Capacitatea de productie

CAPACITATEA DE PRODUCTIE

De multe ori, determinarea stiintifica a capacitatii de productie este inlocuita cu unele calcule empirice sau chiar cu o situatie de facto. 0 astfel de abordare exclude tot posibilitatea descoperirii rezervelor interne pe capacitate, fapt ce nu permite o mai buna 535d36f folosite a factorilor de productie. (Dima I. C., Nedelcu M. V; 1999,pag. 101).

0 alta interpretare data capacitatii de productie este identificarea ei cu productia Qbtinuta la nivelul locului lngust, interpretare ce anuleaza deja unele capacitati existente si determina nefolosirea la intreaga capacitate a utilajelor conducatoare.

Exista o opinie care se bazeaza pe caracterul static al capacitatii,, ignorandu-se realitatea care demonstreaza posibilitatea obtinerii unor rezultate diferite in acelasi interval de timp. Prin esenta sa, capacitatea de productie are caracter dinamic, iar cunoasterea reala a acestsia permite fundamentarea sarcinilor de productie, descoperirea si evaluarea corecta a rezervelor interne, dimensionarea necesarului sau excedentului de factori de productie, alegerea solutiei de orgamzare a productiei cea mal corespunzatoare.

Definitia aproape unitar acceptata considera capacitatea de productie ca fiind productia maxima ce poate fi obtinuta intr-o perioada de timp pentru o anumita structura si calitate a productiei, in conditiile folosiri depline, intensive si extensive, a factorilor de productie, potrivit celui mai eficient regim de lucru si de organizare rationala a productiei si a muncii.

In calculul dapacitatii de productie se exclud o serie de. factori, ca de exemplu existenta locurjlor inguste, lipsa de destacere, intreruperi accidentale in procesul de productie etc. Capacitatea de productie evidentiaza posibilitatea maxima de productie in conditiile folosirii depline, intensive si extensive, a factorilor de productie si se , exprima de obicei prin volumul fizic al productiei finite a firmei (se masoara in aceleasi unitati: t, buc, mp, mc. etc.).

Sunt si anumite exceptii: daca din aceeasi factori de productie prelucrati intr-o instalatie rezulta un numar mare de sortimente de produse finite, cu structura variabila, capacitatea de productie se exprima in cantitatea de factori materiali de productie supusi prelucrarii, atunci cand productia se realizeaza intr-o. gama variata de sortimente, dar se poate exprima intr - un produs echivalent, capacitatea de productie se va stabili in marime echivalenta; pentru produsele sau grupele de produse care se compun din numar mare de tipo - dimensiuni; a caror structura prezinta modificari insemnate in timp, capacitatea de productie se exprima valoric; pentru firmele cu productie sezoniera, capacitatea de productie anuala se stabileste pe durata campaniei de lucru realizata sau programatita.

Marimea capacitatii de productie este influenta ta de doua categorii de factori si anume:

factori directi, care se regasesc nemijlocit in formula de calcul a capacitatii deproductie, sunt:

Numarul de utilaje si marimea suprafetelor de productie, care se afla in relatie de proportionalitate directa cu marimea, capacitatii de productie. Determinarea capacitatii de productie in firmele industriale se face in functie de capacitatea utilajului, grupei de utilaje, suprafetei de productie, instalatiilor sau sectiilor care fac parte din veriga conducatoare, definite ca fiind acea veriga a productiei ce are o importanta majora in realizarea produsului respctiv, are o complexitate tehnica deosebita sau, o valoare de inventar mai mare comparativ cu celelalte verigi;

Indicatorul de utilizare intensiva, determinat fie pe baza documentatiei tehnice fie pe baza fisei tehnice a utilajului, fie pe baza realizarilor din luna de varf din evidenta firmei din anul de baza, caz in care se foloseste metoda mediilor mobile pe cate 10 zile din luna cu realizari maxime.

Fondul de timp de functionare a utilajelor sau de utilizare a suprafetelor de productie - este de fapt fondul de timp disponibil, ce se calculeaza functie de natura procesului de productie, care poate fi continuu sau discontinuu.

Pentru procesele de productie cu caracter continuu, fondul de timp nominal se identifica cu fondul de timp calendaristic:

Tn = Tc

In cazul proceselor de productie cu caracter discontinuu, . fondul de timp nominal este mai mic decat fondul de timp calendaristic cu numarul duminicilor si sarbatorilor legale:

Tn = (Tc - Ts)* H

Td = Tn - (Tr Topt)

Unde:

Tn - fondul de timp nominal, exprimat in ore;

Tc - fondul de timp calendaristic, exprimat in zile;

Ts - fondul de timp afferent duminicilor si sarbatorilor legale, exprimat in zile;

H - durata unei zile (24 de ore)

Td - fond de timp maxim disponibil;

Tr - fond de timp aferent reparatiilor, exprimat in ore;

Topt - fondul de timp aferent opririlor tehnologice, exprimat in ore.

La stabilirea timpului pentru reparatii si opriri tehnologice, se au in vedere urmatoarele precizari: se vor, lua in calcul numai reparatiile, reviziile si opririle tehnologice programate legal; astfel de activitati se vor executa pe cat posibil in schimburile neprogramate si in zilele de sarbatori; pentru opririle tehnologice se au in vedere numai cele cu caracter obligatoriu;

factorii indirecti sunt acei factori care nu se pot cuantitica, fapt pentru care nu pot fi luati in calculul capacitatii de productie in mod direct, dar influenteaza marimea capacitatii de productie prin intermediul factorilor directi, urmare a influentei pe care o exercita asupra acestora.

In studierea problematicii capacitatii de productie a firmei se are in vedere urmatoarea cIasificare a elementelor tehnice a capacitatii in: utilaje, agregate, instalatii' si suprafete de productie care participa direct la realizarea productiei de baza in firma; utilaje si suprafete de productie destinate activitatilor auxiliare, de deservire si conceptie; suprafete construite pentru amplasarea utilajelor, agregatelor si instalatiilor tehnologice, precum si pentru desfasurarea celorlalte activitati din sectiile de baza auxiliare.

Avand in vedere aceasta clasificare, perrtru calculul capacitatii de productie sunt necesare o serie de date despre programul de productie si tehnologia de fabricatie adoptata.

Referitor la programul de productie, se vor avea in vedere date despre nomenclatura si caracteristicile constructive ale produselor, complexitatea si gradul de integrare a fabricatiei, volumul productiei realizat etc.

Cu privire la tehnologia de. fabricatie sunt necesare date referitoare la fluxul tehnologic si fazele acestuia; operatiile de baza cerute de realizarea productiei; fluxu1 utilajelor, instalatiilor si agregatelor, normele si normativele de exploatare a verigilor de productie; regimul de lucru al firmei etc.

Pe baza acestor date, se poate calcula, marimea capacitatii de productie, conform formulei:

Cap = K*Iui*Td

unde:

Cap - capacitatea de productie a firmei;

K - marimea caracteristicii dirnensionale a verigii conducatoare de productie (numar de utilaje, agregate, linii tehnologice, metri patrati pentru suprafata, metrii cubi pentru volum);

Iui - indicele de utilizare intensiva a caracteristicii dimensionale a verigii conductoare (volumul de productie pe unitatea de marime a caracteristicii si unitate de timp de functionare).

La determinarea capacitatii de productie a unitatii (firma, sectie, atelier) se iau in considerare o serie de elemente cum ar fi: numarul de utilaje, fondul de timp disponibil, etc.

STUDIU DE CAZ

0 sectie de constructii dispune de trei betoniere. Regimul de lucru al personalului angajat este de 12 ore pe zi, 6 zile pe saptamana. in luna ianuarie este prevazut concediu de odihna pentru cei 14 angajati,. deci in aceasta perioada a anului improprie activitatilor din acest domeniu, nu se lucreaza. Norma de timp pentru obtinerea unei tone de beton este de 2,5 ore.

Relatiile de calcul pe care le vom folosi in continuare pentru determinarea capacitatii de productie sunt: I

Fd = [365 - (D + S + Sl +Zr)] *ns * ds

Cp = Nn * Fd * Np dar 

Norma de productie este inversul normei de timp, de aceea relatia de mai sus devine:

unde

Fd = fondul de timp disponibil;

Cp = capacitatea de productie;

D = duminici;

S = sambete;

Sl = sarbatori legale;

Zr = zile reparatii;

ns = numar de schimburi;

ds = durata unui schimb.

Plecand de la  datele cunoscute si inlocuind in formula de mai sus, obtinem:

Din calculele efectuate putem spune ca 3.945,6 tone/an reprezinta capacitatea de productie.

0 sectie de morarit isi desfasoara activitatea in jurul unei mori puternice de macinat cereale a carei caracteristici sunt prezentate mai jos:

debit orar - 100-120 kg;

inaltimea fara roti si fara motor - 137 cm;

inaltimea grupului mobil (pe roti si cu motor) - 149 cm.;

latimea (axa si surub incorporat) - 110 cm.;

lungimea - 86 cm;

lungimea grupului mobil cu motor - 116 cm.;

greutate cu roti de curele (fara motor) - 120 kg;

greutatea grupului mobil (cu motor electric) - 170 kg;

diametrul pietrei de moara - 400 mm;

grosimea pietrei de moara - 110 mm;

puterea motorului electric - 4 pk-cv trifazic;

diametrul rotilor de curele - 600 mm;

diametrul rotilor de curele pe motor 180 mm;

numarul maxim de ture - 450.

Regimul de lucru pentru aceasta moara este de 6 zile pe saptamana, ea fiind deservita de doi angajati pe un singur schimb care dureaza 14 ore pe zi.

In luna mai, societatea si-a alocat o saptamana pentru              reparatii. Stiind

ca norma de productie (debitul orar) este cuprinsa in intervalul 100 - 120 kg./ora, vom determina capacitatea de productie in cele doua variante.

Plecand de la datele cunoscute se poate determina fondul de timp disponibil.

Calculam capacitatea de productie in cele doua variante:

V1 (cand norma de productie este 100 kg/ora)

Cp Nu * Fd * Np = 1 * 4.172 * 100= 417.200 kg/an

Cp = 417 tone/an

V2 (cand norma de productie este 120 kg/ora)

Cp = Nu * Fd * Np = 1* 4.172 * 120 = 500.640 kg/an

Cp = 500 tone/an.

Capacitatea de productie in cazul analizat este cuprinsa intre 417,2 - 500,64 tone/an.

Din cele prezentate putem afirma despre capacitatea de productie ca reprezinta productia maxima, de o anumita calitate si structura, ce poate fi obtinuta intr-o perioada data in conditiile folosirii depline a capitalului fix productiv, potrivit celui mai eficient regim de lucru si de organizare rationala a productiei si a muncii.