IMPORTANTA SI CAILE DE CRESTERE A RENTABILITATII

Rentabilitatea sintetizeaza actiunea tuturor factorilor procesului de productie, exprima principalele laturi ale eficientei utilizarii acestora. Sporirea rentabilitatii presupune o crestere maxim posibila la un moment dat a profitului raportata la resursele alocate.

Cresterea maxim posibila a profitului nu poate fi conceputa ca o situatie absoluta si definitiva. Structura factorilor ce conditioneaza marimea rentabilitatii nu trebuie inteleasa intr-o maniera statica. In realitate ea se afla intr-o permanenta evolutie. Asistam la o continua restructurare a imbinarii lor. Dinamica extrem de rapida si diversa a acestor factori ce intra in corelatie, nu poate fixa rentabilitatii o valoare absoluta si definitiva, ci determinata miscarea acesteia, impunandu-I tendinta de a se apropia cat maimult de acest punct. Prin urmare, cresterea maxim posibila a profitului apare ca fiind o suita de momente a caror evolutie se inscrie pe o linie de tendinte.

Cresterea rentabilitatii, ca expresie sintetica a gospodaririi cu eficienta a factorilor de productie disponibili la un moment dat in societate, contribuie la accelerarea progresului economico-social. Ea conditioneaza largirea resurselor reproductiei cat si formarea fondurilor necesare stimularii materiale a producatorilor.

Cresterea rentabilitatii este legata nemijlocit de asigurarea folosirii eficiente a tuturor resurselor economice si de crearea conditiilor in vederea obtinerii unor produse de calitate supeioara si nivel tehnic ridicat.

In mod concret in vederea sporirii rentabilitatii intreprinderea actioneaza pentru crestrea cifrei de afaceri, pentru reducerea costurilor de productie si nu in ultimul rand, pentru accelerarea vitezei de rotatie in vederea eliberarii activelor circulante si pe aceasta baza a obtinerii unui nivel al productiei superior fara a fi antrenate noi mijloace materiale si banesti.

Cresterea cifrei de afaceri - rezerva de crestere a rentabilitatii

Cifra de afaceri, ca indicator sintetic principal de exprimare al performantelor unei societati comerciale este influientata in mod direct de 3 factori:

volumul productiei vandute

structura productiei vandute

pretul de vanzare

Deci, caile de crestere a cifrei de afaceri vor fi urmatoarele:

sporirea volumului productiei vandute

depunerea eforturilor pentru a se obtine cea mai convenabila structura a productiei vandute

marirea pretului de vanzare

1.1. Sporirea volumului productiei vandute - expresie a cresterii productivitatii muncii

Analizand posibilitatile de crestere a cifrei de afaceri, intreprinderea trebuie saurmareasca permanent concordanta dintre posibilitatile sale de productie si cererea solvabila. Ignorarea unui asemenea aspect are efecte pe termen lung care pot sa conduca la falimentul intreprinderii.

Punctul de plecare in desfasurarea unei activitati economice trebuie sa-l constituie cercetarea nevoilor de consum, a perspectivei acestora, pentru ca toate activitatile concrete, care alcatuiesc ciclul economic complet al bunurilor si serviciilor - incepand cu conceperea si crearea (producerea) acestora si terminand cu comercializarea lor pe piata - vor fi raportate la aceste nevoi, asigurandu-se o cat mai completa si eficienta satisfacere a lor.

De aceea intreprinderea, in mod imperativ in analiza posibilitatilor de sporire a cifrei de afaceri trebuie sa aiba in primul rand in vedere cererea solvabila si posibilitatile de influientare a acesteia.

Astfel, o crestere a cererii solvabile ii permite intreprinderii o marire a gradului de utilizare a capacitatii de productie si pe aceasta baza, a volumului productiei vandute.

Principala modalitate de sporire a volumului productiei si implicit, in conditiile existentei unei cereri solvabile, a volumului productiei vandute il constituie cresterea productivitatii muncii.

Productivitatea muncii se defineste ca fiind eficienta in care este cheltuita munca, ea reprezentand acea insusire a muncii de a crea, intr-o unitate de timp, o anumita cantitate de valori de intrebuin 151j91b tare sau servicii de o anumita calitate si complexitate.

Productivitatea poate fi privita individual sisocial dupa cum munca apare ca munca individuala si munca sociala.

Productivitatea individuala a muncii exprima eficienta cu care este cheltuita munca in conditii specifice de inzestrare tehnica,de organizare, calificare si intensitate;ea sta la baza valorii individuale a marfii.Productivitatea sociala a muncii exprima eficienta cu careeste cheltuita munca in conditii medii,normale din punct de vedere social,de inzestrare tehnica, de organizare, calificare si intensitate a muncii.

Realizarea unei productivitati superioare este determinata de o multime de factori intre care utilizarea fortei de munca are rolul cel mai important .In conditiile progresului tehnico-stiintific contemporan, forta de munca superior calificata nu are doar rolul de a adapta trebuintele sale un ansamblu de obiecte pe care I le ofera natura ci mai mult ca in trecut, si pe acela de a crea noi obiecte ale muncii prin combinarea celor existente si de a descoper noi obiecte ale muncii, micsorand astfel dependenta fata de mediul inconjurator.

Caile de sporire a productivitatii muncii reprezinta modalitatile de folosire, la un moment dat, a factorilor ce influenteaza eficienta cheltuielilor muncii.

Subaspect teoretic principalele cai de marire a productivitatii muncii au fost grupate astfel:

1. Promovarea tehnologiilor noi si pe baza automatizarii, robotizarii, cibernetizarii proceselor de productie.Acestea asigura obtinerea unei productii cu aceeasi cheltuiala de munca, favorizand totodata si diminuarea celorlalte cheltuieli pe produs si in general, realizarea de economii, cresterea eficientei, in conditiile obtinerii unor produse de calitate superioara.

2. Implicatiile profunde asupra cresterii productivitatiimuncii o are si innoirea produselor prin perfectionarea caracteristicilor constructive, functionale, ergonomice, estetice, in vederea satisfacerii la un nivel calitativ superior a cerintelor potentialilor cumparatori.

3. Perfectionarea organizarii productiei si a muncii, proces complex, cu caracter dinamic si continuitate, care presupune adoptarea de catre conducerea unitatii economice a unui ansamblu de masuri si folosirea de metode tehnice sau mijloace adecvate, stabilite pe baza de studii si calcule tehnice - economice care tin seama de noile cereri ale stiintei, in scopul realizarii unui cadru optim funtional, de folosire de catre personalul ocupat a factorilor de productie in astfel de proportii cantitative care sa asigure utilizarea maxima a lor si cresterea pe aceasta baza a productivitatii muncii.

4.Pregatirea si perfectionarea pregatirii resurselor umane, si asigurarea concordantei dintre calificarea dobandita si munca efectiv executata pentru ca fiecare sa aiba posibilitatea de a-si pune in valoare toate cunostintele tehnico-stiintifice si deprinderile practice dobandite in procesul instruirii.

5.Modernizarea capacitatilor de productie existente, prin imbunatatirea parametrilor sai tehnico-economici, in vederea reducerii consumurilor de materii prime si energie, ridicarea gradului de siguranta in exploatare, cresterea vitezei de lucru, reprezinta o alta cale importanta de sporire a productivitatii muncii.

Asadar principalul efect al cresterii productivitatii muncii il constituie sporirea volumului productiei, ce va conduce la marirea rentabilitatii deoarece influenteaza masa profitului atat in mod direct cat si in mod indirect prin reducerea cheltuielilor pe unitatea de produs, datorita componentei fixe a acestora, care, dupa cum stim, are o evolutie relativ independenta de volum productiei.

Analiza corelatiei productivitatea muncii - volum fizic al productiei vandute in anii 1996,1997 si 1998

Modelul de calcul

CA

CA = Ns * -----

Ns

Unde :

CA = cifra de afaceri (volumul productiei vandute in preturi constante)

Ns = numarul mediu de salariati

CA1

CA1 = NS1*---------, unde CA1 = qv1p0 este volumul productiei vandute

Ns1 exprimat in preturi de vanzare in perioada

previzionata

CA1 = 30808211

CA0 = 30096616

CA = ca1 - ca0 = 711595

Aceasta influienta se explica prin actiunea urmatorilor factori:

Influienta modificarii numarului de salariati:

CA0 CA0

Ns1 = -------- - NS1*------- = 29808326 - 30096616 = - 288290

NS0 NS0

Influienta productivitatii muncii (ca volum mediu fizic al productiei vandute pe un salariat)

CA1 CA0

Ns1 = -------- - NS1*------- = 30808211 - 29808326 = 909885

NS1 NS0

Din analiza acestor date observam ca desi scaderea numarului de personal a condus la diminuarea cifrei de afaceri, totusi cresterea productivitatiimuncii a compensat aceasta influenta negativa determinand o sporire a productiei vandute cu 909885lei in anul 1996 si cu 19677717 lei in anul 1998 .

In anul 1997 la scaderea cifrei de afaceri a contribuit atat reducerea numarului de muncitori cat si diminuarea productivitatii muncii.

Desi atat in anul 1996 cat si in anul 1998 influenta productivitatii muncii asupra modificarii cifrei de afaceri este pozitiva, totusi pentru cresterea in continuare a acestui factor        Exploatarea Miniera Rm.Valcea ar trebui sa ia urmatoarele masuri: I.Pregatirea personalului angajat, astfel incat la principalele sectii de productie sa presteze anumite servicii specifice. Deasemenea utilizarea eficienta a fortei de munca presupune realizarea corelatiei intre nivelul calificarii lucratorilor in fiecare moment si gradul de complexitate a muncii prestate. O asemenea concordanta permite valorificarea deplina a aptitudinilor si cunostintelor stiintifice de un anumit nivel. Este necesara organizarea unor cursuri de calificare necesare pentru dezvoltarea cunostintelor impuse de cerintele beneficiarilor.

II. Introducerea si extinderea progresului tehnic, realizarea unor teme de cercetare in cadrul compartimentului "Cercetari". Preocuparile pentru realizarea acestui obiectiv, determinand anumite modificari care sa conduca la imbunatatirea calitatii produselor;

III. Perfectionarea organizarii productiei si amuncii, sa se urmareasca daca in intreprinderea se respecta disciplina la locul de munca, daca masinile si utilajele sunt intretinute in mod corespunzator, daca aprovizionarea locurilor de munca se efectueaza la timp, in cantitatea si calitatea corespunzatoare a materialelor, astfel incat sa se asigure ritmicitatea fabricarii productiei.

IV. In vederea ridicarii nivelului productivitatiimuncii, sa se urmareasca cresterea gradului de inzestrare tehnica a muncii, dar cu respectarea corelatiei necesare, productivitatea trebuind sa inregistreze un ritm de crestere superior gradului de inzestrare tehnica a muncii .

1.1. Influienta modificarii productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri.

Considerand ca numarul salariatilor ramane neschimbat si creste productivitatea muncii fata de 1998 avem urmatoarea situatie:

Influienta modificarii productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri:

Ns1*w1 - Ns1*W0 = 2760243 lei

Deci, o crestere a productivitatii muncii cu 1010.7 mii lei determina un spor alcifrei de afaceri de 23243 mii lei in conditiile in care numarul salariatilor la Exploatarea Miniera Rm Valcea este de 923 persoane.

Reflectarea cifrei de afaceri in suma profitului aferent acesteia.

Modelul de analiza este:

Pr = CA*pr0, unde:

Pr - modificarea profitului aferent cifrei de afaceri ca urmare a modificarii acesteia.

CA - modificarea cifrei de afaceri

Pr0 - profitul la 1 leu cifra de afaceri, inainte de modificarea acesteia.

Deci:

Pr1 = CA * pr0 = 103452 mii lei

La o crestere a cifrei de afaceri cu 2760243 mii lei ca urmare a obtinerii unei productivitati superioare, profitul aferent cifrei de afaceri a cunoscut un spor de 103452 mii lei.

Sporirea cifrei de afaceri ca urmare a modificarii structurii productiei vandute

O crestere a cifrei de afaceri ca urmare amodificarii structurii productiei vandute este posibila atunci cand sporeste ponderea produselor ale caror preturi de vanzare sunt mai mari decat pretul mediu de vanzare prevazut.

Evident ca pentru a creste rentabilitatea nu este necesara numai o sporire a ponderii produselor ale caror preturi de vanzare sunt mai mari decat media acestora, ci a maririi ponderii acelor produse ale caror rate de rentabilitate sunt superioare ratei medii de rentabilitate prevazute.

Dincolo de aceste aspecte teoretice, capacitatea intreprinderii de a influienta modificarea structurii productiei vandute este foarte limitata, deoarece asupra acesteia actioneaza, in primul rand modificarea orientarii cererii pentru produsele respective.

Totusi, organizarea procesului de productie trebuie sa urmareasca evitarea eventualelor disfunctionalitati in activitatea intreprinderii incepand de la aprovizionarea cu materii prime si materiale si terminand cu procesul desfacerii produselor finite, ce ar conduce la modificarea structurii productiei vandute cu efecte asupra evolutiei cifrei de afaceri.

Caile de crestere a pretului de vanzare

Exploatarea Miniera Rm Valcea va trebui sa ia masuri pentru cresterea calitatii produselor ca principala cale de crestere a preturilor.

Astfel, masurile ce vor fi luate vor viza:

schimbarea tehnicilor si tehnologiilor invechite, cu altele noi, mai performante

folosirea de materii prime si materiale superioare din punct de vedere calitativ, iar in cazul unor preturi mai mari ale acestora, continuarea preocuparilor pentru reducerea consumurilor specifice

organizarea de cursuri de pregatire pentru salariati astfel incat sa poata face fata sarcinilor de serviciu si astfel sa fie evitate eventualele reduceri de pret ca urmare a unei calitati inferioare celei prevazute in contract;

achizitionarea de utilaje de o mai mare precizie.

Analiza reflectarii influientei pretului de vanzare asupra rentabilitatii

Modul de calcul este urmatorul:

ΔPr = ΔCA*pr0

Astfel, consideram o crestere a cifrei de afaceri (realizata in 1998) ca urmare a cresterii pretului de 100.000 mii lei.

Astfel:

ΔPr = 100000 * 0.01449 = 1449 mii lei

La o crestere a cifrei de afaceri ca urmare a sporirii pretului de vanzare cu 100000 mii lei, si in conditiile unui profit mediu de 1 leu, cifra de afaceri in perioada de comparatie de 0.01449 lei profitul aferent cifrei de afacri va spori cu 1449 mii lei.

REDUCEREA COSTULUI DE PRODUCTIE - PRINCIPALA CALE DE CRESTERE A RENTABILITATII

Costul de productie estye un indicator sintetic, calitativ care caracterizeaza intreaga activitate de productie a societatilor comerciale. Nivelul acestui indicator oglindeste modul cum unitatea isi organizeaza procesul de productie, gradul de utilizare al noilor tehnici si tehnologii, cresterea productivitatii muncii, imbunatatirea calitativa a productiei, modul de folosire a fortei de munca, a mijloacelor de munca a obiectelor muncii.

Cunoasterea costului de productie sta la baza oricarui calcul economic. Producerea de bunuri materiale si servicii necesita consum de factori de productie in proportii cantitative si calitative variabile, pe perioade scurte sau pe termen lung, fapt ce impune evidenta rezultatelor si evaluarea consumului de factori de productie, calculul gradului de rentabilitate.

Costul de productie este un indicator economic cu o mare forta de oglindire a calitatii activitatii. Prin raportarea rezultatelor la costuri, unitatea economica poate cunoaste eficienta folosirii fiecarei unitati monetare cheltuite. De asemenea, costul reprezinta unul dintre criteriile de fundamentare a optiunilor si deciziilor fiecarui producator. Atunci cand efectele variantelor de proiect sunt identice criteriului de alegere a variantei optime il reprezinta nivelul mai scazut al costului. Autonomizarea costului si importanta determinarii lui sunt organic legate de autonomia economico-financiara a producatorului, fapt care impune o activitate riguroasa de masurare si cunoastere permanenta acheltuielilor.

In procesul de productie, intreprinzatorii urmaresc mai intai sa-si recupereze cheltuielile pe care le-au efectuat, de unde si necesitatea ca aceste cheltuieli sa se autonomizeze sub forma costului.

Structura costului de productie nu ramane neschembata - ponderea elementelor lui componente se modifica de la o perioada la alta - sub influiienta mai multor factori. Unii tin de introducerea progresului tehnic, ridicarea gradului de calificare alucratorilor, perfectionarea organizarii productiei si amuncii, iar altii suntfactori independenti de calitatea activitatii proprii economice, care influienteaza nivelul si structura ostului cum sunt: modificarea preturilor factorilor de productie sub incidenta fluctuatiilor cererii si ofertei, schimbarile in structura materialelor folosite, modificari in nivelul cotelor de amortizare.

Studiul dinamicii costului de productie se urmareste cu ajutorul indicelui costului (Ic).

Deoarece indicatorul "costurilor de productie aferente productiei vandute" are cea mai mare putere de informare in analiza costului de productie ca rezerva a cresterii rentabilitatii ne vom referi tocmai la acest indicator.

Astfel:

q1c1

Indicele costului Ic = ----------- * 100, unde:

q1c0

q1c1 - cheltuielile de productie aferente cifrei de afaceri realizate;

q1c0 - cheltuielile deproductie aferente cifrei de afaceri exprimate in costuri prevazute

Procentul mediu de reducere (sau de depasire):

R (%) = Ic - 100%

In anul 1996:

Σq1c1 20770456

Ic = ----------- * 100 = ----- ----- ------- * 100 = 98.17%

Σq1c0 21158016

Procentul mediu de reducere (depasire) in 1996

R%1996 = Ic - 100% = 98.17% - 100% = -1.83 %

In anul 1997:

Σq1c1             28898871

Ic = ----------- * 100 = ----- ----- ------- * 100 = 97.58%

Σq1c0 29615139

Procentul mediu de reducere (depasire) in 1997

R%1997 = Ic - 100% = 97.58% - 100% = -2.42 %

In anul 1998

q1c1             36768101

Ic = ----------- * 100 = ----- ----- ------- * 100 = 98.54%

q1c0 37313800

Procentul mediu de reducere (depasire) in 1998

R%1998 = Ic - 100% = 98.54% - 100% = -1.46 %

De asemenea, se poate calcula si suma cheltuielilor economisite (sau depasite):

C = q1c1 - q1c0, si anume:

C1996 = 20770456 - 21580016 = -387560 mii lei

C1997 = 28898871 - 29615139 = -716268 mii lei

C1998 = 36768101 - 37313800 = -545699 mii lei

Din aceste date observam ca Exploatarea Miniera Rm Valcea a realizat economii importante in toti anii, ceea ce reflecta preocuparea societatii pentru reducerea costului.

Analiza structurii costului de productie este importanta deoarece, in felul acesta se pot identifica factorii pe seama carora s-a obtinut reducerea costului de productie precum si cei ce au afectat negativ evolutia sa.

Prin studiul structurii costului de productie se scoate in evidenta efortul depus de unitate pentru a reduce fiecvare cheltuiala, totodata se individualizeaza eforturile respective pe locuri de efectuare a diverselor cheltuieli.

In acest fel se face o analiza amanuntita a activitatii societatii comerciale cu privire la reducerea cheltuielilor de productie.

Analiza factoriala a cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri

Modelul de analiza este urmatorul:

Σqvc

C¹⁰⁰⁰ = -------- * 1000

Σqvp

In care:

Qv - volumul fizic al productiei vandute

P - pretul de vanzare mediu, exclusiv TVA, pe produs

C - costul complet unitar

Factorii de influienta sunt urmatorii:

structura cifrei de afaceri

pretul de vanzare unitar

costul unitar

Pentru anul 1998:

Σqv1c1

C1¹⁰⁰⁰ = -------- * 1000 = 962.52 lei/1000

Σqv1p1

Σqv0c0

C0¹⁰⁰⁰ = -------- * 1000 = 976.76 lei/1000

Σqv0p0

ΔC = C0 - C1 = 14.24 lei

Aceasta diferenta se explica prin influienta urmatorilor factori:

Influienta modificarii structurii productiei vandute:

Σqv1c0 Σqv0c0

------------ * 1000 - ----------- * 1000 = -0.08 lei

Σqv1p0 Σqv0p0

Influienta modificarii preturilor de vanzare:

Σqv1c0 Σqv1c0

------------ * 1000 - ----------- * 1000 = 0.12 lei

Σqv1p1 Σqv1p0

Influienta modificarii pretului unitar

Σqv1c1 Σqv1c0

------------ * 1000 - ----------- * 1000 = -14.28 lei

Σqv1p1 Σqv1p1

Analog se explica modificarea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri pentru anii 1997 si 1998.

Din analiza factoriala a cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri, observam ca in toti cei trei ani acest indicator s-a situat sub nivelul prevazut in 1996 cu 18.86 lei, in 1997 cu 23.45 lei si in 1998 cu 14.24 lei.

Aceste economii facute deintreprindere la 1000 lei productie vanduta se datoreaza urmatorilor factori:

Influienta modificarii structurii ca urmare a cresterii ponderii produselor cu un nivel programat al cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri mai mare decat cel mediu prevazut in anul 1998, a determinat sporirea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri in 1996 si in 1997 cu 0.14 lei si respectiv 0.25 lei si diminuarea acestora in 1998 cu 0.08 lei.

Aceasta situatie se apreciaza ca fiind normala doar la nivelul anului 1996, ca fiind determinata de cerere, deoarece, in anui 1997 si 1998 influienta modificarii structurii este cauzata, in primul rand, de disfunctionalitatile cu care se confrunta intreprinderea, concretizate in neritmicitatea fabricarii productie.

Preturile de vanzare au determinat scaderea nivelului cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri in 1996 cu 1.73 lei si cresterea acestui nivel in 1998 cu 0.3 lei si cu 0.12 lei in 1998.

Desi calitatea produselor a crescut de la an la an totusi, influienta contrara ca sens a acestui factor se explica si prin faptul ca raportul cerere-oferta s-a modificat conducand la scaderea pretului de vanzare.

O influienta mare la scaderea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri, au avut-o, in toti anii analizati scaderea costurilor unitare pe produs (cu 17.27 lei in 1996, cu 24 lei in 1997 si respectiv 14.28 lei in 1998).

Spre deosebire de anii 1996 si 1997 cand, la scaderea costurilor unitare a contribuit si sporirea productiei vandute, in 1998, reducerea acestui indicator s-a datorat, in exclusivitate, diminuarii diferentelor componentelor costului complet.

Astfel, desi cheltuielile materiale au crescut in toti acesti ani analizati fata de nivelul prevazut, totusi, acest lucru este apreciat ca pozitiv, sporirea acestora fiind datorata achizitionarii de materiale de o calitate mai buna.

O contributie esentiala la diminuarea costului unitar a avut-o, insa, scaderea cheltuielilor salariale, urmare a reducerii numarului de personal, corelata cu cresterea productivitatii muncii.

Analiza cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri

Analiza cheltuielilor materiale are ca scop relevarea tendintei la care, pentru o seama de bunuri, cerinta competitivitatii presupune scaderea lor ca urmare a progresului tehnic materializat in scaderea consumurilor fizice.

Modelul de analiza este urmatorul:

qvcm                       

Cm ⁽¹⁰⁰⁰⁾ = ---------- * 1000, unde:

qvp

qv - volumul fizic al productiei vandute

p - pretul mediu de vanzare pe produs

cm - cheltuielile materiale pe unitatea de produs.

Pentru anul 1998:

C1 ⁽¹⁰⁰⁰⁾ = 604.71 lei

C0 ⁽¹⁰⁰⁰⁾ = 608.07 lei

c = 604.71 - 608.07 = -3.36 lei

Aceasta diferenta se explica prin influienta urmatorilor factori:

Influienta modificarii structurii productiei vandute:

Σqv1cm1 Σqv0cm0

----- ----- ---- * 1000 - ----- ----- ---- * 1000 = 603.95 - 608.07 = - 4.12 lei

Σqv1p0 Σqv0p0

Influienta modificarii preturilor de vanzare pe produse:

Σqv1cm0 Σqv1cm0

----- ----- ---- * 1000 - ----- ----- ---- * 1000 = 604.02 - 603.95 = 0.07 lei

Σqv1p1 Σqv1p0

Influienta modificarii cheltuielilor materiale pe unitatea de produs:

Σqv1cm1 Σqv1cm0

----- ----- ---- * 1000 - ----- ----- ---- * 1000 = 604.71 - 604.02 = 0.69 lei

Σqv1p1 Σqv1p1

Din analiza cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri se observa ca acestea au influientat diferit cei trei ani studiati.

In 1996 si 1998 nivelul cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri a scazut cu 11.38 lei, respectiv cu 3.36 lei.

Aceasta situatie se explica prin influienta urmatorilor factori:

Modificarea structurii ca urmare a cresterii ponderii produselor cu un nivel programat al cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri mai mic decat cel madiu prevazut, care a determinat reducerea cheltuielilor materiale cu 10.67 lei in 1998 si cu 4.12 lei in 1996.

Aceasta situatie se apreciaza ca fiind normala doar in anul 1996 fiind determinata de cerere, deoarece in 1997 si 1998 influenta modificarii structurii este cauzata in primul rand de neregulile cu care se confrunta intreprinderea ( neritmicitatea fabricarii productiei ).

-Preturile de vanzare au determinat scaderea nivelului cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri in 1996 numai cu 1.1 lei.

-Cheltuielile materiale pe unitatea de produs au condus la sporirea nivelului cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri.

Aceasta situatie este rezultatul a doua influente de sens contrar pe de o parte aprovizionarea cu materii prime si materiale de un nivel calitativ superior , iar pe de alta parte permanenta preocupare pentru scaderea consumurilor specifice ce au deteminat scaderea cheltuielilor materiale .

2.3. Analiza cheltuielilor salariale la 1000 lei cifra de afaceri.

Modelul de analiza este urmatorul:

Cs Ns Cs

--------- * 1000 = ------ * -------- * 1000

Ca Ca Ns

Unde:

Ns - numarul de salariati

Ns

----- - forma de exprimare cu o anumita convenienta a productivitatii muncii pe

Ca       baza cifrei de afaceri

Cs - cheltuielile salariale

Cs

----- - salariul mediu brut pe o persoana

Ns      

Pentru anul 1996:

Cs1

Cs1 ⁽¹⁰⁰⁰⁾ = ---------- * 1000 = 416.72 lei

Ca1

Cs0

Cs0 ⁽¹⁰⁰⁰⁾ = ---------- * 1000 = 426.37 lei

Ca0

Cs = 416.72 - 426.37 = -9.65 lei

Aceasta diferenta se explica prin influienta urmatorilor factori:

Influienta modificarii productivitatii muncii

Ns1 Cs0 Nso Cs0

------ * ---------- * 1000 - --------- * -------- * 1000 = 400.65 - 426.37 = -25.72 lei

Ca1 Ns0 Ca0 Ns0

Influienta modificarii salariului mediu brut pe un salariat:

Ns1      Cs1 Ns1 Cs0

------ * ---------- * 1000 - --------- * -------- * 1000 = 416.72 - 400.65 = 16.07 lei

Ca1 Ns1 Ca1 Ns0

Analiza cheltuielilor salariale la 1000 lei cifra de afaceri pune in evidenta o scadere fata de nivelul prevazut cu 9.65 lei in 1996, 4.23 lei in 1997 si 11.37 lei in 1998.

La nivelul anului 1996 si 1998 reducerea cheltuielilor cu salariile este rezultatul in exclusivitate a cresterii productivitatii muncii a carei influenta a fost de 25.72 lei in 1996 si 22.02 lei in 1997, pe aceasta baza fiind posibila si cresterea salariului mediu brut.

Privitor la cheltuielile salariale cerinta esentiala este ca dinamica productivitatii munciisa o devanseze pe cea a salariului mediu .

Caracterul necesar al respectarii corelatiei decurge din faptul ca la cresterea productivitatii muncii concura si ceilalti factori pentru a caror remunerare trebuie asigurate premise.

Respectarea cerintei amintite a corelatiei se pune in evidenta in mod sintetic prin indicele corelatiei:

Is

Ic = -------- in care:

Iw

Is = - indicele salariului mediu

Iw = indicele productivitatii muncii

Analizand datele tabelului de mai sus observam ca indicele corelatiei este subunitar, deci corelatia a fost respectata, productivitatea muncii crescand mai repede decat salariul mediu.

Caile de reducere a costului de productiei la Exploatarea Miniera Rm Valcea

Cele mai importante cai de reducere a costului de productie sunt:

a.      Reducerea cheltuielilor materiale prin:

reducerea consumului de energie electrica si apa, in special la sectoarele Bistrita si Sonde Ocnita precum si reducerea consumurilor materiale la Atelierul Central prin folosirea de materiale calitativ superioare

imbunatatirea calitatii materialelor aprovizionate

perfectionarea permanenta a tehnologiilor; in acest sens un rol important revine colectivului de cercetatori care trebuie sa se ocupe de gasirea unor solutii de imbunatatire si perfectionare a tehnologiilor de fabricatie

reducerea cheltuielilor de aprovizionare si stocare

reproiectarea produselor si asimilarea deproduse noi cu performante superioare. Una din masurile luate pentru imbunatatirea caracteristicilor produselor este reducerea consumurilor specifice la materiale auxiliare

organizarea rationala a aprovizionarii la locul de munca: pentru aceasta e necesara dotarea corespunzatoare cu materiale si asigurarea acestora la timpul potrivit

imbunatatirea organizarii muncii prin folosirea completa a zilei de munca, ridicarea calificarii muncitorilor, intarirea disciplinei in munca.

Pentru reducerea consumurilor specifice mentionam urmatoarele masuri:

fundamentarea stiintifica si respectarea normelor de consum la materialele auxiliare

folosirea inlocuitorilor de materiale sau, acolo unde este cazul, folosirea altor materiale mai ieftine, dar care sa nu afecteze calitatea produsului - ne referim la pastele refractare;

reducerea la maxim a pierderilor tehnologice prin reducerea consumurilor specifice la mica, grafit, feldspot si calcar macinat;

reducerea consumului de energie electrica si combustibil

asigurarea alimentatiei intreprinderii la timp si in cantitatile corespunzatoare cu energie, combustibil, apa industriala si alte materiale de baza

folosirea rationala si eficienta a energiei

asigurarea exploatarii rationale a instalatiilor din sectiile direct productive

valorificarea eficienta a rtesurselor energetice secundare.

O particularitate o costituie legatura stricta intre productia si consumul de energie electrica, ceea ce face ca in general sa nu fie posibila stocarea ei. Cheltuielile cu energia se termina odata cu incheierea ciclului de productie.

b.      O alta cale de reducere a costului de productie o constituie economisirea cheltuielilor care este posibila prin marirea productivitatii muncii deoarece, odata cu mo dificarea acesteia cheltuielilor cu salariatii, desi cresc ca marime absoluta ele scad pe unitatea de produs.

Micsorarea cheltuielilor cu salariile se datoreaza reducerii timpului de munca care scade odata cu cresterea productivitatii muncii, in timp ce salariul orar ramane neschimbat. Reducerea cheltuielilor cu salariile in costul de productie se realizeaza periodic prin determinarea cheltuielilor cu salariile in costul de productie, prin determinarea economiilor obtinute ca urmare a respectarii corelatiei economice, etc.

c.      O alta cale de reducere a costului de productie o reprezinta eliminarea cheltuielilor neeconomicoase, a cheltuielilor neproductive, care reflecta o serie de deficiente din activitatea de productie si conducere a intreprinderii , in cadrul acestor cheltuieli se include pierderi din rebuturi , din intreruperi, amenzi, penalitati, locatii. Aceste cheltuieli nu se planifica dar se analizeaza in dinamica fata de perioada precedenta pentru depistarea cazurilor ce le-au generat si a masurilor de eliminare a lor.

Cauzele cheltuielilor neproductive sunt:

abaterile de la disciplina de plan si tehnologii

lipsurile la inventar

organizarea necorespunnzatoare a muncii

neindeplinirea obligatiilor contractuale

Reducerea cheltuielilor de productie reprezinta o necesitate obiectiva a dezvoltarii productiei; prin efectelesale favorabile reducerea cheltuielilor de productie permite obtinerea unei cantitati mai mari de produse din aceeasi cantitate de resurse materiale sicu aceleasi cheltuieli.

Importanta reducerii costului de productie rezulta si din faptul ca la un anumit nivel al preturilor de vanzare, micsorarea costului se reflecta in cresterea profitului si a rentabilitatii, contribuind la sporirea fondurilor necesare reproductiei largite.

Analiza reflectarii modificarii cheltuielilor la 1000 lei

cifra de afaceri in modificarea rentabilitatii

Modificarea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri se reflecta in suma profitului aferent cifrei de afaceri dupa urmatorul model :

qv1p1

----- ----- ------- (c1 ⁽¹⁰⁰⁰⁾ - c0⁽¹⁰⁰⁰⁾ ), unde

1000

qv1p1 - cifra de afaceri prevazuta

c1 ⁽¹⁰⁰⁰⁾ - cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri prevazuta

c0⁽ - cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri in anul 1998

Considerand o reducere a cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri fata de nivelul efectiv din anul 1998 de 3 lei si o crestere a cifrei de afaceri cu 300.000 lei, vom avea urmatoarele rezultate:

Modificarea profitului aferent cifrei de afaceri:

qv1p1             38500017

----- ----- ------- (c1 ⁽¹⁰⁰⁰⁾ - c0⁽¹⁰⁰⁰⁾ ) = ----- ----- ------ * 3 = -115500 mii lei

1000 1000

Deci scaderea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri cu 3 lei, va conduce la cresterea profitului cu 115500 lei.

ACCELERAREA VITEZEI DE ROTATIE A ACTIVELOR CIRCULANTE

Eficienta folosirii activelor circulante se reflecta in viteza de rotatie, unul dintre indicatorii sintetici calitativi ai activitatii economice. Ca efect al incetinirii sau accelerarii vitezei de rotatie se inregistreaza fie o imobilizare a activelor circulante care se reflecta in aparitia stocurilor supranormative, cu miscare lenta sau fara miscare si are implicatii nefavorabile asupra costurilor si rentabilitatii unitatii economice, fie o eliberare a activelor circulante, care poate influienta in mod favorabil cresterea productiei fara utilizarea de noi mijloace materiale si banesti.

Scurtarea timpului de rotatie a activelor circulante pe baza accelerarii circuitului lor duce la diminuarea cheltuielilor de productie, fapt care permite marirea rentabilitatii.

Modelul sintetic al duratei de rotatie este:

AC*360

Vr = ----- ----- -----, unde:

Ca

Vr = viteza de rotatie (durata unei rotatii)

Ac = soldul mediu al activelor circulante

Ca = cifra de afaceri

In vederea analizei vitezei de rotatie a activelor circulanteavem nevoie de urmatoarele date:

Pentru anul 1998:

Vr1 = 377.08 zile

Vr0 = 375,06 zile

ΔVr = 377.08 zile - 375.06 zile = 2.02 zile

Aceasta diferenta se explica prin influienta urmatorilor factori:

Influienta modificarii cifrei de afaceri:

AC0*360      Ac0*360

----- ----- ---- - ----- ----- ----- = 371.14 - 375.06 = 3.92 zile

Ca1 Ca0

Modificarea activelor circulante

AC0*360        Ac1*360

----- ----- ---- - ----- ----- ----- = 377.08 - 371.14 = 5.94 zile

Ca1 Ca1

Modificarea cifrei de afaceri a avut o influienta pozitiva asupra vitezei de rotatie a activelor circulante conducand la reducerea acesteia cu 3.92 zile.

Cresterea stocurilor de active circulante a influientat negativ viteza derotatie cu 5.94 zile conducand la cresterea stocurilor supranormative sau cu micsorare lenta cu implicatii nefavorabile asupra rentabilitatii unitatii.

Aceeasi situatie s-a inregistrat la nivelul anilor 1996 si 1997.

Pentru remedierea acestei deficiente este necesar ca unitatea sa ia masuri:

contractele de aprovizionare sa se incheie la timp si sa se prevada termene precise de primire a materialelor. Aprovizionarea se recomanda sa se efectueze de la furnizorii care au dat dovada de respectarea contractelor

aprovizionarea cu materialele necesare sa se faca de la sursele cele mai apropiate cumijloacele de transport cu mijloacele de transport cele mai ieftine;

sa se reduca pierderile de materiale prin imbunatatirea conditiilor de aprovizionare si pastrare a materialelor , mecanizarea operatiunilor de incarcare-descarcare.

In stadiul desfacerii, accelerarea vitezei de rotatie presupune:

mecanizarea transportului produselor finite

urmarirea modului de executare a prestarilor de servicii pentru livrarea la termen a produselor

controlul operativ si sistematic a modului in care sunt respectate clauzele contractuale, atat deintreprindere cat si de clienti.

Sporirea ritmului de incasare de la clienti a valorii productiei expediate are o importanta deosebita pentru asigurarea intreprinderii cu mijloace banesti necesare desfasurarii ciclului de productie.

Pentru evitarea intarzierilor in efectuarea platilor de catre clientise impun masuri ca:

livrarea produselor sa se faca numai cu numerar sau CEC de decontare.

producerea si livrarea de produse unde cererea e mai mare decat oferta.

alegerea celei mai avantajoase forme de decontare in functie de conditiile specificate in contract.

urmarirea in mod judicios a incasarii sumelor in curs de decontare.

Urmarirea aplicarii de sanctiuni economice si financiare in cazul nerespectarii disciplinei decontarilor.

introducereadeconturilor prin compensare.

Calculul eliberarii sau imobilizarii de active circulante se efectueaza cu formula

Ca1

(vr1 - vr0) * ----------

T

Astfel, presupunand o scadere a duratei rotatiei activelor circulante efective din 1998 cu 10 zile in conditiile unei cifre de afaceri mai mari cu 300000 obtinem urmatoarea situatie:

CA1 55013141

E1 = (vr1 - vr0) * ----------- - 10 = ----- ----- ------- = -1528143 mii lei

T 360

Deci, o eliberare de active circulante de 1528143 mii lei ce vor contribui la cresterea productiei fara a fi nevoie de utilizarea altor mijloace banesti.