Universitatea "Titu Maiorescu" Bucuresti

Facultatea de "Banci si piete financiare"

Analiza financiara a firmei

ELECTRONICS SRL

Descriere si scurt istoric

K Tech a fost infiintata in 1995, si s-a dezvoltat permanent atat in ceea ce priveste cifra de afaceri, cat si numarul de angajati. Societatea incepe din 1999 comercializarea produselor sale sub numele de Ultra PRO. Impunerea pe piata romaneasca de tehnologie a informatiei a marcii Ultra PRO s-a realizat prin identificarea cu specialistul in calculatoare permanent pregatit pentru a oferi pe loc clientului informatii, suport tehnic si produse de calitate in atmosfera prietenoasa din interiorul magazinelor.

La sfarsitul anului 1999, ELECTRONICSa obtinut, datorita performantelor si standardului inalt de calitate al serviciilor prestate, certificarea ISO 9001.

De asemenea, din anul 1999, K Tech - Ultra PRO este dealer autorizat GSM, iar in prezent reteaua de magazine Ultra PRO Computers include 45 de locatii Vodafone.

Incepand cu anul 2003, a fost infiintata firma Ultra PRO Software, specializata in solutii software si hardware integrate, ce ofera consultanta si dezvoltare de aplicatii folosind cele mai noi tehnologii, precum si solutii 'la cheie".

Dinamismul si calitatile manageriale ale echipei de conducere au dus la dezvoltarea continua a companiei, grupul K Tech - Ultra PRO fiind in prezent un nume important pe piata IT din Romania.

Tipul afacerii

ELECTRONICSeste unul dintre cei mai importanti distribuitori de produse, echipamente si servicii de tehnologia informatiei si totodata un principal integrator de sisteme de calcul din Romania

Obiectul de activitate al intreprinderii

Societatea Ultra PRO SRL are ca obiect de activitate fabricarea calculatoarelor si a altor echipamente si crearea de produse software "la cheie".

Piata intreprinderii

Ultra PRO Computers si-a inceput aventura pe piata de retail in 1999 incheind un parteneriat cu Connex.

In anul 2004 erau deja cunosctuti sub numele de Ultrabuni avand in spate :

Peste 1500 de reselleri

48 000 de sisteme asamblate

56 de magazine de retail in tara , ajungand pana in present la 76

Extinderea colaborarii cu retelele de retail, cash & carry, hiper-market-uri

Ca si oferta se poate vorbi de :

DIVERSITATE - oferind o gama larga de produse IT & C (sisteme Ultra, componente hardware, accesorii, periferice, solutii software, telefonie)

PROFESIONALISM - fiind principalul importator si distribuitor al celor mai mari producatori de IT & C la nivel mondial

LOIALITATE - a oferit stabilitatea unor relatii de lunga durata cu partenerii de afaceri - reselleri si clienti

DEZVOLTARE - oferind noi directii de dezvoltare, dorindu-se o implicare mai puternica in retelele de retail de amploare, servicii enterprise si prezenta la licitatii

Analiza clientilor:

Forta de munca si gradul ei de calificare

Analiza incadrarii cu personal trebuie realizata in doua importante ipostaze. Prima are in vedere situatia "dotarii" cu personal a intreprinderii in ansamblul sau, iar cea de-a doua, dimensiunea umana a componentelor procesuale si structural-organizatorice.

In ambele cazuri s-au urmarit:

structura personalului din punct de vedere al pregatirii profesionale (cu studii superioare, medii si cultura generala);

structura fiecarei categorii de personal dupa natura pregatirii (economica, tehnica, alte studii).

Managementul companiei

Principalele departamente ale UltraPro sunt:

• Conducere
• Financiar
• Organizare
• Aprovizionare
• Marketing
• Vanzari
• Tehnic

Conducerea UltraPro este asigurata de un administrator, Cristian Fughina, directorul general, Alina Fughina, si directorii executivi Minea Georgeta si Adrian Dogaru.

Departamentul Financiar este impartit in urmatoarele sub-departamente: Financiar-Contabilitate, Controlling, Suport Contabilitate, Juridic, Analiza Profitabilitatii si Control Costuri, si este condus de directorul Minea Georgeta

Directorul departamentului Organizare este Lucian Cumpata si are in subordine urmatoarele sub-departamente: Organizare si Logistica-Aprovizionare.

Departamentul de Organizare este responsabil de resursa umana, salarizare si protectia muncii. Sub-departamentul Logistica-Aprovizionare este responsabil de toate depozitele ale firmei si activitatile administrative ale firmei.

Departamentul Aprovizionare este condus de Simona Tanase, care este responsabila de toate importurile de marfa si dezvoltarea de noi oportunitati de afacere.

Departamentul de Marketing este condus de Catalin Butolo si este responsabil de toate activitatile legate de relatiile publice, marketing extern, sisteme informationale si advertising.

Adrian Dogaru este responsabil de departamentul Vanzari, si are in subordine reteaua de magazine, de distributie, credite de consum, vanzari telefoane mobile si alti parteneri importanti.

Claudiu Florescu are in subordine departamentul Tehnic, unde este responsabil de sub-departamentele service, asamblare si garantii.

Analiza pe baza de bilant

Bilantul financiar -2007-

ACTIV

1.     Mijloace cu durata de exploatare mai mare de un an:

a)     Imobilizari necorporale 32,84

b)     Imobilizari corporale 524,35

c)     Imobilizari financiare 28,16

Total: 585,35

2.     Mijloace cu durata de exploatare mai mica de un an:

a)     Stocuri 5822,53

b)     Furnizori - debitori3,85

c)     Clienti 8500,03

d) Diferente de conversie activ 245,18

e) Decontari din operatii in curs de clarificare7,86

f) Alte creante 6,20

Total: 14 885,65

3.     Trezorerie:

a)     Conturi la banci in lei981,55

b)     Conturi la banci in devize 20,14

c)     Casa in lei58,22

d)     Casa in devize8,91

Total : 1 068,82

PASIV

1.     Resurse cu scadenta peste un an:

a)     Capitaluri proprii 4825,63

b)     Credite bancare pe termen mediu si lung 0,00

c)     Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 105,06

d)     Venituri inregistrate in avans0,00

e)     Cheltuieli inregistrate in avans (se scad) 538,71

Total: 4401,98

2. Resurse cu scadenta pana intr-un an:

a) Furnizori si conturi asimilate 8523,15

b) Clienti creditori 3,22

c) Imprumuturi si datorii asimilate 1310,14

d) Alte datorii 652,34

Total : 10488,85

Bilantul financiar -2008-

ACTIV

1. Mijloace cu durata de exploatare mai mare de un an:

a)     Imobilizari necorporale 67,52

b)     Imobilizari corporale 11513,62

c)     Imobilizari financiare 43,83

Total: 11624,97

2. Mijloace cu durata de exploatare mai mica de un an:

a)     Stocuri 11813,42

b)     Furnizori - debitori 132,56

c)     Clienti 22141,55

d)     Diferente de conversie active 258,43

e)     Alte creante 90,93

Total: 34436,89

3. Mijloace de trezorerie:

e)     Conturi la banci in lei635,22

f)      Conturi la banci in devize 458,14

g)     Casa in lei13,57

h)     Casa in devize5,91

i)       Alte valori 942,11

Total : 2054,95

PASIV

1.     Resurse cu scadenta peste un an:

a)     Capitaluri proprii 19143,02

b)     Credite bancare pe termen mediu si lung0,00

c)     Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 422,31

d)     Venituri inregistrate in avans0,00

e)     Cheltuieli inregistrate in avans (se scad) 402,01

Total19163,32

2.     Resurse cu scadenta pana intr-un an:

a)     Imprumuturi si datorii asimilate 1913,00

b)     Furnizori si conturi assimilate 15714,77

c)     Clienti creditori 42,21

d)     Alte datorii1010,27

e)     Diferente de conversie pasiv 58,66

Total : 18738,91

Bilantul functional -2007-

ACTIV

1.     Active imobilizate:

a)     Imobilizari necorporale 42,30

b)     Imobilizari corporale 3882,21

c)     Imobilizari financiare28,16

d)     Cheltuieli inregistrate in avans 345,11

Total : 4177,78

2.     Active de exploatare:

a)     Stocuri 2883,11

b)     Clienti 5174,22

c)     Alte creante 17,10

d)     Diferente de conversie active 145,03

e)     Decontari din operatii in curs de clarificare 55,03

f)      Clienti - creditori (se scad) 10,01

Total :8274,49

3.     Active in afara exploatarii:

a)     Investitii financiare pe termen scurt 0,00

b)     Debitori diversi19,63

Total :19,63

4.     Active circulante de trezorerie:

a) Conturi la banci in lei1100,09

b) Conturi la banci in devize 20,11

c)     Casa in lei48,85

d)     Casa in devize8,91

Total : 1177,96

PASIV

1.     Resurse durabile:

a)     Capitaluri proprii 4199,72

b)     Credite bancare pe termen mediu si lung 0,00

c)     Provizioane si amortizari 462,85

d)     Venituri inregistrate in avans 0,00

Total : 4662,57

2.     Pasive de exploatare:

a)     Furnizori 8521,14

b)     Dobanzi 204,18

c)     Alte imprumuturi si datorii financiare 1618,25

d)     Datorii cu personalul si asigurari sociale 59,66

e)     Impozitul pe profit 3527,22

f)      TVA 210,03

g)     Alte datorii fata de stat 37,60

h)     Diferente de conversie pasiv 0,00

i)       Furnizori debitori (se scad) 11,08

Total : 14167

3.     Pasive in afara exploatarii:

a)     Decontarii cu grupul si alte datorii 167,77

b)     Creditori diversi8,86

c)     Dividende 200

Total : 376,63

4.     Pasive de trezorerie:

a)     Credite bancare pe termen scurt 400

Total : 400

Bilantul functional -2008-

ACTIV

1.     Active imobilizate:

a) Imobilizari necorporale 85,56

b) Imobilizari corporale 1211,78

c) Imobilizari financiare 43,83

d) Cheltuieli inregistrate in avans 202,07

Total : 1543,24

2.     Active de exploatare:

a) Stocuri1182,01

b) Clienti1322,44

c) Alte creante 140,30

d) Diferente de conversie active 298,82

e) Decontari din operatii in curs de clarificare 0,00

Total :2943,57

3.     Active in afara exploatarii:

a) Investitii financiare pe termen scurt0,00

Total : 0,00

4. Active circulante de trezorerie:

a) Conturi la banci in lei622,22

b) Conturi la banci in devize 466,63

c) Casa in lei13,18

d) Casa in devize5,91

e) Alte valori56,57

Total : 1164,51

PASIV

1.     Resurse durabile:

a) Capitaluri proprii19143,02

b) Credite bancare pe termen mediu si lung 0,00

c) Provizioane si amortizari 2201,21

d) Venituri inregistrate in avans 0,00

Total :21344,23

2.     Pasive de exploatare:

a) Furnizori 15971,23

b) Dobanzi 288,01

c) Alte imprumuturi si datorii financiare 1813,58

d) Datorii cu personalul si asigurari sociale 294,93

e) Impozitul pe profit 8340,11

f) TVA 0,00

g) Alte datorii fata de stat 20,64

h) Diferente de conversie pasiv 3,44

i) Furnizori debitori (se scad) 20,02

Total : 26520,01

3.     Pasive in afara exploatarii:

a) Decontarii cu grupul si alte datorii 8,81

b) Creditori diversi 15,17

c) Dividende0,00

Total : 96,98

4.     Pasive de trezorerie:

a) Credite bancare pe termen scurt126,56

Total : 126,56

CALCULUL SI INTERPRETAREA INDICATORILOR ECHILIBRULUI FINANCIAR

1. INDICATORII BILANTULUI CONTABIL

FRN = Capitalul permanent - Active imobilizate nete

FRN₂₀₀₇ = ( 4285,63+ 0) - 585,35 =4240,28

FRN₂₀₀₈ = ( 19163,32+ 0) - 11624,97= 7539,35

FRN = FRP + FRI

FRP = Capitaluri proprii - Active imobilizate nete

FRI = Datorii pe termen mediu si lung

FRP₂₀₀₇ = 4285,63-585,35 =4240,28

FRI₂₀₀₇ = 0

FRN₂₀₀₇ = 4240,28+ 0 =4240,28

FRP₂₀₀₈ =19163,32 -11624,97 =7539,35

FRI₂₀₀₈ = 0

FRN₂₀₀₈ = 7539,35+ 0 =7539,35

Se observa ca fondul de rulment net este pozitiv si in crestere, situatie favorabila pentru firma, ceea ce inseamna ca sursele permanente reusesc sa finanteze integral alocarile permanente, ramanand si un surplus pentru finantarea nevoilor ciclice. Acest fapt se datoreaza cresterii continue intr-un ritm superior pe perioada de analiza a resurselor permanente fata de cresterea alocarilor stabile.

Fondul de rulment propriu pozitiv evidentiaza faptul ca firma se afla intr-o stare de echilibru financiar pe termen lung, realizat pe baza capitalurilor proprii. Astfel chiar si dupa rambursarea datoriilor bancare pe termen lung, activele imobilizate vor putea fi finantate in intregime pe seama capitalurilor pe termen lung.

2. INDICATORII BILANTULUI FINANCIAR

FR = Resurse mai mari de un an - Mijloace mai mari de un an

FR₂₀₀₇ = 4401,98 -585,35 =3916,63

FR₂₀₀₈ = 19163,32 -11624,97 =7538,35

Fondul de rulment este expresia echilibrului financiar pe termen lung si reflecta existenta unei marje financiare de capitaluri permanente pentru finanterea activelor circulante nete de datoriile curente. Cresterea fondului de rulment reflecta alocarea acumularilor nete ale exercitiului.

FR=Mijloace mai mici de un an+Mijloace de trezorerie-Resurse mai mici de un an

FR₂₀₀₇ = 14885,65+1068,82 -10488,85 =5465,62

FR₂₀₀₈ = 34436,89 +2054,95 -18738,91 =17752,93

NFR = Mijloace mai mici de un an - (Resurse mai mici de un an - Pasive de trezorerie)

NFR₂₀₀₇ =14885,65 - (10488,85 -400) =13996,80

NFR₂₀₀₈ =34436,89- (18738,91-126,56) =15571,42

Necesarul de fond de rulment reprezinta un surplus de nevoie de stocuri si creante in raport cu sursele temporare (ciclice) posibile de mobilizat. Existenta unui fond de rulment pozitiv poate fi considerata ca fiind normala, daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea stocurilor si a creantelor. Astfel, necesarul de fond de rulment poate evidentia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si a creantelor, si exigibilitatea datoriilor de exploatare.

Necesarul de fond de rulment evidentiaza efectul pozitiv al unei cresteri economice sanatoase dar si efectul unei incetiniri a rotatiei stocurilor si creantelor in raport cu cifra vanzarilor.

Nevoia de fond de rulment a inregistrat valori pozitive si o tendinta crescatoare pe intreaga perioada de analiza, ceea ce inseamna,ca a existat permanent un surplus de nevoi temporare in raport cu sursele temporare. Acest lucru s-a datorat cresterii intr-un ritm mai rapid a activelor ciclice decat a surselor ciclice.

3. INDICATORII BILANTULUI FUNCTIONAL

FRNG = RD - MS

FRNG₂₀₀₇ =4662,57 -4177,78 =484,79

FRNG₂₀₀₈ =21344,23-1543,24 =19800,99

FRNG = MC - RC

FRNG = (ACE + ACIE + AT) - (PE + PIE + PT)

FRNG₂₀₀₇ =(8274,49+19,63 +1177,96) - (14167+400+376,63) =9472,08-14943,63 = - 5491,55

FRNG₂₀₀₈ = (2943,57+ 0 +1164,51) - (26520,01+96,98+126,56 )= 4108,08-26743,55 = - 22635,47

Necesarul de fond de rulment din exploatare reprezinta excedentul de nevoi ciclice de finantare ramase dupa acoperirea activelor curente pe seama resurselor provenite din activitatea de exploatare si care vor trebui sa fie acoperite din resurse permanente. Indicatorul inregistreaza pe perioada analizata o valoare negativa si in scadere.

Analiza financiara a companiei

Pentru realizarea analizei economico-financiare este necesara identificarea unor aspecte deosebit de importante pentru intreprindere, cum ar fi:

analiza potentialului intern;

analiza rentabilitatii;

analiza patrimoniala;

Analiza potentialului intern

Viabilitatea economica a intreprinderii este dependenta de volumul, structura si eficienta utilizarii resurselor umane, materiale, financiare si umane.

Cifra de afaceri reprezinta un indicator esential pentru precizarea locului societatii comerciale in sectorul de activitate, a pozitiei acesteia pe piata, a capacitatii de a lansa si dezvolta activitati profitabile.

Cifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor din operatiuni comerciale efectuate de o firma, respectiv vanzarea de marfuri si produse, intr-o perioada de timp determinata.

Din analiza cifrei de afaceri, prezentata in tabelul de mai sus, reiese ca aceasta a scazut cu 1977,59 lei fata de anul trecut, inregistrand o micsorare de 9.029%.

Productivitatea muncii reprezinta un indicator ce exprima eficienta utilizarii resurselor umane si se poate determina astfel:

MfMfa Qf CA

W = CA / Nr. sal. SAU W = xx x

Ns Mf Mfa Qf

unde:

W = productivitatea muncii

CA = cifra de afaceri;

Nr. sal. = numarul de .salariati;

Mf = mijloace fixe;

Mfa = mijloace fixe active;

Mf / Ns = grad de inzestrare tehnica a muncii;

Mfa / Mf = structura mijloacelor fixe;

Qf / Mfa ) randamentul mijloacelor fixe active (productia marfa fabricata la 1 leu mijloace fixe active);

CA / Qf = gradul de valorificare a productiei fabricate.

Productivitatea muncii:

Analiza potentialului material

In analiza potentialului material se urmareste evolutia celor doua categorii de active:

circulante;

fixe.

Eficienta mijloacelor fixe poate fi determinata cu ajutorul urmatorilor indicatori:

cifra de afaceri la 1000 U.M. mijloace fixe;

profitul la 1000 U.M. mijloace fixe.

Relatii de calcul:

Cifra de afaceri la 1000 U.M. mijloace fixe = CA /Mf x 1000

Profit la 1000 U.M. mijloace fixe = Profit / Mf x 1000

Analiza eficientei utilizarii activelor circulante

Analiza eficientei utilizarii activelor circulante se realizeaza cu ajutorul urmatorilor indicatori:

viteza de rotatie a activelor circulante;

durata de recuperare a creantelor.

Viteza de rotatie a activelor circulante reprezinta un indicator de eficienta care reflecta schimbarile intervenite in activitatea intreprinderii (in special in activitatea de exploatare: modificarea procesului de aprovizionare si productie, reducerea costurilor, scurtarea ciclului de productie si a perioadei de desfacere si incasare a productiei etc.). Volumul activelor circulante ale intreprinderii depinde de doi factori: cifra de afaceri si viteza de rotatie a activelor circulante.

Viteza de rotatie a activelor circulante (stocurilor) poate fi exprimata prin :

numar de rotatii (Nr.):

n = CA / AC SAUn = CA / stocuri

durata unei rotatii (D):

D = 360 / Nr.

Durata de recuperare a creantelor se poate calcula cu ajutorul urmatoarei formule:

DRC = Creante / Cifra de afaceri x 365

Creantele reprezinta principalele elemente pe seama carora se formeaza fluxurile banesti ale intreprinderii.

Creantele au crescut cu 33,74% in anul 2008 fata de sfarsitul anului trecut, dar in acelasi timp s-a inregistrat si o diminuare a duratei de recuperare a creantelor (124 zile la 31.12.2005 fata de 113 zile la 31.12.2008).

Valoarea duratei de recuperare a creantelor optime pentru firma este intre 0 si 30 de zile. In cazul de fata aceasta depaseste cu mult valorile normale, 124 zile in anul 2005 si 113 zile in 2008.

Analiza rentabilitatii

Rata de rentabilitate este un raport intre o forma de exprimare a profitului si active sau capitaluri (proprii, permanente) sau un flux de activitate (cifra de afaceri, resurse consumate etc.).

Echilibrul financiar este reprezentat de catre un sistem de indicatori, care reflecta corelatiile rezultate din anumite proportionalitati stabilite intre diferite fluxuri financiare.

Analiza rentabilitatii pleaca de la formula clasica "Rezultate = venituri - cheltuieli" si prin intermediul unor aspecte cantitative si structurale referitoare la rezultatele economice, se ajunge la analiza ratelor rentabilitatii, importanti indicatori de eficienta economica (indicatori calitativi).

Principalele rate operationale in analiza financiara a intreprinderii sunt: rata rentabilitatii costurilor, rata rentabilitatii veniturilor, rata rentabilitatii activelor totale, rata rentabilitatii economice, rata rentabilitatii financiare.

Pentru determinarea ratelor de rentabilitate s-au folosit urmatoarele formule:

Rata rentabilitatii costurilor = profit brut / cheltuieli totale x 100

Rata rentabilitatii veniturilor = profit brut / venituri totale x 100

Rata rentabilitatii activelor totale = profit brut / active totale x 100

Rata rentabilitatii economice = profit brut / capital permanent x 100

Rata rentabilitatii financiare = profit brut / capital propriu x 100

Ratele de rentabilitate

Analiza economica a ratelor de rentabilitate:

rata de rentabilitate a costurilor a scazut de la 13,74% in anul 2007 la 13,59% in anul 2008, aceasta diminuare datorandu-se cresterii costurilor intr-un ritm mai mare decat cresterea profitului;

rata de rentabilitate a veniturilor inregistreaza o diminuare de 0,12% fata de anul trecut (scazand de la 12,09% in anul 2007 la 11,96% in anul 2008), determinata de cresterea profitului intr-un ritm mai mic decat veniturile;

rata de rentabilitate a activelor totale (rata resurselor ocupate) inregistreaza valori peste pragul limita de 1%; cu toate ca depaseste acest prag, rata de rentabilitate analizata scade de la 29,75% in anul 2007 la 7,32% in anul 2008;

rata de rentabilitate economica a scazut de la 44,90% in anul 2007 la 8,05% in anul 2008;

rata de rentabilitate financiara (arata capacitatea capitalului investit de a produce profit) scade de la 72,63% in anul 2007 la 15,81% in anul 2008.

Profitul net anual previzionat (reproductibil)

Profitul anual reproductibil se mai poate determina in mod rapid in afara exemplelor prezentate si cu urmatorul model:

Profit brut contabil +/- Cheltuieli economice corectate =Profit brut corectat-Impozit pe profitul brut corectat =Profitul net corectat (PNc)

Acesta poate fi recalculat daca se identifica elemente revelatoare (capacitate de productie disponibila, investitii estimate, capacitatea de absorbtie a pietei etc.) Elementul central al veniturilor il reprezinta cifra de afaceri. Veniturile si cheltuielile exceptionale sunt eliminate, ceea ce ne poate sugera ca cel mai edificator ar fi profitul curent.

PNc =Profit net contabil +(Cheltuieli exceptionale - Venituri exceptionale)-(Impozitul pe elemente de cheltuieli exceptionale-Impozitul pe elemente de venituri exceptionale)            

Modul de calcul al celor trei rezultate nete este redat astfel:

PNc = 19016,60+517,57-129,30 = 19404,87 lei.

CB=PNc+cheltuieli financiare*(1-s)+cheltuieli cu locatii*(1-s)    

s- cota de impozit pe profit

CB = 19404,87+4095,90*(1-0,25) = 22476,8 lei.

RF = CB-(1-s)*cheltuieli financiare pentru datorii cu termen< 1 an

s- cota de impozit pe profit

RF = 22476,80-(1-0,25)*4666 = 18977,80 lei.

Emmanuel Tchemeni prezinta urmatoarea corelare intre diferitele metode de calcul a valorii patrimoniale si metodele de calcul bazate pe venit ( mai concret rezultatele aferente acestora ).

ANCc Profit net corectat (PNc)

VSB Capacitate beneficiara (CB)

CNPE Randament financiar (RF)

Valoarea de profitabilitate este mai ridicata decat in cazul metodelor patrimoniale.

Activul net contabil (ANC)

Activul net contabil reprezinta cea mai simpla si mai rapida metoda de estimare a valorii unei intreprinderi. Evaluarea pe baza ANC este preferata de proprietarii a caror intreprindere a fost constituita in urma cu multa vreme, a acumulat un important patrimoniu dar a carei rentabilitate are tendinta sa stagneze sau chiar sa inregistreze regrese.

Metoda ANC presupune cunoasterea valorii activelor exisente intr-o societate comerciala la momentul evaluarii, valorii reflectate de situatiile financiare. Aceste valorii sunt corespunzatoare valorii acuale (valorii de inventar,valorii juste) care in anumite situatii corespund cu valoarea de piata.

Valoarea intreprinderii conform acestei metode va fi egala cu capitalul rezultat din cedarea activelor din care se scad datoriile (anumite active au ca sursa de finantarea capitalurile staine), necesar sustituiri acestor active. Adica, cu costul acestor active subsituite, ceea ce indreptateste compararea acestei abordarii de catre evaluatorii cu cea a costului de inlocuire a partilor componente.

In acest caz evaluatorii acepta ca valoarea de piata (sau o alta valoare

adecvata scopului evaluarii) a activelor detinute si a datoriilor este ceea reflectata in situatiile financiare. Efectiv aceste valori prezentate in situatiile financiare nu mai sufera nici o modificare, fiind preluate in calculele de estimare a activului net contabil.

Conform situatiilor financiar-contabile, ANC poate fi determinat prin :

metoda directa (capitalul propriu preluat din Bilant si Situatia modificarii capitalurilor proprii),

metoda indirecta (diferenta intre total active si datoriile totale).

ANC = TA- Datorii           

ANC=38670-21964,40=16705,60 lei

In literatura de specialitate exista mai multe opinii privind modul de calcul al ANC.

Urmatorul model il consideram cel mai relevant:

ANC = (Valoarea activelor intreprinderii (TA)- Active considerate, non-valori")- Datorii totale

ANc=37883,30-22639,20=15244,10 lei

Valoarea societatii comerciale conform acestei metode este de 15918,90 lei.

Sunt considerate non-valorii sau active fictive (care in cazul tranzactionarii pe piata a intreprinderii nu au valoare de piata) urmatoarele active:

cheltuieli de constituire ocazionate de infiintare, majorarea capitalului, operatiuni de fuziune, sciziune sau transformare;

cheltuielilor de cercetare-dezvoltare;

De asemenea se considera ca nu au o valoare economica imediata, pentru ca privesc viitorul.

cheltuielile inregistrate in avans reprezinta sume angajate sau efectiv platite pentru realizarea unor lucrari sau servicii ce privesc exercitiile viitoare de gestiune si care nu trebuie sa afecteze rezultatul exercitiului curent.

Referitor la valoarea datorilor putem spune ca pot cuprinde:

a.     provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli :

a. 1) - provizioanele pentru cheltuieli, sunt trecute la datorii, in situatia in care:

au un scop si o valoare bine precizata;

exista o probabilitate mare de utilizare a lor si nu o simpla eventualitate de cheltuire;

cheltuiala pe care o acopera provizioanele este depistata inainte de incheierea perioadei de exercitiu financiar;

a. 2) - provizioanele pentru riscuri, sunt trecute la datorii in situatia in care:

sunt destinate acoperirii riscurilor identificate ca inevitabile pentru activitatea intreprinderii.

Daca provizioanele pentru riscuri si cheltuieli nu indeplinesc conditiile pentru a fi incluse in "datorii" atunci ele sunt incluse in "rezultatul exercitiului" fiind asimilate unor rezerve.

b-veniturile inregistrate in avans care pot fi trecute la datorii deoarece reflecta obligatiile intreprinderii fata de clienti, in perioadele urmatoare.

Inconvenientele utilizarii activului net contabil in estimarea valorii intreprinderii sunt:

situatiile financiare nu reflecta realitatea economica, ea este deformata, datorita principiilor, normelor convetiilor contabile.;

reflectarea unei viziuni a intreprinderii in contradictie cu teoria utilitatii (pretul unui bun economic este in functie de satisfactia resimtita de cumparatorul acesteia, satisfactia rezultand din veniturile nete viitoare)

presupune conditii de stabilitate economica prin prezentarea la costurile istorice care isi pierd semnificatia in cazul unor economii inflationiste

nu tine seama de veniturile viitoare pe care mizeaza investitorul.

Avantajele utilizarii metodei activului net contabil:

este o metoda rapida usor de calculat;

utilizata si acceptata in instanta.

Activul net corectat (ANC)

In esenta, activul net corectat reprezinta marimea capitalului necesar pentru a reconstitui patrimoniul net existent al intreprinderii, la nivelul valorii reale de utilitate a acestuia.

Logica abordarii este simpla: un cumparator nu va plati pentru o proprietate (afacere) mai mult decat l-ar costa sa achizitioneze o entitate cu o utilitate echivalenta. Conform acestei metode, fiecare element patrimonial este studiat in mod individual stabilindu-se valoarea de piata sau o alta valoare curenta adecvata pentru fiecare in parte (valoarea economica).

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare recomanda evaluatorilor utilizarea in cazul folosirii metodelor patrimoniale a ANCc. Metoda este utilizata in cazul tranzactionarii de firme, fuziune dintre societatiile comerciale, divizare, instante judecatoresti, salariati, mostenitori.

Caracteristicile acestui model sunt :

1. opereaza cu valori economice si nu cu valori contabile;
2. la baza determinarii valorii intreprinderii sta bilantul economic si nu bilantul contabil.

Etapele de determinare a activului net contabil corectat sunt urmatoarele:

se diferentiaza elementele necesare exploatarii de cele care nu sunt necesare exploatarii;

se corecteaza valoarea activelor de exploatare si a pasivelor (prin reevaluarea lor la valoarea de piata) ;

elementele in afara exploatarii vor fi evaluate separat.

In derularea abordarii bazata pe active, bilantul bazat pe costuri este inlocuit cu bilantul ce reflecta toate activele, corporale si necorporale si toate datoriile, la valoarea lor de piata sau la alta valoare curenta adecvata.

Ajustarile uzuale ale situatiilor financiare ale intreprinderii sunt facute pentru a reflecta cat mai corect realitatea economica, atat in ceea ce priveste fluxul de venit cat si bilantul contabil. Ajustarile pot fi adecvate pentru urmatoarele motive:

pentru a converti valorile inregistrate contabil in valori de piata;

pentru a corecta activele si datoriile din afara exploatarii,

precum si veniturile si cheltuielile aferente acestora."

Ajustarile pot fi centralizate prin urmatorul tabel:

Realizarea evaluarii economice prin metoda ANCC, presupune mai intai pe baza listelor de inventariere si a bilantului gruparea elementelor patrimoniale astfel:

a)     activele in afara exploatarii sunt evaluate separat si prezentate distinct de valorile patrimoniale in raportul de evaluare. Evaluarea lor se va realiza la valoarea de piata, care imbraca forma valorii de realizare neta, determinata astfel:

Valoarea de realizare neta = (Pret de vanzare - Cheltuielile accesorii de vanzare) - Impozit pe plusvaloarea obtinuta din vanzare   

Plusvaloarea obtinuta din vanzarea activelor = Veniturile din cedarea activelor - Cheltuieli privind activele cedate

Pe plan mondial, plusvaloarea aferenta activelor imobilizate face obiectul inregistrarilor contabile (fiind numita plusvaloarea pe termen lung) in situatia in care vanzarea acestora are loc.

Ea reprezinta o parte a profitului destinata investitiilor, iar legislatiile contabile nationale ofera diferite facilitati fiscale intreprinderilor. Poate fi vorba de o cota de impozitare diminuata fata de cota oficiala sau de deducere din baza impozabila a unor sume din profit destinate a fi reinvestite in cadrul afacerii. Respectivele facilitati fiscale pot fi acordate intr-o maniera permanenta ori periodic, in functie de politica fiscala a statului din acea perioada .

Din categoria activelor in afara exploatarii fac parte : 

activele in surplus fata de necesitatile de exploatare;

active detinute ca investitii imobiliare, ca de exemplu terenuri, cladiri, sau parte a unei cladiri (de proprietar sau de locatar in baza unui contract de leasing financiar) mai degraba in scopul inchirierii sau pentru cresterea valorii capitalului sau ambele, decat pentru:

1.     a fi utilizata in productia de bunuri, prestarea de servicii sau pentru scopuri administrative; sau

2.     a fi vanduta pe parcursul desfasurarii normale a activitatii (IAS 40).

b)     Activele aflate in exploatare, a caror valoare se stabileste pe baza valorii de piata (in cazul continuarii activitatii valoarea de piata pentru utilizarea existenta), iar atunci cand nu exista nici o posibilitate de a identifica valoarea de piata, din cauza ca acest tip de activ este foarte rar vandut sau este un activ specializat, este evaluat la costul de inlocuire net.

Analiza lichiditatii si solvabilitatii firmei

Lichiditatea reprezinta proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani.

Solvabilitatea este capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile de plata la scadenta .

Capacitatea de plata semnifica solvabilitatea imediata, respectiv exprima capacitatea mijloacelor banesti la un moment dat sau pentru o perioada scurta de timp (de obicei pana la 30 de zile), de a acoperi obligatiile scadente pentru acelasi interval de timp.

Situatia patrimoniului

Lichiditatea si solvabilitatea se pot exprima cu ajutorul unor indicatori, dintre care cei mai importanti sunt:

Rata lichiditatii patrimoniului

RLP = Active circulante / Datorii pe termen scurt X 100

Rata lichiditatii partiale (intermediare)

RLp = (Active circulante - Stocuri) / Datorii pe termen scurt X 100

Rata solvabilitatii patrimoniale

RSP = Capitaluri proprii / Total pasiv X 100

Rata datoriilor

RD = Datorii totale / Total pasiv X 100

Din analiza tabelului de mai sus se pot evidentia urmatoarele:

Rata lichiditatii partiale a scazut in anul 2007 fata de 2008 de la 148,04% la 220,72%. Cu toate ca s-a inregistrat aceasta diminuare, rata lichiditatii partiale a inregistrat valori peste pragul limita de 100%, ceea ce inseamna ca firma nu are probleme in a-si onora datoriile;

Rata solvabilitatii patrimoniului, care reprezinta gradul in care firma poate sa faca fata obligatiilor de plata, se afla sub limitele normale de 50 - 80 %, chiar daca aceasta a inregistrat o scadere de la 88,20% in anul 2007 la 50,50% in anul 2008;

Rata datoriilor inregistreaza in anul 2006 valori peste limita normala (10 - 35 %), dar diminuandu-se considerabil in anul urmator (49,44%), ceea ce inseamna ca firma are un grad scazut de indatorare.