Cadrul financiar multianual al uniunii

Cadrul financiar multianual al Uniunii

1. Necesitatea unui cadru financiar multianual

Regula conform careia bugetul general al Comunitatilor este echilibrat si integral finantat prin resurse proprii a fost pusa sub semnul intrebarii in anii '80. In fiecare an al perioadei 1982-1987 cheltuielile au deposit valorile estimate. Initial, diferenta intre cheltuielile comunitare si resursele proprii, a fost mascata prin artificii contabile, ulterior recurgandu-se la avansuri  rambursabile ale statelor membre.

In 1985, acest sistem a fost inlocuit de contributiile bugetare nationale. Criza financiara a fost determinata de urmatoarele aspecte:

au crescut cheltuielile comunitare, in special agricole, fara a tine pasul cu cresterea veniturilor.

cresterea cheltuielilor a fost insa si rezultatul expansiunii fondurilor structurale, a introd 444f53e ucerii de n oi programe (in domeniul cercetarii, pescuitului etc.), precum s i al includerii de noi membrii.

incasarile din taxe vamale au inregistrat o tendinta de reducere datorita mai multor factori:

a). reducerea nivelului de tarifare din cadrul Tarifului vamal comun, ca urmare a noii serii d e negocieri multilaterale internationale din cadrul GATT, care nu a fost compensata in mod egal de o crestere a schimburilor externe cu tarile terte;

b). politica agricola comunitara a dus la aparitia excedentelor pentru numeroase produse agricole, ceea ce a redus volumul prelevarilor la import, crescand, pe de alta parte volumul restituirilor la export.

- incasarile provenind din TVA au crescut mai putin repede decat activitatea economica a statelor membre; TVA este un impozit asupra consumului, ori activitatea economica in statele membre s-a dezvoltat mai repede decat consumul.

In urma crizelor bugetare din anii '80, institutiile europene au adoptat un acord pentru imbunatatirea proiectului de buget si a fixarii unui plafon fix al cheltuielilor.

Ca atare, incepand cu anul 1988, procedura bugetara a fost incadrata in cadrul Acordurilor interinstitutionale (AI). Prin intermediul unui Acord interinstitutional, Parlamentul European, Consiliul UE si Comisia convin in avans asupra marilor prioritati bugetare ale perioadei urmatoare, realizand cadrul comun al perspectivelor financiare (exprimate ca procentaj din VNB - venitul national brut al Statelor Membre), care stabilesc sumele maxime alocate si impartirea pe domenii pentru perioada avuta in vedere. In cadrul acestor perspective financiare, marile categorii de cheltuieli sunt prezentate pe rubrici, fiecare rubrica prezentand un nivel al creditelor pentru fiecare an.

Clasificarea cheltuielilor comunitare conform rubricilor existente in cadrul perspective lor financiare raspunde unei logici politice. Repartizarea cheltuielilor totale conform diferitelor rubrici trebuie sa se articuleze marilor prioritati politice retinute pentru perioada respectiva. Astfel, prezentarea sintetica a bugetelor dupa 1988 a fost in mod sistematic ordonata in functie de rubricile perspectivelor financiare pentru a facilita evaluarea mijloacelor de realizare a acestor prioritati politice.

2. Cadrul financiar pentru perioada 2000-2006

Penultumiul Acord Interinstitutional a fost adoptat pentru perioada 2000-2006, in cadrul Agendei 2000, deoarece vechile perspective financiare expirau Acest acord constituie elementul central al pachetului financiar al Agendei 2000, urmarindu-se crearea conditiilor optime pentru extinderea si intarirea politicilor Uniunii, respectandu-se totodata un cadru financiar riguros. (tabelul 1 si tabelul 2)

Acordul din 9 mai 1999 acopera perioada 2000-2006 si acopera sapte domenii: agricultura, masuri structurale, politici interne, actiunea externa a Uniunii, cheltuieli administrative, fonduri de rezerva si de preaderare.

Milioane euro, preturi 2004

Tabelul2. Perspectivele financiare pentru perioada 2004-2006, stabilite in urma extinderii

Ue la 25 membri (preturi 2004), Sursa: Eurostat

3. Cadrul financiar pentru perioda 2007-2013

In ce priveste acordul multianual pentru intervalul 2007-2013, baza de negociere a Parlamentului in relatie cu Consiliul si Comisia l-a constituit raportul comisiei temporare adoptat la 8 iunie 2005, redactat de deputatul Reimer Bõge (PPE-DE). Raportul propune stabilirea nivelul fondurilor multianuale la 1, 18% din VNB (Venitul Intern Brut), pastrarea Fondului European de Dezvoltare in afara cadrului financiar, crearea de noi resurse in afara cadrului financiar pentru a face fata situatiilor imprevizibile. O asftel de resursa este Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, creat in 2002 pentru a ajuta regiunile afectate de inundatii si alte calamitati naturale si din care Romaniei i-au fost recent alocate 71, 2 milioane de Euro pentru inundatiile din 200

Parlamentul a respins intelegerea la care au ajuns ministrii prezenti la summitul de la Bruxelles din 15-16 decembrie 2005, acuzand reducerea bugetului la 1,045% din VNB fata de 1,18% propuse de Parlamentul European in iunie 2005, reducere ce ar fi pus in pericol finantarea politicilor comunitare, mai ales in perspectiva aderarii de noi State Membre. In aceasta situatie au loc discutii informale (trialoguri) intre institutii pentru a ajunge la un acord.

Daca aceste negocieri esueaza, fie este prelungita valabilitatea Acordului Interinstitutional curent, fie se revine la programarea anuala, conform art. 272 din Tratatul CE. In aprilie 2006 institutiile implicate au ajuns la un acord privind perspectivele financiare multianuale pentru intervalul 2007-2013. Plafonul cheltuielilor este fixat la 866,3 miliarde Euro, cu 4 miliarde in plus fata de nivelul stabilit in decembrie 2005 in cadrul Consiliului European, suma ce va fi alocata, conform declaratiilor negociatorului sef din partea Parlamentului European, Reimer Böge, programelor de formare continua pentru tineret, politicii de cercetare si dezvoltare, cresterii economice (IMM-urilor), retelelor transeuropene si Politicii Externe si de Securitate Comune.

Numarul de capitole in noua perspectiva financiara (respectiv de categorii importante de cheltuieli) a fost redus de la opt la cinci, in scopul de a face sistemul mult mai flexibil si mai usor de utilizat. Conform propunerii facute de catre Comisie, cele cinci capitole insumeaza angajamente in valoare de 1025 miliarde(intre 2007-2013) si vor fi impartite intre:

Dezvoltare durabila, componentele:

o Competitivitate pentru crestere economica si ocuparea fortei de munca;

o Coeziune pentru crestere economica si ocuparea fortei de munca;

Gestionarea durabila si protectia resurselor naturale

Cetatenie, libertate, securitate ,si justitie;

UE - partener global (acopera actiunile externe, inclusiv instrumentele de pre-aderare, incorporarea Fondului European de Dezvoltare in bugetul UE, rezervele pentru ajutoare de urgente si garantii la imprumuturi);

Administratie: acopera cheltuielile institutiilor (altele decat Comisia); o trasatura specifica a acestui cadru financiar este ca toate cheltuielile administrative ale Comisiei sunt incluse direct in cadrul capitolelor corespunzatoare si nu in acesta.

Ca urmare a performantelor economice modeste inregistrate de UE in ultimii ani, Comisia propune ca eforturile acesteia sa se concentreze in trei directii principale:

Promovarea unei dezvoltari durabile, ceea ce inseamna desavarsirea pietei interne si mobilizarea diferitelor politici (economice, sociale, de mediu); de asemenea, apartin aceluiasi capitol si obiectivele privind competitivitatea, coeziunea si manag ementul resurselor naturale;

Intarirea conceptului de cetatenie europeana prin realizarea unui spatiu al libertatii, justitiei si securitatii si asigurarea accesului la bunurile si serviciile publice de baza;

Promovarea unui rol coerent al Europei ca partener global.

In cazul obiectivului "dezvoltare durabila", competitivitatea si coeziunea se sustin reciproc. Pentru a atinge o asemenea dezvoltare, UE trebuie sa devina o economie dinamica, bazata pe cunoastere si orientata catre crestere economica. Trebuie asigurata o mai mare coeziune, un sector agricol mult mai competitiv, dezvoltarea spatiului rural, protectia mediului.

Competitivitatii in sprijinul cresterii economice si al ocuparii fortei de munca ii sunt rezervate 133 miliarde pentru sustinerea urmatoarelor activitati:

Promovarea competitivitatii firmelor in cadrul unei piete unice integrate si in special a competitivitatii industriale, antreprenoriatului, cresterea sectorului IMM, a potentialului inovativ, a investitiilor in tehnologia informationala, a tehnologiilor eco­eficiente;

Crearea unui spatiu european al cercetarii si atingerea pragului de 1% din PIB pentru investitiile publice; elementele esentiale sunt reprezentate de ajutor financiar pentru cercetatori independenti, parteneriate, retele intre laboratoarele de cercetare, coordonare de programe. Sectoarele prioritare sunt spatiul si securitatea;

Conectarea Europei prin intermediul unor retele trans-europene; costul retelei trans-europene este estimat la circa 600 miliarde euro. A fost stabilita o lista cu 26 prioritati pana in anul 2020, la un cost de 220 miliarde euro;

Imbunatatirea strandardelor din domeniul educatiei si trainingului, cu accent pe mobilitate; scopul este ca 3 milioane studenti sa beneficieze de acest lucru pana in 2010, circa 150 000 persoane sa fie pregatite in programe de training pana in 2013, circa 10% din populatia scolara sa fie implicata in scheme de mobilitate pana in 2013 etc.;

Realizarea agendei sociale, parte a strategiei Lisabona, prin utilizarea metodei deschise de coordonare si a dialogului social.

O mai mare coeziune in cazul cresterii economice si al ocuparii fortei de munca, a doua componenta a capitolului 1, are un buget alocat de circa 339 miliarde, concentrat asupra a trei prioritati:

Convergenta - eforturile trebuie sa se concentreze pe cele mai putin dezvoltate tari si regiuni;

Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca - obiectivul

are in vedere in special statele membre si regiunile care nu sunt afectate de convergenta, dar care vor continua sa prezinte diferite nevoi specifice;

Cooperare teritoriaae transfrontaliera prin intermediul unor programe transfrontaliere si transnationale.

Capitolul "Gestiune durabila si protectiei resurselor naturale" beneficiaza de suma de 405 miliarde in perioada 2007-2013, din care 72% pentru agricultura (301 miliarde). Cele mai multe cheltuieli realizate sub acest titlu sunt cele privind reforma PAC, dezvoltarea rurala, noua politica in domeniul pescuitului si politica mediului.

Capitolului "Cetatenie, libertate, securitate si justitie" i s-au alocat 25 miliarde. In cadrul acestui capitol se vor finanta actiuni in sprijinul realizarii unei Agentii Europene a Frontierelor si a unui Corp european de ofiteri de frontiera, o politica comuna in domeniul azilului si a imigratiei. In interesul sporirii securitatii se vor intari Europolul si Colegiul Politiei Europene.

In capitolul "UE - partener global", accentul va fi pus pe promovarea stabilitatii, prevenirea conflictelor si managementul crizelor. Ca partener global, UE va contribui la cresterea securitatii in zona. Acestui obiectiv i s-au alocat 95 miliarde euro.

Pentru realizarea obiectivelor propuse, creditele de angajament vor reprezenta 1.11% din PIB al UE din 2006. Pentru a raspunde in bune conditii obiectivelor propuse, pragul resurselor proprii ar trebui sa reprezinte 1.24% din PIB al UE-2

Transferurile financiare vor continua sa fie limitate la 4% din PIB al statului care urmareste obiectivul coeziunii. Comisia a reiterat principiile care vor sta la baza utilizarii acestor fonduri, respectiv: concentrare, coerenta, parteneriat.

O trasatura esentiala o reprezinta simplificarea instrumentelor prin intermediul unei "harti de parcurs" (roadmap) care sa prezinte unitar obiectivele, instrumentele, indicatorii si reperele in timp. In plus, Comisia propune aplicarea unui singur instrument pentru o anumita politica (un singur fond pentru un program).

Tabelul 3. Cadrul financiar 2007-2012