Statul si dreptul roman dupa 1989

STATUL SI DREPTUL ROMAN DUPA 1989

Dreptul roman dupa 22 decembrie 1989. Constitutia din 1991

Alegerile din mai 1990 au adus noi institutii: Parlamentul si Presedintia Romaniei. "Constitutia din anul 858f53i 1991 apare nu numai ca o expresie a vointei Adunarii Constitutionale, ci si ca o consecinta a evolutiilor inaugurate de Revolutia din decembrie 1989" (Ioan Muraru, Drept Parlamentar).

Constitutia adoptata prin referendum, la 8 decembrie 1991, prezinta in primele 14 articole "Prncipiile generale". Titlul I precizeaza: "Drepturile, libertatile fundamentale si indatoririle fundamentale"; art. 40 mentioneaza "dreptul la greva", art. 41 "protectia proprietatii private", art. 30 "libertatea de exprimare", art. 48 "dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica".

Constitutia Romaniei, in scopul apararii drepturilor si libertatilor cetatenesti, aduce pentru prima data in istoria romanilor o institutie occidentala - "Avocatul Poporului" (art. 55-57), dar si Consiliul Legislativ si Curtea Constitutionala.

In titlul III, "Autoritatile publice", sunt mentionate: 1. Parlamentul; 2. Presedintele; 3. Guvernul.

Privitor la Parlament sunt mentionate modul de organizare si functionare, statutul deputatilor si senatorilor, legiferarea, adoptarea legilor si hotararilor.

Constitutia Romaniei din 1991 a fost modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003, aprobata prin Referendum-ul national din 18-19 octombrie 2003, si a intrat in vigoare la data de 29 octombrie 2003.

Adaptata conditiilor inceputului de secol XXI, contextului integrarii Romaniei in structurile europene si euro-atlantice, noua forma, revizuita a Constitutiei, marcheaza un fapt important pe linia infaptuirii acestor obiective nationale fundamentale, a dezvoltarii in continuare a democratiei si perfectionarii institutiilor sale a consolidarii drepturilor si libertatilor cetatenilor, a afirmarii statului de drept, democratic si social.