Cecul

CECUL

Are o reglementare separata de cambie si bilet la ordin. Este socotit un efect de comert, dar si un titlu de credit, desi doctrina pune, de regula, semn de egalitate intre acestea.

Interpretarea sa legala face, intr-o masura semnificativa, repetitia unor prevederi din reglementarea cambiei si biletului la ordin (sunt unele texte care par ca si copiate) si contine unele norme de trimitere la aceasta reglementare.

Cecul este un titlu la ordin, prin care tragatorul (emitentul) da trasului (societate bancara sau de credit) ordinul neconditionat de a plati o suma de bani.

La o privire sumara, sunt doua deosebiri remarcabile fata de cambie. In primul rand, trasul nu poate fi decat o societate bancara sau institutie de credit, pe cand la cambie trasul poate fi orice persoana fizica sau juridica.

In al doilea rand, persoana beneficiarului nu corespunde unei mentiuni obligatorii de esenta cecului. Este adevarat ca si cambia poate sa nu-l mentioneze pe beneficiar, dar in cazul cecului aceasta prezenta facultativa a beneficiarului este explicata de o conditie substantiala pentru cec, anume aceea de a fi acoperit, de a avea plata asigurata cu un provizion.

In forma generala, spre deosebire de cambie, cecul este rezultatul unei duble confectionari. Astfel, el este mai intai un formular editat, de regula cu particularitati care evoca paternitatea trasului (a bancii) si, mai apoi, el este completat de catre tragator (emitent).

El este, de regula, precedat de un acord de serviciu bancar de casa, facut cu b 353h77d anca, asupra careia este tras si la care trebuie sa se afle provizionul. Numai cecul tras si platibil in strainatate, poate avea ca tras o alta persoana decat o societate bancara.

Conditiile de emitere:

A. Conditiile formale (tin de forma si cuprinsul titlului), sunt reprezentate, in esenta, de mentiunile obligatorii ale cecului.

a) Denumirea de cec. Absenta acesteia are acelasi efect ca si la cambie;

b) Ordinul neconditionat de plata a unei sume de bani. Ca si la cambie, prevaleaza suma mentionata in litere, iar daca sunt mentiuni multiple, diferite, conteaza suma cea mai mica; 

c) Numele trasului. Acesta poate fi numai o societate bancara sau institutie de credit.

d) Locul efectuarii platii. Are o importanta mai mare decat la cambie, datorita calitatii speciale a trasului, care nu poate fi angajat cu mentiuni confuze. Daca lipseste aceasta mentiune, locul efectuarii platii va fi cel aratat langa numele trasului. Daca lipseste orice mentiune, cecul va fi platit la locul stabilimentului principal al trasului.

e) Data si locul emiterii. Data este foarte importanta, intrucat, cecul fiind platibil la vedere, termenul de prezentare nu este cel precizat, eventual, in titlu, ci acela stabilit de lege in raport de aceasta data. Pe de alta parte, data emiterii nu poate amana prezentarea la plata. Astfel, cecul postdatat poate fi prezentat la plata oricand si el este platibil.

Cecurile cu limita de suma au disparut.

In ce priveste locul emiterii, intereseaza din punct de  vedere al prezentarii la plata. Cand coincide cu locul platii, atunci termenul de prezentare este de 8 zile de la emitere, cand nu coincide, este de 15 zile. Daca nu e mentionat, atunci se socoteste emis la locul aratat langa numele tragatorului.

f) Semnatura tragatorului. Ea nu trebuie confundata cu semnatura indescifrabila. Ea este legata de identitatea tragatorului, pe care trebuie sa o arate. Numele poate fi al persoanei fizice sau al persoanei juridice. Se admite numai prescurtarea sau initiala prenumelui.

Cel care semneaza ca reprezentant, fara a avea emisa imputernicire, se angajeaza personal. Mandatul general dat unei persoane include dreptul de a emite cecuri. Altfel, trebuie stipulat: "nu poate emite cecuri".

Spre deosebire de alte acte, imperfectiunile reprezentarii nu compromit actul.

Desemnarea beneficiarului este facultativa.

Cecul poate fi tras la ordinul unei a numite persoane, dar poate fi tras "nu la ordin", ceea ce inseamna ca nu mai are sens desemnarea ori aratarea beneficiarului.

Aceasta mentiune, "nu la ordin", impiedica, numai, transmisiunea cecului prin gir, cecul putand circula, insa, prin cesiune de creanta de drept comun.

Cecul poate fi tras si "la purtator". Legea il reputeaza la purtator daca nu mentioneaza pe beneficiar.

Cand este tras atat la ordinul unei persoane, cat si cu mentiunea "sau la purtator", este reputat a fi la purtator.

Este exclusa stipularea de dobanzi (pentru ca el este platibil la vedere si ar putea fi un abuz de drept. In schimb, la cambie si bilet la ordin se pot stipula dobanzi.

Daca exista mentiunea "la vedere" sau "la certificare", nerespectarea acestei stipulatii are consecinte numai relativ la dreptul tragatorului de a-l retrage inainte de data prezentarii, dar, atentie, daca este prezentat chiar inainte de aceasta data, el devine platibil in ziua prezentarii, acest lucru fiind de esenta cecului.

Oricum, prezentarea la vedere sau la certificare nu ar putea realiza decat confirmarea disponibilului. Daca nu exista disponibil, cecul ar putea fi, totusi, platit, chiar si peste termenul de prezentare, daca se incarca contul tragatorului.

Completarea contrar intelegerii dintre tragator si cel care face completarea, nu afecteaza pe posesorul dobanditor cu buna credinta s-au care n-a dobandit printr-o greseala grava.

Normele cadru nr. 9/1994 ale BNR, intrate in vigoare la 28 februarie 1995, au dat standardul de continut obligatoriu si astazi, fiecare banca are propriile formulare. Conform acestor norme, completarea se face cu cerneala / pix de culoare albastra sau neagra sau prin dactilografiere.

Conditia substantiala de emitere rezida in obligativitatea provizionului, ceea ce inseamna existenta disponibilului intr-un cont la tras.

Prin disponibil se intelege disponibil bancar, deschidere / linie de credit, alimentarea contului din incasari si alte surse. Banca - tras face un serviciu de casa; ea nu este obligata sa plateasca decat in limita disponibilului. Ea elibereaza clientului mai multe formulare necompletate, care devin cecuri dupa completare.

O problema este aceea a momentului la care trebuie sa existe disponibilul. In sensul literar al legii si normelor, disponibilul trebuie sa existe la data emiterii cecului, dar absenta lui nu afecteaza validitatea cecului.

Disponibilul are semnificatie practica la data prezentarii "la vedere". "la certificare", "la plata". Este de interes practic si precizarea de tragator a felului prezentarii.

Disponibilul poate sa existe la data emiterii, dar emiterea cecului nu indisponibilizeaza disponibilul, nici cand cecul este prezentat "la vedere" sau "la certificare".

Numai in cazul cecului certificat de banca in sensul normelor, certificarea facuta in ziua emiterii indisponibilizeaza valoarea in cont, ceea ce este greu de realizat.

Cecul in alb

El poate cuprinde numai semnatura tragatorului. Potrivit normelor, daca tragatorul unui cec in alb doreste sa limiteze completarea, el poate face mentiunea: "inaintea platii, posesorul va completa cecul fara a depasi .........".

Pluralitatea de exemplare.

Ca si in cazul cambiei, cecurile emise in Romania, dar platibile intr-un alt stat, cu exceptia celor la purtator, pot fi trase in mai multe exemplare identice. Ele trebuie numerotate, altfel se socotesc cecuri distincte.

Plata oricarui exemplar este liberatorie pentru tragator si tras.

Cand girul s-a facut catre persoane diferite, exemplarul neinapoiat girantului il obliga pe acesta.

In caz de alterare, pierdere sau distrugere, eficienta, respectiv inlocuirea, functioneaza dupa reguli asemanatoare celor de la cambie. Este, insa, particular, termenul de 30 de zile pentru autorizarea platii  si facerea opozitiei la ordonanta judecatoreasca de anulare. La cambie, acest termen este de 15 zile.

Specii de cecuri.

a) Cecul barat. Bararea se realizeaza prin tragerea a doua linii paralele pe fata cecului. Operatiunea de barare are drept scop si consecinta limitarea circulatiei si sferei beneficiarilor. Bararea este de doua feluri: generala, cand intre linii nu se mentioneaza nimic sau se mentioneaza numai "societate bancara" si speciala, cand intre linii se mentioneaza denumirea unei anumite societati bancare. Legea admite transformarea din generala in speciala. 

Bararea generala face ca cecul sa fie platibil numai unei societati bancare sau client al trasului. Bararea speciala il face platibil numai societatii bancare mentionata intre linii. Daca aceasta societate bancara este trasul, el este platibil numai unui client al acestuia.

b) Cecul platibil in cont, care interzice plata in numerar. 

c) Cecul netransmisibil. Seamana cu un cec "nu la ordin", dar numai partial. El este platibil numai celui caruia i se preda. El poate fi girat numai unei societati bancare (deci nu circula prin gir obisnuit).

d) Cecul de calatorie. Particularitatea acestui cec rezida in aceea ca plata lui este conditionata de aplicarea de primitor pe titlu a unei a doua semnaturi a sa identice in momentul prezentarii la plata.

e) Cecul circular, este calificat de lege (art. 79 din Legea nr. 59/1934) ca un titlu de credit la ordin emis de o societate bancara sau de credit anume autorizata in limita disponibilului constituit de primitor, platibil la vedere in oricare din locurile mentionate de emitent.

Acestui cec ii sunt particulare pozitia juridica diferita a partilor din raportul de obligatie nascut din cec. Apoi, eliberarea formularelor pentru o valoare constituita prin cautionarea unor active financiare; apoi, prestabilirea locurilor de plata ...............................

Deci, singurul fel de cec pentru care provizionul este constituit prin active financiare la tragator (deci nu la platitor, la tras).

In acest cec, emitentul este nu persoana care promite plata dintr-un provizion constituit la trasul societate bancara, ci chiar societatea bancara sau de credit care obtinand cautiunea de la beneficiar, caruia ii elibereaza formularele, constituie provizionul la societatile bancare prestabilite, care vor avea pozitia de tras.

In cecul obisnuit, emitentul sau tragatorul da ordin unei societati bancare care are pozitia de tras, sa plateasca, din provizionul pe care emitentul / tragatorul trebuie sa-l constituie la oricare din corespondentii acestei banci, unui beneficiar.

Cecul se numeste "circular" pentru ca el poate circula la oricare din locurile de plata aratate in formular.

Asemenea cecuri nu pot fi emise decat dupa constituirea la BNR a unui depozit in garantie de titluri care sunt admise de normele BNR ca fiind cautionabile.

"Cautionabile" sunt titlurile de stat sau garantate de stat lombardabile la BNR. Lombardarea este operatiunea de imprumut facut de BNR (de banca de emitere) bancilor comerciale, institutiilor de credit, asigurandu-le acestora masa monetara pentru operatiunile lor, garantat cu aceste titluri de stat cum sunt obligatiunile de stat, bonurile de tezaur si chiar obligatiuni emise de societati comerciale.

Deci, titlurile lombrdabile care sunt primite drept garantie pentru imprumut, reprezinta un suport pentru alimentarea masei monetare, astfel ca aceste imprumuturi de alimentare cu moneda a sistemului bancar sunt remunerate cu o parte cu o parte din valoarea titlurilor acceptate in garantie.

Ca si la garantiile reale, o parte din valoarea bonurilor date in garantie, nu este luata in calcul. Desigur ca in caz de nerambursare BNR poate executa aceasta valoare. Taxa lombarda este tocmai partea, procentul din valoarea nominala a titlurilor ce nu se gaseste in valoarea imprumutului.  

Deci, cand pentru un imprumut de 100 milioane se cer titluri lombardabile la valoarea de 140 milioane, taxa lombarda este de 40%. De regula taxa lombarda este mai mare decat taxa scontului, dupa aceasta din urma orientandu-se dobanda legala.

Exista si intelesuri particulare ale taxei lombarde.

In Germania, pana in 1999, ea era taxa practicata de Banca Federala la acordarea de avansuri asupra titlurilor din sectorul bancar german.

Posesorii cecurilor circulare au un privilegiu special asupra acestei cautiuni. In afara de particularitatile relevate, mentionam:

- prezentabilitatea la plata in numai 30 de zile de la emitere;

- prescriptibilitatea actiunii contra emitentului in 3 ani de la data emisiunii;

- stingerea lui prin girul in favoarea emitentului;

- ii sunt aplicabile o serie de dispozitii din reglementarea cambiei, cum ar fi: girul, plata, protestul, regresul; i se mai aplica unele dispozitii de la cecul barat, de la acela platibil numai in cont, de la acela netransmisibil si de la celde calatorie.

Girul cecului.

Se aplica in mare masura regulile de la girul cambial. Este insa de retinut ca girul in folosul trasului are in principal valoarea unei chitante (semnifica, in principal, faptul ca trasul a platit).

Girantul poate sa stipuleze ca nu raspunde de plata. In lipsa unei clauze contrarii,  girantul raspunde de plata.

Avalul cecului.

Este la fel ca si avalul cambial. Deci el poate fi numai partial (ceea ce nu este permis la gir), semnatura pentru aval are semnificatii in raport cu topografia titlului unde se gaseste.

Prezentarea la plata si plata girului.

Cecul este platibil la vedere, indiferent de mentiunile contrarii. Aceasta caracteristica este atat de categorica, incat, chiar daca se mentioneaza o data de prezentare, el este platibil in ziua prezentarii.

Cecul mai are proprii termenul legal de prezentare la plata. Astfel, pentru cecurile trase si platibile in Romania, termenul de prezentare la plata este de 8 zile, daca este platibil in chiar localitatea de emitere si de 15 zile in celelalte cazuri. Cecurile emise in strainatate si platibile in Romania, au ca termen de prezentare 30 de zile, iar daca este emis intr-o tara neeuropeana, termenul de prezentare este de 70 de zile.

Conform art. 30 alin. 3 din Legea nr. 59/1934, termenele se socotesc din ziua aratata in cec ca data a emiterii.

Normele cadrul de aplicare a legii cecului, nr. 9/1994, emise de BNR, dau o alta versiune a calculului acestor termene. Astfel, la pct. 182, termenele mentionate la art. 30 din lege se calculeaza incepand cu ziua urmatoare emiterii cecului.

Consecintele nerespectarii termenului legal de prezentare.

- pierderea dreptului de regres impotriva girantilor si garantilor;

- ordinul de neplata trebuie respectat de catre tras (banca);

- in rest, se aplica regulile cambiale.

Regresul de neplata.

Regresul, in materia efectelor de comert, este mijlocul juridic oferit celui care este beneficiarul unui efect de comert sau platitor al acestuia pentru a recupera suma neplatita sau ceea ce a platit, de la cei care sunt obligati sau semnatari ai efectului de comert.

In cazul cecului, spre deosebire de regresul cambial, nu exista decat un regres de neplata, deoarece cecul este un instrument de plata platibil la vedere si nu poate fi tras cu mentiunea "prezentare la acceptare".

Cecul nu se preteaza, deci, decat la regresul de neplata. Spre deosebire de cambie sau bilet la ordin, el nu se preteaza la regresul pentru refuzul de confirmare a prezentarii la vedere sau la regresul pentru neacceptare.

Acest regres de neplata al cecului este supus formei comune a dresarii protestului (regresul este constatarea refuzului de plata). Protestul poate fi facut prin act autentic, insa, uzual, se face intr-o modalitate mult mai simpla si anume declaratia facuta de tras datata si scrisa pe cec. Ea consta, de fapt, in mentiunea facuta de banca privind faptul neacceptarii  si motivarea acestuia. O a treia modalitate este confirmarea datata a unei case de compensatie.

Data la care trebuie sa fie facut protestul trebuie sa se plaseze inaintea expirarii termenului de prezentare. Daca prezentarea s-a facut in ultima zi, atunci protestul trebuie facut in prima zi lucratoare ce urmeaza acesteia. Emitentul poate stipula dispensarea de protest prin formula inechivoca: "fara protest" sau "fara cheltuieli".

Realizarea regresului este supusa regulilor regresului cambial.

Prescriptia actiunilor de regres.

Spre deosebire de cambie, unde termenul de prescriptie este de 3 ani, actiunea de regres a cecului este prescriptibila in 6 luni, termen ce curge, dupa caz, de la expirarea termenului de prezentare, de la data platii cecului de catre un obligat sau de la data pornirii actiunii de regres. Aceasta a treia ipoteza are in vedere regresul obligatului care, la randul sau, este urmarit in regres.