlu de exceptie, art.68 din Legea nr.105/1992 prevede ca, in cazul mostenirii testamentare, testatorul poate supune transmiterea prin mostenire a bunurilor sale unei alte legi, fara a avea posibilitatea sa inlature dispozitiile ei imperative.

4. DETERMINAREA LEX REI SITAE

Ca regula, nu exista dificultati pentru determinarea locului situarii bunului si, implicit, a legii aplicabile.

Cu titlu de exceptie, bunurile aflate in nave si aeronave in marea libera, sau dupa caz, in spatiul aerian de deasupra acesteia sunt supuse legii pavilionului, ca lege la locul situarii lor.

De asemenea, in cazul conflictului mobil de legi privind bunurile mobile, art.52 din Legea nr.105/1992 prevede: .Constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra unui bun care si-a schimbat asezarea sunt carmuite de legea locului unde aceasta se afla in momentul cand s-a produs faptul juridic care a generat, modificat sau stins dreptul respectiv'.

Referitor la uzucapiune, aceasta este supusa legii statului unde se afla bunul la inceperea termenului de posesie, prevazut in acest scop.

DOMENIUL DE APLICARE A LEGII LEX REI SITAE

Legea statului pe teritoriul caruia se gaseste bunul reglementeaza, in principal, urmatoarele elemente care formeaza statutul real:

bunurile asupra carora pot exista drepturi reale si clasificarea acestor bunuri, in functie de criteriile admise de lege (mobile si imobile, corporale si incorporale, fungibile si nefungibile, etc);

bunurile care se gasesc si cele care nu se gasesc in circuitul civil;

drepturile reale care pot exista asupra acestor bunuri, precum si clasificarea acestor drepturi;

modurile si conditiile de constituire (dobandire), transmitere si stingere a drepturilor reale;

Se impune urmatoarea diferentiere:

a)      moduri specifice (originare) de dobandire sau transmitere a drepturilor reale (ocupatiunea, accesiunea, uzucapiunea, inscrierea in cartea funciara), precum si de stingere a acestor drepturi (de exemplu: prescriptia extinctiva, exproprierea, rechizitia, confiscarea) sunt supuse legii locului situarii bunului;

b)      modurile nespecifice de dobandire si transmitere a drepturilor reale (contractul, testamentul etc), sunt supuse legii locului situarii bunului sau altor legi, dupa cum este vorba de aspectele lor reale ori de alta natura decat cea reala. Aspectele reale sunt supuse legii locului situarii bunului, iar aspectele de alta natura sunt supuse, daca este vorba de capacitatea de a contracta (inclusiv cu privire la un imobil) legii personale a persoanei fizice (lex pathae, lex domicilii) sau persoanei juridice (lex societatis).

formele de publicitate privind bunurile, in anumite cazuri;

Potrivit art.64 din Legea nr. 105/1992, formele de publicitate, realizate in orice mod, referitoare la bunuri, sunt supuse legii aplicabile la data si locul unde se indeplinesc.

Art.65 din acelasi act normativ prevede ca formele de publicitate, atat cele care au ca scop sa faca dreptul real opozabil tertilor, cat si cele cu efect constitutiv de drepturi reale imobiliare, sunt supuse legii statului unde imobilul se gaseste, chiar daca temeiul juridic al nasterii, transmiterii, restrangerii sau stingerii dreptului real ori garantiei reale s-a constituit prin aplicarea altei legi.

De asemenea, art.87 din Legea nr.105/1992 prevede ca formele de publicitate necesare spre a conferi validitate sau opozabilitate contractului prin care se constituie, se modifica, se transmit sau se sting drepturi asupra bunurilor corporale, sunt supuse legii locului unde acestea se afla sau sunt situate.

O dispozitie derogatorie de la acest text de lege se afla la art.140 lit.d) din Legea nr.105/1992, conform careia formele de publicitate privitoare la actele prin care se constituie, se transmit si se sting drepturi reale si de garantie asupra navelor sau aeronavelor sunt supuse legii pavilionului navei sau a statului de inmatriculare a aeronavei.

continutul drepturilor reale, adica prerogativele pe care aceste drepturi le confera titularilor lor, precum si modul de exercitare a acestor prerogative;

mijloacele de aparare a drepturilor reale (actiunile reale), ca, de exemplu, regimul juridic al actiunii in revendicare;

posesia si actiunile posesorii;

obligatiile propterrem, (deoarece constituie un accesoriu al dreptului real);

Referitor la obligatiile scriptae in rem, acestea sunt supuse legii locului situatiei

imobilului, in ceea ce priveste aspectele reale pe care le ridica si legii actului juridic din care izvorasc, pentru celelalte aspecte;

modurilede urmarire si de executare silita asupra bunurilor sunt supuse legii locului unde se realizeaza, (care coincide, in principiu, cu lex rei sitae);

sarcinile fiscale asupra bunurilor (impozitele, taxele) sunt supuse, de asemenea, legii locului unde sunt percepute, care coincide cu lex rei sitae, cu exceptia cazului in care printr-o conventie internationala (de exemplu, pentru evitarea dublei impuneri), se prevede altfel.

6. EXCEPTII DE LA APLICAREA LEGII STATUTULUI REAL PENTRU ANUMITE CATEGORII DE BUNURI

Datorita naturii specifice sau pozitiei in care se afla, anumite bunuri sunt supuse unei alte legi si nu legii locului situarii lor.

Fac parte din aceste categorii urmatoarele;

navele si aeronavele - sunt supuse legii pavilionului sau legii statului de inmatriculare;

Legea pavilionului reglementeaza:

a)      constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra navei sau aeronavei',

b)      creantele care nu au ca obiect cheltuielile efectuate pentru asistenta tehnica, intretinerea, repararea sau renovarea navei sau aeronavei;

c)      actele si faptele juridice intervenite la bord;

d)      bunurile care se gasesc pe nava sau aeronava.

marfurile in tranzit {res in tranzitu);

Bunul aflat in curs de transport este supus statului unde a fost expediat, cu exceptia cazurilor in care:

a)      partile interesate au ales, prin acordul lor, o alta lege, care devine astfel, aplicabila;

b)      bunul este depozitat intr-un antrepozit sau este pus sub sechestru in temeiul unor masuri asiguratorii sau ca urmare a vanzarii silite; in aceste cazuri este aplicabila - pe perioada depozitului sau sechestrului - legea locului unde bunul a fost reasezat temporar;

c)      bunul face parte din cele personale ale unui pasager, fiind, in acest caz, supus legii sale nationale;

titlurile de valoare;

Legea indicata expres in cuprinsul unui titlu de valoare stabileste daca acesta intruneste conditiile spre a fi titlu reprezentativ al marfii pe care o specifica. in lipsa unei asemenea precizari, natura titlului se determina in conformitate cu legea statului in care isi are sediul emitentul;

drepturile asupra operelor de creatie intelectuala;

Nasterea, continutul si stingerea dreptului de autor asupra unei opere de creatie intelectuala sunt supuse legii statului unde acesta a fost intaia oara adusa la cunostinta publicului prin; publicare, reprezentare, expunere, difuzare sau in alt mod adecvai.

Opera de creatie intelectuala nedivulgata este supusa legii nationale a creatorului.

Dreptul de autor si cel de proprietate industriala ale persoanelor fizice si ale persoanelor juridice straine sunt ocrotite pe teritoriul Romaniei conform legii romane si a conventiilor internationale la care tara noastra este parte. In privinta reparatiei morale si/sau materiale, ele sunt supuse legii statului unde a avut loc incalcarea dreptului de autor sau a dreptului de proprietate industriala.

drepturile de creanta;

Drepturile de creanta - care se incadreaza in categoria bunurilor mobile incorporate - sunt su puse, in principiu, legii care guverneaza izvorul lor, si anume: legii actului juridic, legii delictului, etc.

Cesiunea de creanta este supusa - daca partile nu au convenit altfel - legii creantei cedate. Alegerea unei alte legi, prin acordul cedentului sau cesionarului, nu este opozabila debitorului cedat, decat cu consimtamantul sau.

Obligatiile dintre cedent si cesionar sunt supuse legii care se aplica raportului juridic pe care s-a bazat cesiunea.

bunurile apartinand statului strain;

Bunurile apartinand unui stat, aflate pe teritoriul unui alt stat, sunt supuse, in principiu, legii statului caruia ii apartin, ca urmare a aplicarii principiului imunitatii statului si a bunurilor sale.

Principiul imunitatii statului strain isi are izvorul in conventii internationale sau in reglementari interne ale statului pe teritoriul caruia se afla bunul; acestea stabilesc continutul imunitatii, precum si limitele acesteia.

Se bucura de imunitate, in anumite cazuri, si bunurile apartinand unor organizatii internationale, regimul lor juridic fiind reglementat prin conventiile internationale sau alte reguli de drept international care le sunt aplicabile. De exemplu, bununle apartinand institutiilor specializate ale O.N.U. sunt supuse Conventiei cu privire la privilegiile si imunitatile institutiilor specializate, aprobata de Adunarea Generala O.N.U. la 21 noiembrie 1947, la care Romania a aderat prin Decretul nr.343/1970.

bunurile culturale scoase ilicit de pe teritoriul unui stat;

Sunt supuse unui regim special, prevazut de doua conventii internationale la care Romania este parte.

In primul rand, este vorba de Conventia asupra masurilor ce urmeaza a fi luate pentru interzicerea si impiedicarea operatiunilor ilicite de import, export si transfer de proprietate al bunurilor culturale, adoptata de Conferinta Generala a O.N.U. pentru Educatie, Stiinta si Cultura, incheiata la Paris la 14 noiembrie 1970 (la care Romania a aderat prin Legea nr.79/1993). Aceasta conventie prevede ca statele parti se angajeaza sa ia masuri adecvate pentru a sechestra si a restitui, la cererea statului de origine, orice bun cultura! furat sau importat, cu conditia ca statul reclamant sa reverse o suma de bani cu titlul de despagubire pentru persoana care a achizitionat cu buna-credinta bunul respectiv sau care este proprietar de drept al acestui bun.

De asemenea, statele parti se angajeaza ca, in cadrul legislatiei lor, sa admita actiunea in revendicare a bunurilor culturale pierdute sau furate, introdusa de proprietarul legitim sau in numele acestuia.

In al doilea rand, Conventia UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal, adoptata la Roma la 24 ianuarie 1995, ratificata de Romania prin Legea nr.149/1997, prevede, la randul sau, ca se aplica cererilor cu caracter international pentru restituirea bunurilor culturale furate si pentru inapoierea bunurilor culturale scoase de pe teritoriul unui stat contractant cu incalcarea legislatiei sale, care reglementeaza exportul bunurilor culturale. Posesorul unul bun cultural furat trebuie sa-l restituie.

Calificarea caracterului ilicit al faptului de sustragere a bunului cultural de pe teritoriul unui stat se realizeaza de legea acelui stat, si nu de legea statului unde se afla bunul in momentul litigiului.

7. PARTICULARITATI PRIVIND LEGEA APLICABILA UNIVERSALITATILOR DE BUNURI

Universalitatile de bunuri (mobile sau imobile) apartinand unei persoane fizice au ca izvor succesiunea, fiind supuse legii aplicabile mostenirii.

Transmiterea de bunuri in universalitate (totala sau partiala) intre persoanele juridice, intrucat opereaza ca efect al reorganizarii persoanei juridice, sunt supuse legii personale a persoanei juridice reorganizate. Un regim juridic special are fondul de comert.