Cambia

CAMBIA

Denumirea de cambie vine de la locul unde a inceput utilizarea ei semnificativa, in Italia medievala, si este inspirata de expresia "lettra di cambiare" (scrisoare de schimb. Si frantuzescul lettre de change evoca schimbul.

Scrisoarea de schimb insemna la epoca la care instrumentul a capatat audienta, ordinul dat de beneficiarul unei furnituri unei persoane (nu neaparat banca) la care avea un depozit sau care ii era debitor, sa plateasca unei alte persoane care era furnizor si, deci, creditor, o suma de bani la locul unde se afla depozitul corespunzator sau cel desemnat sa plateasca.

Se evitau, astfel, circuitele geografice fiind nesigure si deplasarea numerarului riscanta, remuneratia furniturii prin remiterea sumei de bani corespunzatoare la data contractarii ei.

Potrivit acestei scheme traditionale de creatie a cambiei, astazi aceasta este un titlu la ordin abstract, complet, format, constituit de o persoana numita tragator, care intr-un inscris purtand aceasta denumire, de cambie, da ordin unei persoane, numita tras, sa plateasca o suma de bani unei alte persoane, numita beneficiar.

Este un titlu la ordin pentru ca in absenta unei mentiuni speciale, anume aceea "nu la ordin", ea circula intr-o modalitate specifica care se realizeaza printr-o simpla mentiune facuta in cuprinsul ei despre intentia de transmitere, numita gir.   

Este un titlu complet pentru ca potrivit literalitatii care caracterizeaza titlurile comerciale de valoare, are valoare numai pentru mentiunile facute in cuprinsul lui si numai in masura in care aceste mentiuni sunt cele obligatorii, ceea ce inseamna ca absenta uneia dintre ele atrage invaliditatea titlului.

Este un titlu abstract pentru ca validitatea lui nu depinde de mentiunea cauzei platii sau a cauzei ordinului de plata. Chiar daca formularele editate de BNR au mentiunea privind cauza platii, daca aceasta nu este completata sau este completata deliberat contra realitatii raportului dintre tragator si tras, cambia este valida.

Confectionarea cambiei.

Folosim aceasta expresie pentru ca, desi exista for 121i87b mulare editate de BNR, constituirea, formarea cambiei este rezultatul unei confectii particulare concrete, materiale. Aceasta confectie inseamna aplicarea textului cuprinzand mentiunile obligatorii prevazute de lege, pe un suport de hartie.

Miracolul cambiei este ca odata ce este emisa beneficiarului si mai ales dupa ce acesta o pune in circulatie, folosind primul gir, acel inscris devine o valoare comerciala, pentru ca el angajeaza deplin si irevocabil.

Dupa ce a fost girata cambia nu mai poate fi revocata, indiferent in ce conditii a fost emisa.

Regularitatea confectionarii este data de mentiunile obligatorii care trebuie facute si subscrise de catre emitent (tragator). 

Reglementarea cambiei constituie dreptul comun pentru efectele de comert, cu deosebire pentru biletul la ordin a carui reglementare in cuprinsul aceleiasi Legi nr. 58/1934, contine mai mult norme de trimitere decat norme de reglementare directa, efectiva.

Pentru cec, regulile comune sunt mai putine, dar atat pentru biletul la ordin cat si pentru cec, in chestiunile unde nu exista norme speciala se aplica normele de la cambie.

Mentiunile obligatorii.

1. Denumirea de cambie. Poate figura distinct ca un titlu distinct suprapus unui text sau poate fi cuprinsa in ordinul dat de catre tragator si care in formula standard suna: "veti plati contra acestei cambii.", urmat de mentiunile "la ordinul lui.", numarul exemplarelor si altele.

In cazul lipsei denumirii de "cambie", inscrisul nu va functiona ca o cambie, nu va beneficia de avantajele cambiei, nu va avea valoarea de titlu executoriu, nu va putea fi avalizata, nu va putea circula prin gir, nu va fi instrument de plata a unei prestatii.

Este, insa, acest inscris lipsit de orice valoarea juridica?

Plecand de la faptul ca angajamentul juridic exista, ori de cate ori are forma prevazuta de lege, ordinul dat de tragator pentru tras in favoarea beneficiarului confirma o datorie, oricat de abstracta ar fi aceasta.

Nu are importanta ca datoria pentru suma pentru care este trasa cambia e viitoare, sub conditie sau raportata la un termen.

Acel inscris va avea valoarea confirmarii obligatiei de plata a tragatorului pentru suma prevazuta in el. intr-un singur caz nu are aceasta valoare, atunci cand este trasa la ordinul chiar al tragatorului: "veti plati contra acestei cambii la ordinul meu". In aceasta situatie trasul nu e obligat sa plateasca, ci doar daca a acceptat, cambia .......................................... Daca trasul a acceptat, cambia devine executabila contra trasului.

2. Ordinul neconditionat de plata a unei sume de bani. Acest ordin este o expresie literala imperativa. Nu este de factura administrativa, militara: "veti plati la ordinul.".

El trebuie sa fie neconditionat, nu trebuie alterat, gradat, modulat in vreun fel. El trebuie sa fie o expresie clara, directa, nu trebuie sa se raporteze la elemente care sa-l faca dependent in continutul, in expresia sa.

Suma trebuie sa fie determinata. Ea poate fi exprimata in orice moneda, dar neaparat intr-o moneda. Este adevarat ca regulamentele valutare interzic plata in alta moneda decat cea nationala, dar asta nu inseamna ca nu se poate trage o cambie in euro, plata facandu-se in echivalentul in moneda nationala (ROL - roumanien leu).

Se poate stipula si dobanda, dar numai pentru o cambie platibila "la vedere" sau "la un anumit termen de la vedere".

Pentru cambia "la vedere" aceasta va fi scadenta. Cambia la vedere este un instrument de plata, ca si cecul, care este prin definitie platibil "la vedere".

Suma trebuie trecuta in litere si cifre. In caz de neconcordanta va prevala cea in litere. Daca sunt mentiuni diferite atat in cifre, cat si in litere, va prevala suma mai mica. Deci, nu functioneaza regula "in dubio contra stipulatione".

3. Numele trasului. Trasul este cel caruia i se da ordinul originar de a plati. Ordinul, desigur, este in beneficiul primului posesor (beneficiarul), dar legea permite ca o cambie sa fie trasa chiar asupra tragatorului: "voi plati contra acestei cambii, la ordinul lui .., suma de ..". Aceasta cambie se apropie de biletul la ordin, in al carui caz lipseste trasul.

Trasul trebuie indicat prin nume. El nu trebuie decat sa fie explicit, iar daca nu sunt date alte elemente de identificare expresa, trebuie ca din cuprinsul celorlalte mentiuni, sa rezulte posibilitatea identificarii fara dubii.

Alte mentiuni ajutatoare sunt: domiciliul trasului; locul platii, ce poate coincide cu domiciliul trasului.

Tragatorul poate sa indice si o alta persoana care sa plateasca la nevoie. Aceasta persoana este numita de lege "indicatul la nevoie"; este un tras de rezerva, pentru ipoteza ca trasul principal nu plateste. Si girantul si avalistul pot mentiona un indicat la nevoie. 

Cambia poate fi trasa la ordinul tragatorului insusi (el este si beneficiar), asupra tragatorului insusi (tragatorul este si tras); cambia mai poate fi trasa "pentru contul unui tert". Tertul apare ca un beneficiar de rezerva. 

4. Scadenta. Este o mentiune care poate lipsi. Va fi socotita, in acest caz, platibila la vedere. Dar daca este asa, cambia trebuie prezentata la plata in termen de un an de la data sa (data redactarii). Aceasta data poate fi prelungita de tragator. Tragatorul, ca si girantul, poate reduce acest termen de un an.

Specii de scadenta:

(a) la o zi fixa;

(b) la un anumit termen de la vedere.

Daca scadenta este la una sau mai multe luni de la data emisiunii sau de la vedere, data concreta este ziua corespunzatoare din luna in care trebuie facuta plata.

De exemplu: daca 8 aprilie este data emisiunii, iar scadenta prevazuta in cambie este "5 luni de la emisiune, atunci 8 septembrie este data scadentei; daca data emiterii este 8 aprilie 2003 si scadenta "5 luni de la vedere", cambia trebuie prezentata la plata cel mai tarziu la 8 aprilie 2004, data scadentei fiind 8 septembrie 2003.

(c) Un alt gen de scadenta este "la un anumit termen de la data emisiunii. Calendarul care decide este cel al locului platii. Cambia care are scadente succesive sau alte scadente decat cele prevazute de lege este nula. 

5. Locul platii. Daca nu este mentionat anume, se socoteste cel aratat langa numele trasului. Daca nu exista nici aceasta mentiune, se socoteste a fi domiciliul trasului. Daca sunt mentionate mai multe locuri, el este la alegerea posesorului. Daca este domiciliul unui tert, deci o persoana care nu este implicata in raportul cambial, el poate fi si domiciliul acestuia si alt loc din acea localitate.

6. Numele beneficiarului. Ca si trasul, beneficiarul trebuie indicat prin atatea elemente incat sa poata fi identificat fara dubii.

7. Data si locul emiterii. Daca lipseste locul, ea se socoteste semnata in locul mentionat langa numele tragatorului.

8. Semnatura emitentului. Emitentul este, evident, tragatorul. El se poate desemna cu numele de "tragator", de "emitent", cu orice formula care sa-i stabileasca fara echivoc calitatea de emitent, de autor al primului ordin de plata. Poate sa se desemneze "autor", "ordonator". Identitatea lui trebuie stabilita, daca e persoana fizica, prin nume si prenume, iar semnatura trebuie sa cuprinda numele si prenumele.

Deci, in masura in care semnatura urmeaza perfect numele si prenumele, ele pot fi una si aceiasi mentiune.

Daca insa numele si prenumele au o redactare tehnica, deci nu apartin tragatorului, semnatura trebuie sa fie separata.

In cazul unei persoane juridice, cel care se angajeaza pentru ea trebuie sa urmeze aceleasi reguli de semnatura. Deci, trebuie trecuta firma (numele comercial, denumirea persoanei juridice asa cum este ea inregistrata). Se admite si numai numele si initiala prenumelui.

Trebuie sa deosebim "semnatura tragatorului" de "semnarea cambiei". Acest al doilea inteles are in vedere angajamentul cambial al celorlalte persoane care intervin in evolutia cambiei: giranti, avalisti, intervenienti, acceptanti. 

Trasul care accepta cambia, indiferent ca prezentarea la acceptare este sau nu precizata in cambie, devine un semnatar, adica un obligat cambial 

Deci, semnarea cambiei are semnificatia de integrare in tabloul celor care devin obligati celor care devin obligati la plata cambiei.

In legatura cu aceasta consecinta a semnarii cambiei, s-au format expresiile de semnatar cambial, obligat cambial sau cambialmente. Astfel, simpla semnatura (nume si prenume) aplicata pe fata (recto) cambiei, valoreaza aval pentru tragator.

CAMBIA IN ALB este cambia care are ca mentiuni numele tragatorului, data emiterii si semnatura tragatorului. Ea trebuie completata de un posesor legitim in trei ani de la emitere. Posesorul legitim este cel care o prezinta completata. 

Exista mentiuni facultative si mentiuni care, chiar daca ar fi inserate, se considera inexistente.

Este admisa mentiunea privind dobanda numai pentru cambia platibila la vedere sau la un termen de la vedere.

Se admite, si este uzuala, mentiunea "fara protest" sau "fara cheltuieli". Aceasta mentiune dispenseaza pe posesorul cambiei de a face actul numit protest ca o conditie a regresului cambial.

Regresul este urmarirea celor obligati cambialmente fata de posesorul indreptatit sa execute, sa valorifice cambia. In termeni comuni, regresul inseamna o indestulare din antecedenta cambiala, deci de la obligatii cambiali din spatele celui care executa cambia.

Sunt si mentiuni care se socotesc nescrise, desi sunt de domeniul cambial, de exemplu, mentiunea de descarcare pentru acceptare sau pentru plata.

Pluralitatea exemplarelor cambiei.

Aceasta posibilitate de a trage cambii in mai multe exemplare identice, nu trebuie confundata cu facerea unor copii ale cambiei.   

Aceasta tragere in mai multe exemplare, are drept scop si poate avea de efect, formarea si functionarea a tot atatea titluri cate exemplare s-au tras.

Daca exemplarele aceleiasi cambii nu sunt numerotate, ele vor functiona categoric drept cambii distincte. Diferenta intre exemplarele plurale si cambiile distincte consta in imposibilitatea recuperarii exemplarelor concurente in cazul din urma.

Daca acelasi girant face pe mai multe exemplare giruri catre persoane diferite, el este obligat cambialmente pentru fiecare dintre giruri. Astfel, se intelege, doua sau mai multe exemplare devin susceptibile de o circulatie cambiala diferita.

Oricum, trebuie inteles ca mentiunile, semnaturile aplicate numai pe unul dintre exemplare, se socotesc scrise pe toate, daca exemplarele sunt numerotate.

Cumularea exemplarelor poate fi facuta de posesorul legitim al unui exemplar cand alt exemplar a fost trimis spre acceptare. Este logic ca in acest caz posesorul unui exemplar are un moment critic si sa procedeze la cumularea exemplarelor.

Copiile cambiei.

Sunt reproduceri pe care are dreptul sa le obtina un posesor legitim. El poate cumula copia cu titlul original de la detinatorul acestuia.

Alterarea cambiei in orice mod ii obliga pe semnatarii posteriori alterarii, in limita textului rezultat din alterare.

Anularea si inlocuirea cambiei.

Legea ofera solutii pentru situatiile in care cambia este pierduta, sustrasa sau distrusa.

Trebuie observat aici ca in cazul altor hartii, insemne de valoare, cum ar fi moneda, emitentul nu este obligat sa inlocuiasca titlul sustras, pierdut, distrus.

Operatiunea de anulare este in competenta tribunalului locului de plata.

Daca totusi cambia reclamata ca pierduta, sustrasa sau distrusa apare la un detinator, acesta are dreptul sa faca opozitie in 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial a ordonantei de anulare a tribunalului.

Ordonanta de anulare ramasa irevocabila, da dreptul la plata cambiei, deci, in puterea legii, cel care a obtinut ordonanta va putea sa o valorifice ca si cum ar fi obtinut titlul cambiei.

Inlocuirea cambiei este prevazuta pentru situatia in care ea a fost trasa in alb (are mentiunile denumirii, semnaturii tragatorului si data emiterii). De asemenea, pentru cambia neajunsa la scadenta, se poate obtine un dupicat.

Garantarea cambiei.

Ca si alte inzestrari ale cambiei, garantarea se realizeaza intr-un mod foarte simplu.

Trebuie retinut ca garantiile juridice ale unor obligatii, angajamente contractuale, sunt, de regula, acte distincte de contractele, angajamentele juridice ale caroro obligatii sunt garantate.

Aceste garantii pentru celelalte angajamente juridice, chiar daca sunt concepute, convenite in corpusul contractului, angajamentului, ele sunt totusi acte juridice distincte, cu regim juridic distinct (ex. gajul, alte garantii mobiliare, fidejusiunea sau cautiunea personala, ipoteca).

Oricum, trebuie retinut ca in dreptul afacerilor termenul de girant nu trebuie folosit cu sensul de garant; girantul este cedentul, transmitatorul cambiei facuta prin gir.

Garantia pentru obligatia cambiala se numeste aval. Cel care o da se numeste avalist, cel care beneficiaza de ea se numeste avalizat. Poate fi data de un tert sau de un semnatar al cambiei.

Aceasta garantie se constituie printr-o mentiune scrisa pe cambie, care trebuie sa fie explicita in sensul ca valoreaza garantie, si trebuie semnata de autor.

Aceasta mentiune poate fi "pentru aval" sau oricare alta mentiune care exprima intentia de a garanta.

Avalul poate fi integral sau partial, ceea ce nu este admis pentru gir. Valoreaza aval si simpla semnatura aplicata pe fata cambiei (recto).

Nu are valoarea de aval semnatura tragatorului sau a trasului.

Avalul nenominalizat se considera dat pentru tragator.

Efectele avalului opereaza si pentru o obligatie nula, sub conditia ca nulitatea sa nu fie atrasa de vicii de fond.

Efectul principal al avalului este ca avalistul poate fi urmarit ca orice obligat cambial, desigur, fara conditia de a fi urmarit mai intai avalizatul.

Avalistul care a platit devine creditorul cambial al avalizatului (al celui pe care l-a garantat) si al celorlalti obligati cambialmente fata de acesta.

Circulatia cambiei.

Modul propriu este girul. Transmisibilitatea prin gir este de natura cambiei, chiar daca nu se stipuleaza ca ea a fost trasa la ordin.

Pentru a nu fi transmisibila prin gir, trebuie facuta mentiunea "nu la ordin".

In cazul biletului la ordin, mentiunea "nu la ordin" dupa denumirea de bilet la ordin, nu este nici lipsita de logica, nici o gafa de exprimare.

O asemenea mentiune face cambia transmisibila numai prin cesiune de creanta de drept comun.

Girul se face in favoarea unui tert.

Cel care face girul este girantul. Cel care primeste girul este giratarul, care este urmatorul posesor legitim al cambiei.

Girul poate fi facut si in favoarea tragatorului, a trasului sau in favoarea oricaruia alt obligat cambial.

Girul facut in favoarea unui girant (anterior) il descarca pe acesta.

Giratarul poate sa faca gir in favoarea celui care i-a facut girul.

Girul in favoarea tragatorului trebuie facut de un alt posesor decat acesta, altfel nu are efect. Si acest gir este descarcator pentru tragator.

Neconditionarea si integralitatea girului.

Girul nu poate fi facut sub o anumita conditie. Daca s-a mentionat o conditie, aceasta se socoteste nescrisa si nu produce nici un efect.

Daca s-a facut un gir partial, acesta este nul (spre deosebire de aval, care poate fi si partial).

Confectionarea girului.

Girul se constituie printr-o mentiune explicita aplicata pe cambie sau pe o alonja.

De regula, el se aplica pe verso-ul cambiei, de aceea operatiunea de girare se mai numeste si andosare.

Girul cu mentiunea "la purtator" este considerat un gir "in alb".

Girul incomplet (acela care arata numai beneficiarul sau acela care rezulta numai din aplicarea semnaturii) este valabil.

Mentiunea explicita trebuie subscrisa (semnata).

Semnatura aplicata pe verso valoreaza gir incomplet, tot asa cum semnatura aplicata pe recto valoreaza aval (garantie).

Girul incomplet este valabil pentru ca posesorul cambiei cu un asemenea gir o poate transmite fara nici o problema printr-un alt gir.

Girul in alb care nu are numele beneficiarului va fi completat de posesor. El poate fi urmat chiar de un alt gir in alb.

Cel care poseda cambia cu un gir in alb, o poate transmite la ordinul altei persoane sau, pur si simplu, o poate preda asa cum se gaseste unei alte persoane.

Efectul principal al girului este raspunderea girantului pentru acceptare si plata, la fel ca si tragatorul.

Un girant poate interzice un alt gir. Girurile pot fi stopate prin mentiunea ultimului girant. Aceasta nu inseamna ca girurile urmatoare sunt nule (e nul pentru vicii de forma sau daca este partial).

Consecinta interdictiei rezida in neresponsabilitatea girantului care a instituit interdictia fata de urmatorii giratari.

Un giratar se considera posesor legitim daca el urmeaza unui sir neintrerupt de giruri.

Girurile sterse nu fac intrerupere. Ele se considera nescrise.

Giratarul care a dobandit cu buna - credinta si fara o greseala grava la transmitere nu este obligat sa predea cambia celui care a reclamat pierderea ei.

Girurile speciale.

Exista in conceptia legii unele giruri cu efecte particulare.

Astfel, exista un gir cu rolul de simplu mandat. El serveste giratarului numai pentru a executa cambia. Un asemenea gir se face cu o expresie explicita, precum "pentru procura", "pentru incasare", "valoare pentru acoperire".

Giratarul (cel care primeste un asemenea gir) va putea executa cambia.

El nu va mai putea gira decat tot pentru procura.

O alta specie este girul in garantie. El se face cu mentiune explicita, precum "valoarea in garantie" sau "valoarea in gaj".

Giratarul are toate drepturile din cambie, dar girurile urmatoare nu pot fi decat "pentru procura".

Se socoteste, apoi, gir tardiv, cel posterior scadentei, cel posterior protestului de neplata, precum si cel facut pe o cambie neprotestata la timp.

Un asemenea gir este un act juridic valabil. El are semnificatie juridica si nu e lipsit de orice consecinta, dar daca este facut in cele doua situatii din urma, are efectul unei cesiuni ordinare (o transmitere valida a titlului, dar nu ca gir; ea transmite numai drepturile cambiale ale cedentului; acesta va suporta toate exceptiile ce-i apartin, care-i sunt proprii.

Este gir, numai daca este posterior scadentei. 

Girul nedatat este prezumat ca fiind facut inainte de epuizarea termenului pentru protest.

Acceptarea cambiei.

In principiu, prezentarea cambiei la acceptare este facultativa dar, in acelasi timp, este un drept al posesorului legitim.

Prezentarea la acceptare, care se face trasului, nu poate fi stipulata. Daca nu sunt stipulatii particulare, trasul este obligat sa se exprime prin mentiune pe cambie daca o accepta sau nu.

Refuzul de a exprima o pozitie, trebuie urmat de un protest, daca s-a stipulat prezentarea la acceptare.

Termenul de "acceptare" are trei intrebuintari.

Prima este pentru prezentarea la vedere, cand scadenta este stipulata la un anumit termen de la vedere. Cambia e prezentata nu pentru a fi platita, ci pentru ca trasul sa ia cunostinta despre ea.

Daca nu e stipulat termen de prezentare la vedere, atunci prezentarea trebuie facuta cel mai tarziu la 1 an de la data emiterii.

A doua intrebuintare a termenului, este prezentarea pentru acceptare.  

Ea are menirea de a-l testa pe tras, care este determinat sa se exprime, dar si aceea de a face din tras un obligat cambialmente.

Trasul care a acceptat va fi tinut obligat ca si tragatorul, girantul sau avalistul.

In fine, cand prezentarea la acceptare este stipulata in cambie, facerea ei are de efect posibilitatea executarii cambiei chiar mai inainte de scadenta.

A treia intrebuintare a termenului este prezentarea la plata.

Dupa caz, acceptarea poate sa fie precedata de prezentarea la vedere sau de prezentarea la acceptare (poate fi precedata de ambele sau de nici una).

Poate fi stipulata chiar in cuprinsul cambiei, cu sau fara termen de prezentare.

Se admite interdictia prezentarii la acceptare (care este un drept) ca stipulatie in cambie, cu titlu de exceptie, decat atunci cand cambia este platibila la un tert, cand e platibila intr-o alta localitate decat aceea a domiciliului trasului si atunci cand este platibila la un anumit termen de la vedere.

Se poate stipula si o interdictie temporara de prezentare la acceptare.