Istoric al subiectelor de drept in cadrul dreptului romanesc

ISTORIC AL SUBIECTELOR DE DREPT IN CADRUL DREPTULUI ROMANESC

In istoria dreptului se intalnesc cazuri extrem de interesante, cand unele fenomene ale naturii sau animale erau personificate fiind tratate ca si cand a 313i88d r fi fost titulari de drepturi si obligatii in raporturi juridice concrete si determinate. Spre exemplu, Darius, regele Persiei dupa ce marea ii inghitise corabiile in cursul expeditiei in Scitia, ordona sa se bata valurile in semn de sanctiune. In Evul Mediu sunt cunoscute cazuri cand se judecau animale cum ar fi caini, pisici

De-a lungul istoriei participantii la raportul juridic au fost mentionati in diferite inscrisuri sub forma de subiecte individuale sau subiecte colective, acestora aplicandu-li-se anumite caracteristici.

Astfel, in Dacia, provincie romana, in primele decenii ale ocupatiei romane, cand delimitarea dintre diferitele categorii de oameni liberi, cetateni, latini si peregrini era foarte clara, normele de drept aveau un caracter statuar, in sensul ca fiecarei categorii de persoane ii corespundeau anumite norme juridice

Un alt document prin care se reliefeaza calitatea oamenilor de a participa la raporturi juridice este si "Tripticele din Transilvania" reprezentand acte juridice incheiate intre membrii unei comunitati care aveau calitatea de parti.

In perioada obstei satesti s-au elaborat norme privitoare la statutul persoanelor. Principiul de baza fiind acela al egalitatii in toate domeniile.

In timpul voievodatelor si cnezatelor statutul persoanelor era diferit datorita inegalitatilor de avere. Nu toti aveau aceleasi drepturi sau obligatii.

In perioada feudalismului dezvoltat se formeaza statele feudale romanesti, acestea putand fi considerate subiecte de drept. Odata cu ele apar si organele statului : domnul, sfatul domnesc, dregatorii.

Si in organizarea administrativ-teritoriala apar noi subiecte ale raportului juridic : judetele si tinuturile, orasele, satele.

Ca persoana fizica, omul in feudalism este incadrat in diverse stari sociale, al caror regim statuar, inegal, se rasfrange si asupra sferei capacitatii sale juridice. Boierii aveau o capacitate juridica deplina, iar clerul, orasenii, taranii liberi, taranii aserviti nu aveau aceasta capacitate, ea fiind mai restransa.

Robii, tatarii si tiganii traiau sub regimul unui "drept al robilor", ei erau lipsiti de libertate, puteau fi vanduti. O alta categorie erau strainii care erau tolerati si veau un regim juridic bine precizat de legea tarii.

Continutul primelor pravile aparute pana in secolul al XVII-lea era format din numeroase dispozitii ce se refereau la conditia juridica a persoanelor.

Apoi in "Cartea romaneasca de invatatura" si in "Indreptarea legii" aparute in secolul al XVII-lea se reglementeaza si clasificarea persoanelor care se intemeia pe criteriul situatiei sociale. Astfel erau obrazele, acestea fiind persoanele fizice, apoi oamenii domnesti si rude bune.

In perioada regimului turco-fanariot s-au elaborat o serie de coduri in care era reglementat si regimul persoanelor. Persoane fizice erau slobozi, robi si sloboziti. Erau reglementate si persoanele juridice ele fiind denumite tovarasii sau persoane moralicesti

In perioada 1821-1848 o data cu dezvoltarea comertului a aparut necesitatea crearii unor noi ramuri de drept prin adoptarea normelor si principiilor dreptului civil la o noua categorie de subiecte de drept .

Codul civil adoptat in 1864 in timpul lui Alexandru Ioan Cuza reglementeaza conditia juridica a persoanelor fizice si face distinctie intre capacitatea de exercitiu si capacitatea de folosinta. Persoanele juridice se imparteau in doua categorii,cu scop lucrativ si fara scop lucrativ.

In perioada 1866-1918 apar noi forme de subiecte de drept : regele, guvernul, parlamentul, partidele politice.

In perioada 1918-1938 s-a adoptat o noua Constitutie in al carei cuprins se consacra separatia puterilor in stat, astfel activitatea legislativa urma sa fie exercitata de catre rege si Reprezentanta nationala, cea executiva de catre rege si guvern, iar cea judiciara de catre instantele judecatoresti. In perioada anilor 1927-1930 a functionat institutia regentei. In privinta dreptului administrativ au fost infiintate subsecretariatele de stat in cadrul ministerelor, Directoratelor ministeriale locale, iar teritoriul Romaniei se impartea in judete si comune. Comunele erau rurale si urbane formate din sate. Toate acestea se bucurau de personalitate juridica.

Conditia juridica a persoanelor fizice a suferit modificari in anul 1928 prin reglementarile legii cu privire la unitatea actelor de stare civila pentru intreaga tara.

Cu privire la persoanele juridice in 1921 s-a adoptat o lege prin care se autoriza organizarea sindicatelor . Persoanele juridice erau impartite in trei categorii : persoane juridice de drept public, societatile si asociatiile si fundatiile fara scop lucrativ