Curtea de conturi a U.E.

1. Istoric

Curtea de Conturi a fost instituita prin Tratatul de la Bruxelles, din 22 iulie 1975 si si-a inceput activitatea in octombrie 1977. Sediul Curtii de Conturi Europene este in Luxemburg.

Tratatul de la Maastricht, din 7 februarie 1992, a ridicat Curtea de Conturi Europeana la 727i87h rangul de institutie a Comunitatilor Europene, consolidand astfel independenta si autoritatea acesteia. De la acea data, Curtea are misiunea de a publica in fiecare an o Declaratie de asigurare (DAS) cu privire la corectitudinea conturilor comunitare si la legalitatea si regularitatea operatiunilor care stau la baza acestora.

Tratatul de la Amsterdam, din 2 octombrie 1997, a ridicat Curtea de Conturi la rangul de institutie a Uniunii Europene si a extins astfel, din punct de vedere formal sfera auditului Curtii la cel de-al doilea si al treilea pilon ai Uniunii (politica externa si de securitate comuna, justitia si afacerile interne). Acest lucru a consolidat rolul Curtii in ceea ce priveste detectarea neregularitatilor si lupta impotriva fraudei. Tratatul a confirmat dreptul Curtii de a intenta actiuni la Curtea de Justitie pentru a-si proteja prerogativele in raport cu celelalte institutii ale UE.

Prin Tratatul de la Nisa , din 26 februarie 2001, s-a decis ca fiecare stat membru sa fie reprezentat de cate un membru la Curtea de Conturi.
Conform prevederilor Tratatului, Curtea poate adopta anumite categorii de rapoarte sau opinii in reuniunile din camere si nu in colegiu. Acest tratat a instituit practica ce consta in publicarea unor evaluari specifice in cadrul Declaratiei de asigurare, pentru fiecare din principalele domenii de activitate ale Uniunii Europene. Tratatul insista si pe importanta cooperarii dintre Curte si Institutiile Supreme de Audit din statele membre.

Curtea de Conturi Europeana este auditorul extern al finantelor Uniunii Europene. Articolele 246 - 248 ale Tratatului CE stabilesc mandatul Curtii de Conturi care poate fi rezumat astfel:

Curtea de Conturi Europeana

examineaza conturile tuturor veniturilor si cheltuielilor Uniunii Europene si ale oricarui organism creat de aceasta, in masura in care nu exista alte dispozitii speciale;

verifica legalitatea si regularitatea tuturor veniturilor si cheltuielilor UE si daca gestiunea financiara este sanatoasa, adica daca fondurile au fost utilizate in mod economic, eficient si eficace;

intocmeste un raport anual care contine observatii cu privire la executia bugetului Uniunii Europene pentru fiecare exercitiu financiar si o Declaratie de asigurare (DAS) asupra fiabilitatii conturilor Uniunii Europene pentru exercitiul financiar auditat, precum si asupra legalitatii si regularitatii operatiunilor financiare inregistrate in aceste conturi;

poate prezenta in orice moment al anului observatii referitoare la probleme specifice, sub forma unor rapoarte speciale;

raporteaza cazurile de neregularitate sau suspiciune de frauda detectate in cadrul activitatii de audit;

formuleaza opinii oficiale cu privire la proiectele de reglementari comunitare cu caracter financiar;

este consultata in legatura cu orice propunere referitoare la masurile de combatere a fraudei;

ofera asistenta autoritatii care acorda descarcarea de gestiune (Parlamentul European) in activitatea sa de control asupra executiei bugetului Uniunii Europene, prin publicarea rapoartelor de audit si a opiniilor. .

Curtea de Conturi nu are putere juridica; rapoartele si opiniile sale nu au asadar un caracter obligatoriu din punct de verdere juridic. Cu toate acestea, activitatile Curtii permit organelor legislative si institutiilor responsabile de gestionarea programelor si finantelor UE sa imbunatateasca gestiunea financiara.

2.Organizare si structura

Membrii

Potrivit prevederilor stipulate in Tratatul CE, Curtea de Conturi trebuie sa aiba cate un reprezentant din fiecare stat membru. Membrii sunt numiti de Consiliul Uniunii Europene, dupa o consultare prealabila a Parlamentului European, pe baza propunerilor facute de fiecare stat membru. Conform Tratatului, membrii Curtii de Conturi sunt alesi dintre personalitati care fac parte sau au facut parte in tarile lor, din cadrul unor institutii de audit extern, sau care detin o calificare speciala pentru aceasta functie. Ei sunt alesi pentru un mandat de sase ani care poate fi reinnoit.Membrii isi exercita functiile in deplina independenta, in interesul general al Uniunii Europene. Membrii Curtii de Conturi se reunesc in colegiu, care reprezinta principalul organ decizional al institutiei. Fiecare membru este responsabil pentru executarea unui anumit numar de misiuni de audit stabilite in programul de lucru anual al Curtii. In misiunile lor, ei sunt asistati de personal specializat in audit.

Presedintele

Curtea de Conturi Europeana este condusa de un Presedinte ales de catre membrii colegiului si dintre acestia, pentru un mandat de trei ani care poate fi reinnoit.

Presedintele are rolul de primus inter pares (cel dintai dintre egali); el prezideaza reuniunile Curtii si urmareste aplicarea deciziilor Curtii precum si buna administrare a institutiei si a activitatilor acesteia. Presedintele este cel care reprezinta Curtea in toate relatiile externe, in special in relatia cu autoritatea care acorda descarcarea de gestiune, cu celelalte institutii ale UE si cu institutiile supreme de audit din statele membre si din tarile beneficiare. Presedintele este responsabil si de departamentul de relatii externe si de serviciul juridic al Curtii.

Secretarul general

Secretarul general este membrul cu cele mai inalte functii din institutie si este numit de Curtea de Conturi. El este responsabil de gestionarea resurselor umane si de administratia Curtii, adica de formarea profesionala precum si de un departament de traduceri care este format dintr-un numar de unitati egal cu numarul de limbi oficiale ale Uniunii Europene. Secretarul general este responsabil si de secretariatul general al Curtii.

Resursele umane

Curtea de Conturi dispune de un personal format din aproximativ 760 angajati incluzand auditori, traducatori si personal administrativ. Pregatirea si experienta profesionala a auditorilor, dobandita atat in sectorul public cat si in cel privat, este foarte variata (contabilitate, audit intern si extern, drept si economie). Curtea de Conturi recruteaza membri din toate statele membre pentru a asigura o diversitate lingvistica si profesionala in cadrul personalului sau.

Politica de recrutare a Curtii urmareste principiile generale si conditiile de angajare din institutiile europene. Personalul Curtii este format atat din functionari permanenti cat si din angajati pe o perioada limitata. Concursurile generale in vederea obtinerii unui post la Curtea de Conturi sunt organizate prin intermediul Oficiului European de Selectare a Personalului (OESP/EPSO). Uneori, Curtea ofera stagii unui numar limitat de persoane care detin diplome universitare pe o durata de la trei la cinci luni.

Organizarea interna

Curtea de Conturi este organizata si functioneaza in colegiu iar Membrii sai adopta rapoartele de audit si opiniile prin vot majoritar. Sedintele Curtii de Conturi nu sunt publice.
Curtea isi stabileste propriul regulament de ordine interioara care este supus spre aprobare Consiliului UE.

Curtea de Conturi este organizata in grupuri de audit care sunt formate din mai multe divizii specializate in anumite domenii bugetare. Grupul de audit CEAD (Coordonare, Evaluare, Asigurare si Dezvoltare) are drept misiune coordonarea Declaratiei de asigurare, precum si asigurarea calitatii si dezvoltarii metodologiei de audit a Curtii.

Fiecare membru este repartizat de catre Curte intr-un grup de audit. Fiecare grup este condus de un 'decan' ales prin vot de catre si dintre membrii Curtii, pentru un mandat de doi ani care poate fi reinnoit. Decanul, in colaborare cu ceilalti membri ai grupului, se ocupa de buna functionare a acestuia si a diviziilor care ii sunt subordonate.

Un Comitet administrativ, alcatuit din membri care reprezinta fiecare grup de audit, are drept misiune rezolvarea problemelor administrative care necesita o decizie oficiala din partea Curtii.

Incepand din anul 2004, unele documente pot fi adoptate fara a fi dezbatute de catre Curte, daca doua treimi dintre membrii unui grup de audit sau a comitetului administrativ sunt de acord cu decizia respectiva.

Curtea desemneaza si un auditor intern, care raspunde in fata unui comitet de audit format din trei membri ai Curtii si un expert extern.

Bugetul Curtii

Curtea de Conturi este finantata de la bugetul general al Uniunii Europene adoptat de catre Parlamentul European, dupa consultarea prealabila a Consiliului.

In 2004, bugetul Curtii se ridica la circa 113 milioane euro, ceea ce reprezinta aproximativ 0,1 % din totalul cheltuielilor Uniunii Europene si 1.8 % din totalul cheltuielilor administrative ale institutiilor si organismelor UE.

La initiativa proprie a Curtii de Conturi, situatiile financiare ale institutiei fac obiectul unui audit efectuat de o firma de audit privata. Rezultatele acestui audit sunt comunicate Parlamentului European si Consiliului. Situatiile financiare insotite de un raport de audit sunt publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, precum si pe site-ul web al Curtii de Conturi.

Ca si in cazul celorlate institutii ale Uniunii Europene, executia bugetului Curtii este supusa dezbaterii in Parlamentul European care decide descarcarea de gestiune bugetara ce urmeaza a fi acordata institutiei pentru fiecare exercitiu financiar.

Controlul financiar asupra fondurilor UE

Comisia Europeana este responsabila de executia bugetului Uniunii Europene si de asigurarea faptulului ca fondurile UE sunt utilizate in mod rational si in conformitate cu regulile si reglementarile in vigoare. In ceea ce priveste majoritatea cheltuielilor UE, reprezentate de agricultura si operatiuni structurale, gestiunea si controlul fondurilor Uniunii Europene sunt efectuate in cooperare cu statele membre. Cheltuielile Uniunii Europene fac subiectul unor controale multiple la mai multe nivele, atat in cadrul Comisiei cat si din partea administratiilor din statele membre si din cele beneficiare. In plus, Comisia exercita si o functie de audit intern care contribuie la garantarea faptului ca sunt stabilite sisteme de control adecvate si ca acestea functioneaza intr-un mod cat mai eficace. Rolul Curtii in calitate de auditor extern este de a evalua gestiunea financiara a bugetului in ansamblu.

O gestiune eficace in beneficiul cetateanului

Pentru ca Uniunea Europeana sa aiba intr-adevar credibilitate in ochii cetateanului, multe politici trebuie sa fie implementate intr-un mod eficace, iar gestiunea bugetului trebuie sa fie eficienta.

In practica, gestionarea programelor comunitare reprezinta responsabilitatea Comisiei Europene, dar si a administratiilor de la diferite nivele din statele membre si din tarile beneficiare, pentru mai mult de 80% din cheltuielile UE. Prin urmare, administrarea, organizarea si controlul fondurilor sunt din ce in ce mai des asigurate la nivel national si regional; procesul decizional este astfel mai transparent, mai rapid si mai aproape de cetatean.  Analiza politica a modului de administrare a Uniunii Europene are loc atat la nivelul Parlamentului European si a Consiliului, cat si la nivelul Parlamentelor nationale.

Mai mult decat atat, mijloacele de informare in masa acorda o atentie deosebita modului de utilizare a fondurilor comunitare si un interes sporit cazurilor de frauda si de utilizare abuziva a acestor fonduri. 

In acest context, Curtea de Conturi Europeana joaca un rol crucial in calitate de auditor extern al Uniunii Europene: 

prin rapoartele pe care le publica, Curtea contribuie la promovarea transparentei si la sporirea responsabilitatii cu privire la modul de gestionare a fondurilor comunitare; 

activitatile de audit ale Curtii permit garantarea faptului ca fondurile comunitare sunt colectate si utilizate in conformitate cu regulile si reglementarile in vigoare; 

observatiile si recomandarile Curtii ii ajuta pe cei responsabili de gestionarea fondurilor comunitare sa imbunatateasca mereu rezultatele, iar acestea contribuie la cresterea performantei gestiunii financiare; 

rapoartele de audit ale Curtii reprezinta punctul de plecare pentru o analiza democratica a utilizarii fondurilor comunitare de catre Parlamentul European si de catre Consiliu.