Piata
- definire, clasificare, continut
Factorii de influenta asupra pietei
Actorii economici prezenti in cadrul pietei
Aparitia
schimbului de bunuri si evolutia acestuia a dat nastere la piata. Ea a aparut
ca urmare a dezvoltarii diviziunii sociale a muncii, prin separarea producatorilor de consumatori.
Aceasta separare a determinat ca bunurile sa ajunga de la producator la
consumator prin intermediul pietei.
Piata a aparut
cu multe secole in urma, odata cu economia de schimb, care face legatura intre
productie si consum, intre producatorii specializati, autonomi si consumatorii
independenti.
Pe masura
dezvoltarii societatii, piata a cunoscut evolutii spectaculoase, trecand prin
stadii succesive, de la forma sa traditionala, reprezentata de halele publice,
la forma sa moderna, bazata pe retelele de comunicatii, care genereaza
adevarate socuri asupra organizarii schimburilor in intreaga lume.
Piata este o
categorie economica complexa, ce reflecta totalitatea relatiilor de
vanzare-cumparare care au loc in societate, in stransa legatura cu spatiul
economic in care au loc.
In sens curent,
piata este un loc delimitat in care are loc, la intervale mai mult sau mai
putin regulate, 656h73g reuniunea cumparatorilor si a vanzatorilor care schimba marfuri
Piata este un
mecanism prin intermediul careia se realizeaza legatura dintre cumparatori si
vanzatori in vederea stabilirii pretului si cantitatii pentru un anumit bun sau
serviciu.
Piata este un
camp geoeconomic specific real si ideal, concret sau abstract (teoretic) unde
se intalnesc si se confrunta actorii economici si bunurile lor, adica oferta si
cererea, un subsistem de afaceri economice de schimb si de relatii economice, o
retea de comunicatii, care prin intermediul parghiilor din care se compune,
regleaza diviziunea muncii, coordoneaza orientarile actorilor economici si
asigura echilibrul intre cerere si oferta.
Multitudinea
punctelor de vedere din care poate fi privita si interpretata ofera o imagine
de ansamblu a ceea ce a devenit astazi piata.
Astfel, piata este
Spatiul economic in care se intalnesc mai mult sau mai putin
direct si actioneaza din interes cumparatorii (in calitate de agenti
ai cererii), vanzatorii (ca agenti ai ofertei), iar in unele cazuri, diverse
categorii de intermediari;
Locul de intalnire la un moment dat (intalnire nu
neaparat fizica, ci si indirecta prin simboluri: ordine scrise, telefon, fax,
prospecte, caiete de sarcini etc.) a dorintelor cumparatorilor cu dorintele
producatorilor;
Un ansamblu de mijloace de comunicatie
prin care vanzatorii si cumparatorii se informeaza reciproc asupra a ceea ce
dispun, de ceea ce au nevoie si asupra preturilor cerute si propuse inainte de
a incheia si efectua tranzactiile;
Totalitatea relatiilor de vanzare in legatura cu spatiul
economic in care are loc si procesele conexe ce-i sunt caracteristice (cererea,
oferta, concurenta, publicitatea, pretul, reglementarile juridica, principiile
etice etc.);
Piata este locul de manifestare a concurentei,
a competitiei dintre agentii cu interese identice sau apropiate. Concurenta,
competitia este prezenta la toate nivelele unei economii libere.
Continutul
pietei
Continutul
esential al notiunii de piata pune in evidenta raporturile dintre productie si
consum, prin intermediul sau gasindu-si reflectarea atat nevoile de bunuri
materiale ale societatii - cererea de marfuri - cat si posibilitatile de
satisfacere a acestor nevoi - oferta de marfuri.
De asemenea,
notiunea de piata subliniaza atat relatiile care au ca obiect un bun oarecare,
cat si relatiile care se refera la sfera serviciilor - fie ca este vorba de
utilizari industriale, fie ca se refera la destinatii privind consumul
individual etc. La aceasta trebuie adaugat faptul ca, in virtutea diviziunii
sociale a muncii, fiecare producator este in acelasi timp si consumator direct
in raport cu ceilalti producatori, marfa putand trece astfel, inainte de a
intra in consum, prin mai multe procese de vanzare-cumparare si prin diferite
forme de circulatie.
Piata presupune
existenta unor fenomene specifice,
cum ar fi:
prezenta unor unitati economice specializate,
interdependenta unitatile economice,
posibilitatea realizarii unor legaturi de vanzare-cumparare
intre aceste unitati,
prezenta cererii si ofertei,
mecanismul de formare a pretului, indispensabil activitatii
de vanzare-cumparare.
Abordarea
practica, concreta, a fenomenelor de piata necesita insa completarea ariei de
cuprindere a notiunii de piata. Astfel, sfera conceptului de piata trebuie
sa mai cuprinda:
ansamblul de conditii economice, sociale sau de alta natura
care determina dinamica ofertei si cererii de marfuri, miscarea preturilor,
evolutia vanzarilor;
continutul pietei trebuie extins si asupra actelor
potentiale, respectiv asupra celor care ar putea avea loc. In contextul unui
asemenea cadru de definire, acceptiunea practica data conceptului de piata nu
priveste doar cererea si oferta reala, ci include si altfel de elemente, cum ar
fi:
cererea nesatisfacuta,
cererea in formare,
oferta potentiala,
oferta pasiva si altele.
Trasaturile
pietei
Piata concurentiala se
caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi
Prin intermediul pietei se intalnesc furnizorii sau vanzatorii
si clientii sau consumatorii de bunuri si servicii;
Tranzactia care se desfasoara pe piata constituie o afacere de
vanzare - cumparare. Obiectul ei este un bun marfa. Prin incheierea
acestei afaceri pe piata au loc urmatoarele procese:
transferul obiectului proprietatii si a dreptului de
proprietate asupra lui de la furnizor (ofertant) la cumparator (solicitant);
un transfer invers de echivalent obiectual sau nonobiectual
si a dreptului de proprietate asupra lui de la cumparator la vanzator;
realizarea marfii ca valoare;
parcurgerea unei etape importante a miscarii bunului marfa
spre consumator;
Pe piata se intalnesc si se exprima oferta si cererea. Aici
are loc un proces de comparare, de confruntare si de comensurare a lor sub
aspectul calitatii, sub aspectul structurii si al caracteristicilor calitative.
Piata reprezinta un ansamblu de raporturi economice
concretizate in relatii economice de piata;
Privita sub aspectul rolului sau in viata economica, piata
constituie factorul cel mai important care regleaza prin sine insasi, in mod
preponderent spontan principalele procese si corelatii ale vietii economice;
Piata are un accentuat caracter impersonal. Nici
un participant nu poate determina termenii in care ceilalti participanti vor
avea acces la bunuri sau la locuri de munca.
Functiile
pietei
Intr-o economie
de piata concurentiala, indiferent de tipul sau gradul sau de dezvoltare si
modernitate, piata indeplineste mai multe functii, dintre care amintim:
Piata verifica gradul de concordanta a intentiilor de
cumparare, respectiv de vanzare ale actorilor economici. Pe piata actorii
economici se informeaza asupra ce, cat, cum, la ce pret intentioneaza sa
produca, sa vanda, sa cumpere si sa consume;
Piata realizeaza legatura dintre cele doua acte fundamentale
pentru orice actor economic - productia si consumul.
Piata regleaza viata economica de ansamblu.
Piata determina preturile si cantitatile de echilibru.
Clasificarea
pietei
Datorita
complexitatii punctelor de vedere din care poate fi definita si analizata, in
interiorul pietei iau nastere o multitudine de relatii ce fac ca structura
pietei sa aiba un caracter deosebit de complex. Diversitatea produselor
care formeaza obiectul actelor de schimb, natura diferita a actorilor economici
care apar in relatiile de piata, localizarea pietei precum si alte asemenea
elemente dau pietei imaginea unui imens conglomerat de subdiviziuni, prezentand
astfel o structura deosebit de complexa:
In functie de aria
geografica sau perimetrul in cadrul caruia se desfasoara confruntarea
dintre cerere si oferta si se organizeaza actele de schimb:
piata interna (piete locale, nationale);
piata externa (pietele internationale, pietele mondiale);
Piata
interna are in vedere totalitatea relatiilor de
vanzare-cumparare ce au loc in interiorul unei anumite tari. Ea s-a format ca
urmare a dezvoltarii productiei si schimbului de marfuri prin contopirea
pietelor locale, izolate, extinzandu-se odata cu dezvoltarea sferei circulatiei
la scara nationala si a aparitiei de noi ramuri si subramuri de productie,
fiecare ramura devenind o piata de desfacere pentru marfurile produse de
celelalte, in cadrul pietei interne sau nationale; distingem
o serie de piete locale cu trasaturi specifice in ceea ce
priveste amploarea, structura, sezonalitatea etc. actelor de piata. Exemple:
Piata zonelor agricole se caracterizeaza printr-o structura
predominant nealimentara a cererii de marfuri a populatiei si o cerere intensa
de masini si unelte agricole;
in timp ce piata litoralului si a multor altor
zone balneoclimaterice se caracterizeaza printr-o preponderenta a vanzarilor de
marfuri alimentare si de alimentatie publica, precum si printr-o accentuata
sezonalitate.
piata municipiului Bucuresti, in timp ce alte piete retin numai o
parte din cererea locala, in randul pietelor locale pot fi mentionate si
targurile periodice - balciuri sau iarmaroace - cu caracter traditional care
continua sa atraga ofertanti si cumparatori din zone intinse.
Piata externa
cuprinde totalitatea pietelor interne ale tarilor ce formeaza comunitatea
mondiala si are in vedere totalitatea relatiilor privind ansamblul de marfuri
si servicii intre tari, ca urmare a diviziunii mondiale a muncii.
Tinand
seama de natura consumului, piata se subdivide in doua mari componente sau
segmente:
piata bunurilor industriale si de echipament - are in vedere produsele
destinate satisfacerii consumului productiv;
piata bunurilor de consum individual - se refera la totalitatea
produselor care sunt destinate satisfacerii nevoilor de consum ale populatiei.
Deosebiri
principale intre cele doua piete se refera la:
obiectul actelor de schimb,
la regimul de vanzare-cumparare ce caracterizeaza fiecare
destinatie,
natura vanzatorului si a cumparatorului, tipul de preturi
etc.
volumul (ponderea) marfurilor realizate si numarul actelor de
schimb. Piata bunurilor industriale si de echipament realizeaza un numar mai
restrans de acte de schimb, care se refera insa la un volum valoric foarte
ridicat, valoarea tranzactiilor depasind cu mult pe cea din cadrul bunurilor de
consum. Din punct de vedere al actelor de schimb, piata bunurilor de consum
individual are o activitate mai larga, in schimb volumul valoric sau cantitativ
al unui act de vanzare - cumparare este extrem de restrans in comparatie cu cel
de pe piata bunurilor industriale. Aceasta se explica prin aceea ca piata
bunurilor de consum se adreseaza unui mare numar de consumatori si are drept
scop satisfacerea nevoilor individuale.
In functie de modul
de materializare a activitatii care formeaza obiectul actului de
vanzare - cumparare, in structura pietei se disting:
piata produselor;
piata serviciilor - are in vedere totalitatea actelor de
vanzare - cumparare al caror obiect il constituie satisfacerea anumitor
trebuinte materiale si spirituale ale oamenilor prin intermediul unor servicii.
Exemple:
activitati ce pot fi asimilate celor industriale - realizarea
unor produse la comanda: mobila, incaltaminte, confectii, cercetare
stiintifica, reparatii utilaje etc.
cat si activitati ce reprezinta servicii pure, care nu pot fi
asimilate productiei materiale - spectacole, activitatea bibliotecilor,
transportul de calatori, prestatiile casnice, asistenta medicala etc.
Un alt criteriu important de
structurare a pietei il constituie gruparea populatiei sau a altor
tipuri de purtatori ai cererii, pe medii:
Piata urbana:
detine ponderea principala.
se caracterizeaza:
printr-un grad ridicat de concentrare, consecinta a
densitatii demografice din orase si a unei puternice atractii comerciale
existente fata de zonele rurale invecinase,
printr-un nivel
ridicat de organizare a activitatii comerciale, o mai mare mobilitate si
elasticitate,
precum si printr-un ritm superior de dezvoltare.
Piata rurala:
Se caracterizeaza:
nivel ridicat de rigiditate si ritmul evolutiv mai lent,
printr-un grad ridicat de omogenitate in profil teritorial si
mari deosebiri de la o zona la alta,
nu reflecta in totalitate consumul dintr-o anumita zona;
aceasta fie datorita consumului natural, fie ca urmare a fenomenului
gravitational (o parte din cerere orientandu-se catre centrele urbane din
imprejurimi).
Din punct de vedere a naturii
social economice a obiectului tranzactiilor exista
pietele marfurilor obisnuite;
piata muncii;
piata de capitaluri (piata monetara, financiara);
bursele de valori mobiliare si imobiliare;
Din punct de vedere a modului
de organizare
piete permanente;
piete periodice;
Din acelasi punct de vedere se disting:
Halele publice;
Targurile;
Retelele formate din magazine cu sucursale;
Casele de comenzi;
Expozitiile cu vanzare;
Din punct de vedere al
caracteristicilor marfurilor
Piata petrolului;
Piata carbunelui;
Piata otelului;
Piata automobilelor;
Piata zaharului;
Piata cafelei etc.
Literatura
de specialitate, pe baza cercetarii si generalizarii experientei acumulate in
diverse zone ale lumii, evidentiaza faptul ca in orice analiza referitoare la
evolutia pietei este necesar a supune discutiei urmatoarele aspecte principale,
ce se pot constitui in veritabili factori
de influenta ai pietei
Productia bunurilor industriale si agricole.
productia bunurilor industriale, aceasta, in majoritatea tarilor,
reprezinta factorul principal ai evolutiei pietei, determinand volumul ofertei
de marfuri, respectiv posibilitatile satisfacerii cererii consumatorilor si a
utilizatorilor finali.
Pe aceeasi linie se situeaza si productia agricola, a
carei sporire continua reprezinta o baza importanta pentru largirea pietei.
Contributia agriculturii trebuie analizata, insa, intr-un context mai larg,
care sa aiba in vedere, alaturi de ritmurile privind dezvoltarea de ansamblu,
cresterea ponderii productiei-marfa in cadrul productiei globale agricole,
urmare a faptului ca o parte tot mai mare a produselor agricole ajunge in
consum nu in mod direct, ci prin intermediul pietei, fie in stare naturala, fie
dupa ce au suferit un proces de prelucrare industriala.
Importurile de produse, alaturi de productia interna a
bunurilor industriale si agricole, influenteaza piata prin intermediul ofertei
de marfuri in ansamblul ofertei, marfurile importate, in majoritatea tarilor,
detin o pondere relativ mai mica in raport cu productia indigena, dar la
anumite produse au o importanta exclusiva (de pilda, la fructele sudice, cafea,
condimente in cadrul ofertei de pe pietele tarilor nordice; autoturisme, in
tarile ce nu si-au dezvoltat o asemenea industrie; echipamentul pentru dotarea
centralelor atomoelectrice in marea majoritate a tarilor ce au trecut la
constructia unor asemenea centrale etc. Desi, in ansamblu, importurile au un
rol secundar pe piata interna, in comparatie cu productia autohtona, ele se
bucura, totusi, de o atentie deosebita din partea organelor comerciale din
toate tarile, aceste importuri contribuind atat la cresterea fondului de
marfuri cat si, in special, la diversificarea si cresterea nivelului calitativ
al ofertei, orice produs procurat prin intermediul importurilor trebuind sa fie
competitiv si sa faca fata unui ridicat nivel de exigente, manifestat cu ocazia
perfectarii tranzactiilor comerciale;
Veniturile banesti ale
populatiei:
Veniturile banesti ale populatiei actioneaza asupra pietei
prin intermediul cererii de marfuri, determinandu-i nivelul si structura
cererii si conditionand, in ultima analiza, realizarea ofertei de marfuri si a
relatiilor de piata. Aceasta face ca veniturile banesti sa reprezinte un
factor cu influente constante asupra pietei, actiunea lor complexa
exercitandu-se atat ca urmare a sporirii salariilor si a altor tipuri de
venituri (beneficii, dividende etc.), cat si a cresterii numarului salariatilor
sau a diferitelor tipuri de intreprinzatori particulari, in legatura cu
veniturile, ca factor de influenta a evolutiei pietei, este necesar a se
sublinia cateva aspecte care pot deveni elemente de analiza si interpretare.
Reducerea treptata a consumului natural sau denaturalizarea
consumului reprezinta un alt fenomen ce se constituie ca factor de influenta a
dinamicii pietei.
Acest fenomen, propriu dezvoltarii economice contemporane,
evidentiaza indeosebi legatura dintre evolutia pietei si cea a consumului
populatiei.
Cresterea continua a capacitatii pietei presupune o crestere
corespunzatoare a consumului, raportul fiind direct proportional pentru
produsele ce formeaza obiectul actelor de vanzare-cumparare.
Denaturalizarea consumului este, la randul sau, sub influenta
a o serie de factori cum ar fi:
dezvoltarea si modernizarea agriculturii,
schimbarea structurii populatiei pe categorii sociale,
amploarea procesului de modernizare si urbanizare a
localitatilor,
dezvoltarea social-generala a satului (modernizarea
invatamantului, a retelei de ocrotire a sanatatii, a activitatii culturale
etc.),
dezvoltarea si modernizarea comertului la sate,
cresterea ponderii, in cadrul sortimentelor de marfuri
desfacute la sate, a produselor cu un grad ridicat de prelucrare si pregatire
pentru consum. Toate aceste fenomene exercita o puternica influenta asupra
procesului de optimizare a consumului, ceea ce determina o crestere continua a
rolului pietei in satisfacerea nevoilor populatiei;
Ansamblul valorilor social culturale ale populatiei tarii respective.
Repartizarea populatiei pe:
niveluri de instruire,
culte religioase si intensitatea practicilor religioase,
modul de trai, normele si valorile sociale cele mai
raspandite sunt fenomene care isi pun amprenta atat pe consumul populatiei si,
implicit, asupra cererii de marfuri cu care aceasta se adreseaza pietei, cat si
asupra practicilor economice ale fiecarei tari. De exemplu, studii efectuate in
ultimul deceniu, de catre unele tari occidentale asupra stilului de viata si a
valorilor morale sau sociale dominante in diferite tari partenere de afaceri,
au pus in evidenta declinul unor valori traditionale, ca disciplina,
sobrietatea, cultul muncii si al economiilor, in contextul influentei crescande
a altor valori ca toleranta, inclinatia spre indeletniciri placute etc., toate
acestea avand repercusiuni deosebite asupra modului de realizare si cheltuire a
veniturilor, precum si asupra orientarii economiilor si capacitatilor de
investitii;
O alta categorie de factori de influenta asupra pietei o pot
constitui elementele de ordini legislativ - institutional, nomele juridice si diferitele
hotarari guvernamentale:
reglementari susceptibile de a avea diferite incidente asupra
activitatilor desfasurate de agentii economici in cadrul pietei:
interdictiile de vanzare
a anumitor produse,
restrictiile privind publicitatea,
limitarea campului de actiune a unor metode de vanzare sau
alegerea canalelor de distributie, reglementarile de pret etc.;
Aparitia si dezvoltarea celor mai noi tehnologii.
Noile tendinte tehnologice se pot materializa, in anumite
perioade, in noi structuri de produse ce ar putea avea diverse incidente asupra
pietei prin:
eliminari si regrupari de produse in cadrul ofertei pe
diferite piete,
prin modificari in tehnologia comerciala si reorganizarea
sistemelor de comercializare a marfurilor.
Un alt
aspect important pe care-l ridica cunoasterea pietei se refera la categoriile
sau tipurile de parteneri prezenti in cadrul acesteia. Actorii
economici care actioneaza in cadrul pietei pot fi structurati in
urmatoarele categorii principale:
v
furnizorii;
v
intermediarii;
v
distribuitorii;
v
consumatorii si utilizatorii finali;
Furnizorii sunt partenerii din
cadrul pietei, care, procura diverse materiale, diferite produse sau servicii
ce concura la asigurarea fluxului complex al fiecarui produs prezent pe piata.
Pentru a intelege locul si rolul acestora in cadrul pietei trebuie avute in
vedere o serie de elemente mai de detaliu, care in unele cazuri nu apar in prim
plan. Asa de exemplu, pentru ofertantii de produse alimentare, capacitatea lor
de a face fata cererii manifestate pe piata depinde de relatiile pe care le au
cu producatorii agricoli, ofertantii de confectii sunt legati prin sistemul lor
de relatii cu producatorii de tesaturi, care, la randul lor, depind de
producatorii de fibre etc. Acelasi lucru si referitor la nivelul preturilor
practicate, care sunt influentate de interventia succesiva a diferitelor tipuri
de producatori ce apar ca furnizori ai ofertantilor. Mai mult, in ceea ce
priveste activitatea firmelor de comert, acestea au drept furnizor insesi
intreprinderile producatoare direct concurente in cadrul pietei, ca purtatoare
ale ofertei ce da dimensiunile pietei.
Intermediarii influenteaza, de asemenea, in special oferta si pretul
de comercializare al produselor existente pe piata. Cu cat numarul
intermediarilor va fi mai mare, cu atat preturile vor fi mai mari. In acelasi
timp intermediarii au un rol, de multe ori hotarator, in formarea si
diversificarea ofertei.
Distribuitorii - categorie distincta de parteneri prezenti in cadrul
pietei, ca urmare a faptului ca cea mai mare parte a intreprinderilor
producatoare nu-si vand produsele direct consumatorilor si utilizatorilor
finali, ci apeleaza la o serie de intermediari pentru distributia produselor.
De tipul si sensul deciziei lor de distributie, de a extinde sau nu ponderea
anumitor produse, a diferitelor forme de vanzare etc., depinde derularea
vanzarilor fiecarei intreprinderi producatoare, cat si evolutia de ansamblu a
pietei si indeosebi in ceea ce priveste structura acesteia.
Consumatorii si utilizatorii finali - reprezinta publicul cel mai
important in cadrul pietei. Acestia pot fi actuali, efectivi sau potentiali
prezentand o importanta deosebita pentru orice intreprinzator in orientarea sa
viitoare, caci, in cea mai mare parte, de nevoile, preferintele, alegerile si
in general comportamentul lor va depinde evolutia vanzarilor oricarei
intreprinderi prezente pe piata. Respectivii consumatori sau utilizatori pot fi
indivizii, familiile, intreprinderile, unitatile administratiei de stat etc.
Cunoasterea principalelor categorii de
parteneri prezenti in cadrul pietei contribuie:
v
la o definire mai realista a coordonatelor pietei,
v
la orientarea corespunzatoare a activitatii comerciale.
v
imbunatatirea activitatii de management,
v
orientarea cercetarilor de piata,
v
imbunatatirea activitatii de aprovizionare,
v
constituirea stocurilor corespunzatoare;
v
organizarea vanzarilor cu amanuntul,
v
previziuni privind evolutia preturilor posibil a fi
practicate,
v
imbunatatirea sistemului de comunicatii si structura
activitatii promotionale.
Raspuns corect
|
Piata, este locul de intalnire a
cererii cu oferta de bunuri. Conditiile care au stat la aparitia pietei au
fost:
aparitia schimbului de bunuri si a
evolutia acestuia;
dezvoltarea diviziunii sociale a
muncii, prin separarea producatorilor de consumatori;
piata a aparut cu multe secole in
urma, odata cu economia de schimb, care face legatura intre productie si
consum.
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Piata este o categorie economica
complexa, ce reflecta:
un mecanism prin intermediul careia se
realizeaza legatura dintre cumparatori si vanzatori in vederea stabilirii
cantitatii, calitatii si mecanismul de functionare a unui anumit bun sau
serviciu;
totalitatea relatiilor de
vanzare-cumparare care au loc in societate, in stransa legatura cu spatiul
economic in care au loc;
un loc delimitat in care are loc, la
intervale mai mult sau mai putin regulate, reuniunea cumparatorilor si a
vanzatorilor care schimba marfuri.
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Piata este un camp geoeconomic
specific real si ideal, concret sau abstract (teoretic) unde:
se intalnesc si se confrunta actorii
economici si bunurile lor, adica oferta si cererea,
are loc un subsistem de afaceri
economice de schimb si de relatii economice,
se desfasoara o retea de comunicatii,
care prin intermediul parghiilor din care se compune, regleaza diviziunea
muncii, coordoneaza orientarile actorilor economici si asigura echilibrul
intre cerere si oferta.
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Piata este definita ca fiind:
spatiul economic in care se intalnesc
cumparatorii (in calitate de agenti ai cererii), vanzatorii (ca agenti ai
ofertei);
locul de manifestare a concurentei, a
competitiei dintre agentii cu interese diferite. Concurenta, competitia este
prezenta la toate nivelele unei economii inchise, dar libere;
locul de intalnire la un moment dat
(intalnire nu neaparat fizica, ci si indirecta prin simboluri: ordine scrise,
telefon, fax, prospecte, caiete de sarcini etc.) a dorintelor cumparatorilor
cu dorintele producatorilor.
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Piata poate fi definita ca fiind:
un ansamblu de mijloace de comunicatie
prin care vanzatorii si cumparatorii se informeaza reciproc asupra a ceea ce
dispun, de ceea ce au nevoie si asupra preturilor cerute si propuse inainte
de a incheia si efectua tranzactiile;
un ansamblu de mijloace prin care
cumparatorii si vanzatorii negociaza o afacere, in scopul maximizarii
satisfactiei si a profitului;
toate relatiile economice ce se
desfasoara in interiorul pietei au imbraca forma de vanzare - cumparare prin
intermediul banilor numerar.
|
|
|
Raspuns corect
|
Piata poate fi definita ca fiind:
locul de intalnire a cumparatorilor si
vanzatorilor pentru a face schimb de informatii despre calitatea si
cantitatea de produse care trebuie adusa ulterior pe piata;
totalitatea relatiilor de vanzare in
legatura cu spatiul economic in care are loc si procesele conexe ce-i sunt
caracteristice (cererea, oferta, concurenta, publicitatea, pretul,
reglementarile juridica, principiile etice etc.);
caracterizata de prezenta in acelasi
timp a principalilor actori economici: cererea reprezentata de consumatori,
oferta reprezentata de vanzatori, concurenta reprezentata producatori.
|
|
|
Raspuns corect
|
Continutul esential al notiunii de
piata pune in evidenta:
raporturile dintre productie si
consum, prin intermediul sau gasindu-si reflectarea atat nevoile de bunuri
materiale ale societatii cat si posibilitatile de satisfacere a acestor
nevoi;
relatiile care au ca obiect un bun
oarecare, cat si relatiile care se refera la sfera serviciilor - fie ca este
vorba de utilizari industriale, fie ca se refera la destinatii privind
consumul individual etc.;
diviziunea sociala a muncii si in
acelasi timp specializarea agentilor economici, fiecare producator este in
acelasi timp si consumator direct in raport cu ceilalti producatori.
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Piata presupune existenta unor
fenomene specifice, cum ar fi:
prezenta unor unitati economice
omogene si nediferentiate;
interdependenta unitatile economice,
posibilitatea realizarii unor legaturi de
vanzare-cumparare intre aceste unitati.
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Piata presupune existenta unor
fenomene specifice, cum ar fi:
prezenta cererii si ofertei,
mecanismul de formare a pretului,
indispensabil activitatii de vanzare-cumparare;
omogenitatea produselor si
serviciilor, astfel incat fiecare cumparator sa gaseasca produsul in
cantitatea, calitatea, marimea, culoarea etc., pe care le doreste la un
moment dat.
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Abordarea practica, concreta, a
fenomenelor de piata necesita insa completarea ariei de cuprindere a notiunii
de piata cu urmatoarele caracteristici:
ansamblul de conditii economice,
sociale sau de alta natura care determina dinamica ofertei si cererii de
marfuri, miscarea preturilor, evolutia vanzarilor;
continutul pietei trebuie extins si
include si elemente, cum ar fi: cererea nesatisfacuta, cererea in formare,
oferta potentiala, oferta pasiva si altele;
continutul pietei trebuie extins si
include si elemente, cum ar fi: oferta potentiala, oferta pasiva si altele.
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Piata concurentiala se caracterizeaza
prin urmatoarele trasaturi:
prin intermediul pietei se intalnesc
furnizorii sau vanzatorii si clientii sau consumatorii de bunuri si servicii;
piata reprezinta un ansamblu de
raporturi economice concretizate in relatii contractuale
tranzactia care se desfasoara pe piata
constituie o afacere de vanzare - cumparare;
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Piata concurentiala se caracterizeaza
prin urmatoarele trasaturi:
piata are un accentuat caracter personal,
pentru ca un participant poate determina termenii in care ceilalti
participanti vor avea acces la bunuri sau la locuri de munca;
pe piata are loc un proces de
comparare, de confruntare si de comensurare a lor sub aspectul calitatii, sub
aspectul structurii si al caracteristicilor calitative;
piata constituie factorul cel mai
important care regleaza prin sine insasi, in mod preponderent spontan
principalele procese si corelatii ale vietii economice;
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Prin incheierea unei afaceri pe piata
au loc urmatoarele procese:
parcurgerea unei etape importante a
miscarii bunului marfa spre comerciant, precum si realizarea marfii ca
valoare determinata de pret;
transferul obiectului proprietatii si
a dreptului de proprietate asupra lui de la furnizor (ofertant) la cumparator
(solicitant);
un transfer invers de echivalent
obiectual sau nonobiectual si a dreptului de proprietate asupra lui de la
cumparator la vanzator;
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Intr-o economie de piata
concurentiala, indiferent de tipul sau gradul sau de dezvoltare si
modernitate, piata indeplineste mai multe functii, dintre care amintim:
pe piata actorii economici se
informeaza asupra ce, cat, cum, la ce pret intentioneaza sa produca, sa
vanda, sa cumpere si sa consume;
piata nu regleaza viata economica de
ansamblu, ci mijloceste schimbul de la vanzator la cumparator;
piata verifica gradul de concordanta a
intentiilor de cumparare, respectiv de vanzare ale actorilor economici.
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Intr-o economie de piata
concurentiala, indiferent de tipul sau gradul sau de dezvoltare si
modernitate, piata indeplineste mai multe functii, dintre care amintim:
piata realizeaza legatura dintre cele
doua acte fundamentale pentru orice actor economic - productia si consumul;
piata determina preturile si
cantitatile de echilibru;
pe piata actorii economici se
informeaza asupra ce, cat, cum, la ce pret intentioneaza sa produca, sa
vanda, sa cumpere si sa consume.
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Clasificarea pietei in functie de aria
geografica sau perimetrul in cadrul caruia se desfasoara confruntarea dintre
cerere si oferta si se organizeaza actele de schimb:
piata produselor tangibile si piata
produselor intangibile (serviciile);
piata interna (piete locale,
nationale); si piata externa (pietele internationale, pietele mondiale);
piata bunurilor industriale si piata
bunurilor de consum.
|
|
|
Raspuns corect
|
Piata interna este caracterizata de
urmatoarele aspecte:
cuprinde totalitatea relatiilor de
vanzare-cumparare ce au loc in interiorul unei anumite tari;
s-a format ca urmare a dezvoltarii productiei
si schimbului de marfuri prin contopirea pietelor locale, izolate,
s-a extins odata cu dezvoltarea sferei
circulatiei la scara nationala si a aparitiei de noi ramuri si subramuri de
productie.
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Piata externa se caracterizeaza prin:
totalitatea pietelor interne ale
tarilor ce formeaza comunitatea mondiala;
are in vedere totalitatea relatiilor
privind ansamblul de marfuri si servicii intre tari, ca urmare a diviziunii
naturale a muncii;
are in vedere totalitatea relatiilor
privind ansamblul de marfuri si servicii intre tari, ca urmare a diviziunii
mondiale a muncii;
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Piata se clasifica, dupa natura
consumului, in doua mari componente
sau segmente:
piata bunurilor de consum si uz
personal - se refera la totalitatea produselor care sunt destinate
satisfacerii nevoilor de consum ale familiei;
piata bunurilor industriale si de
echipament - are in vedere produsele destinate satisfacerii consumului
productiv;
piata bunurilor de consum individual -
se refera la totalitatea produselor care sunt destinate satisfacerii nevoilor
de consum ale populatiei.
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Intre piata bunurilor de echipament
industrial si piata bunurilor de consum individual, apar urmatoarele
deosebiri:
obiectul actelor de schimb,
natura vanzatorului si a
cumparatorului, tipul de preturi etc.;
volumul (ponderea) marfurilor realizate
si numarul actelor de schimb.
toate acestea;
nici un raspuns nu este corect.
|
|
|
Raspuns corect
|
Intre piata bunurilor de echipament
industrial si piata bunurilor de consum individual, apar urmatoarele
deosebiri:
piata bunurilor industriale si de echipament
realizeaza un numar mai restrans de acte de schimb, care se refera insa la un
volum valoric foarte ridicat, valoarea tranzactiilor depasind cu mult pe cea
din cadrul bunurilor de consum;
piata bunurilor de consum individual
are o activitate mai larga, si volumul valoric sau cantitativ al unui act de
vanzare - cumparare este mult mai amplu in comparatie cu cel de pe piata
bunurilor industriale;
piata bunurilor industriale si de
echipament realizeaza un numar mai ridicat de acte de schimb, care se refera
la un volum valoric foarte scazut, valoarea tranzactiilor nedepasind cu mult
pe cea din cadrul bunurilor de consum.
|
|
|
Raspuns corect
|
Piata se clasifica in functie de modul
de materializare a activitatii care formeaza obiectul actului de vanzare -
cumparare, in:
activitati ce pot fi asimilate celor
industriale - realizarea unor produse la comanda: mobila, incaltaminte,
confectii, cercetare stiintifica, reparatii utilaje etc.
activitati ce reprezinta servicii
pure, care nu pot fi asimilate productiei materiale - spectacole, activitatea
bibliotecilor, transportul de calatori, prestatiile casnice, asistenta
medicala etc.
piata produselor si piata serviciilor (care
are in vedere totalitatea actelor de vanzare - cumparare al caror obiect il
constituie satisfacerea anumitor trebuinte materiale si spirituale ale
oamenilor prin intermediul unor servicii);
|
|
|
Raspuns corect
|
Piata se clasifica in functie de
gruparea populatiei sau a altor tipuri de purtatori ai cererii, in:
Piata produselor si piata serviciilor;
Piata urbana si piata rurala;
Piata bunurilor industriale si piata
bunurilor de consum.
|
|
|
Raspuns corect
|
Piata urbana, se caracterizeaza:
printr-un grad ridicat de concentrare,
consecinta a densitatii demografice din orase si a unei puternice atractii
comerciale existente fata de zonele rurale invecinase;
printr-un nivel ridicat de organizare a activitatii
comerciale, o mai mare mobilitate si elasticitate;
printr-un ritm superior si inferior de
dezvoltare.
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Piata rurala, se caracterizeaza prin:
printr-un nivel ridicat de organizare a activitatii
comerciale, o mai mare mobilitate si elasticitate;
printr-un grad ridicat de omogenitate
in profil teritorial si mari deosebiri de la o zona la alta,
nu reflecta in totalitate consumul dintr-o
anumita zona; aceasta fie datorita consumului natural, fie ca urmare a
fenomenului gravitational (o parte din cerere orientandu-se catre centrele
urbane din imprejurimi).
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Din punct de vedere a naturii social
economice a obiectului tranzactiilor, piata poate fi impartita in:
pietele marfurilor obisnuite; piata
muncii;
piete permanente si piete periodice;
piata de capitaluri (piata monetara,
financiara); bursele de valori mobiliare si imobiliare;
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Din punct de vedere a modului de
organizare, piata poate imbraca una din formele:
piete permanente si piete periodice;
halele publice; targurile; retelele
formate din magazine cu sucursale; casele de comenzi; expozitiile cu vanzare;
piata de capitaluri (piata monetara,
financiara); bursele de valori mobiliare si imobiliare;
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Din punct de vedere al
caracteristicilor marfurilor, piata se poate imparti in:
piata petrolului; piata carbunelui;
piata otelului;
piata automobilelor; piata zaharului;
piata cafelei etc.
pietele marfurilor obisnuite; piata
muncii;
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Dintre factorii de influenta ai
pietei, amintim:
productia bunurilor industriale si
agricole.
veniturile banesti ale producatorilor;
importurile de produse;
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Dintre factorii de influenta ai
pietei, amintim:
veniturile banesti ale populatiei;
reducerea treptata a consumului
natural sau denaturalizarea consumului;
elementele de ordini legislativ
-institutional, nomele juridice si diferitele hotarari guvernamentale.
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Dintre factorii de influenta ai
pietei, amintim:
restrictiile privind publicitatea,
ansamblul valorilor social culturale
ale populatiei tarii respective;
aparitia si dezvoltarea celor mai noi
tehnologii;
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Productia bunurilor industriale si
agricole, ca factor de influenta asupra pietei, isi exercita influenta prin:
faptul ca determina volumul ofertei de
marfuri, respectiv posibilitatile satisfacerii cererii consumatorilor si a
utilizatorilor finali;
produsele comercializate din industrie
si agricultura pot fi aduse spre vanzare fie in stare naturala, fie dupa ce
au suferit un proces de prelucrare industriala;
sporirea productiei agricole
reprezinta o baza importanta pentru largirea pietei;
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Importurile de produse, alaturi de
productia interna a bunurilor industriale si agricole, influenteaza piata
prin:
intermediul ofertei de marfuri in
ansamblul ofertei, marfurile importate, in majoritatea tarilor, detin o
pondere relativ mai mica in raport cu productia indigena,
faptul ca la anumite produse
importurile au o importanta exclusiva (de pilda, la fructele sudice, cafea,
condimente in cadrul ofertei de pe pietele tarilor nordice etc.)
importurile contribuie atat la
cresterea fondului de marfuri cat si, in special, la diversificarea si
cresterea nivelului calitativ al ofertei.
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Veniturile banesti ale populatiei, exercita o influenta directa
asupra pietei prin:
in functie de marimea veniturilor
cheltuite pe piata se poate forma oferta de bunuri viitoare;
urmare a sporirii salariilor si a
altor tipuri de venituri (beneficii, dividende etc.), oferta este direct
influentata, pentru ca principalul factor de influenta a ofertei de bunuri
este marimea veniturilor populatiei;
intermediul cererii de marfuri,
determinandu-i nivelul si structura cererii si conditionand realizarea
ofertei de marfuri si a relatiilor de piata;
|
|
|
Raspuns corect
|
Denaturalizarea consumului este sub
influenta a o serie de factori cum ar fi:
dezvoltarea si modernizarea
agriculturii,
schimbarea structurii populatiei pe
categorii sociale,
dezvoltarea si modernizarea comertului
la sate,
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Denaturalizarea consumului este sub
influenta a o serie de factori cum ar fi:
amploarea procesului de modernizare si
urbanizare a localitatilor,
dezvoltarea social-generala a satului
(modernizarea invatamantului, a retelei de ocrotire a sanatatii, a
activitatii culturale etc.),
cresterea ponderii, in cadrul
sortimentelor de marfuri desfacute la sate, a produselor cu un grad scazut de
prelucrare si pregatire pentru consum.
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Ansamblul valorilor social culturale
ale populatiei tarii respective, influenteaza piata prin faptul ca
repartizarea populatiei si deci a consumului are loc in functie de:
niveluri de instruire,
culte religioase si intensitatea
practicilor religioase,
modul de trai, normele si valorile
sociale.
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
O categorie de factori de influenta
asupra pietei o constituie elementele de ordini legislativ -institutional,
nomele juridice si diferitele hotarari guvernamentale, dintre care amintim:
interdictiile de vanzare a anumitor
produse, restrictiile privind publicitatea,
eliminari si regrupari de produse in
cadrul ofertei pe diferite piete,
limitarea campului de actiune a unor
metode de vanzare sau alegerea canalelor de distributie, reglementarile de
pret etc.;
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
O categorie de factori de influenta
asupra pietei o constituie aparitia si dezvoltarea celor mai noi tehnologii,
factor care poate actiona prin:
eliminari si regrupari de produse in
cadrul ofertei pe diferite piete,
prin modificari in tehnologia
comerciala si reorganizarea sistemelor de comercializare a marfurilor;
interdictiile de vanzare a anumitor
produse, restrictiile privind publicitatea,
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Actorii economici care actioneaza in
cadrul pietei pot fi structurati in urmatoarele categorii principale:
furnizorii, magazinele, producatorii,
reprezentantii statului in teritoriu;
furnizorii; intermediarii;
distribuitorii; consumatorii si utilizatorii finali;
unitatile comerciale cu amanuntul,
unitatile comerciale cu ridicata, producatorii;
|
|
|
Raspuns corect
|
Dintre actorii economici care
actioneaza in cadrul pietei furnizorii sunt:
partenerii din cadrul pietei, care,
procura diverse materiale, diferite produse sau servicii ce concura la
asigurarea fluxului complex al fiecarui produs prezent pe piata;
o categorie distincta de parteneri
prezenti in cadrul pietei, ca urmare a faptului ca cea mai mare parte a
intreprinderilor producatoare nu-si vand produsele direct consumatorilor si
utilizatorilor finali, ci apeleaza la o serie de intermediari pentru
distributia produselor;
intreprinderile producatoare direct
concurente in cadrul pietei, ca purtatoare ale ofertei ce da dimensiunile
pietei.
|
|
|
Raspuns corect
|
Dintre actorii economici care
actioneaza in cadrul pietei intermediarii influenteaza:
calitatea ofertei aduse pe piata;
oferta si pretul de comercializare al
produselor existente pe piata;
preturile, care vor fi mai mici,
pentru ca ei achizitioneaza bunurile in cantitati mari obtinand astfel
reduceri substantiale de la producatori.
|
|
|
Raspuns corect
|
Dintre actorii economici care
actioneaza in cadrul pietei, distribuitorii, prin deciziile pe care le iau,
sunt cei care hotarasc:
daca se extinde sau nu ponderea
anumitor produse, a diferitelor forme de vanzare;
derularea vanzarilor fiecarei
intreprinderi producatoare,
evolutia de ansamblu a pietei si
indeosebi in ceea ce priveste structura acesteia.
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Cunoasterea principalelor categorii de
parteneri prezenti in cadrul pietei (furnizori, intermediari, distribuitori,
consumatori), contribuie:
la o definire mai realista a
coordonatelor productiei si repartitiei bunurilor catre consumatori;
la orientarea corespunzatoare a activitatii
comerciale;
imbunatatirea activitatii de management.
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Raspuns corect
|
Cunoasterea principalelor categorii de
parteneri prezenti in cadrul pietei (furnizori, intermediari, distribuitori,
consumatori), contribuie:
orientarea cercetarilor de piata;
imbunatatirea activitatii de
aprovizionare;
constituirea stocurilor corespunzatoare.
Varianta
corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
|
|
|
Scurta incursiune istorica in
aparitia pietei.
Caracterizarea pietei unui
bun de consum.
Rolul comertului in cadrul
pietei bunurilor si serviciilor.
Factorii care influenteaza
piata unui bun de consum.
Caracterizarea generala a
principalilor actori economici prezenti pe piata bunului X.
Piata;
Piata interna;
Piata externa;
Piata bunurilor industriale;
Piata bunurilor de consum;
Piata produselor;
Piata serviciilor;
Piata urbana;
Piata rurala;
Furnizorii;
Intermediarii;
Distribuitorii;
Consumatorii si utilizatorii finali;