Piata si componentele sale: oferta si cererea

PIATA SI COMPONENTELE SALE: OFERTA SI CEREREA

Piata se defineste ca locul de intalnire a ofertei cu cererea, intalnire in urma careia se formeaza pretul. Exista mai multe feluri de piata, diferentiate intre ele prin obiectul de schimb: piata unui produs particular - materie prima in general (petrol, cupru) sau piata unui produs finit (zahar);

Piata unui produs particular- in general materii prime (petrol, cupru) sau produse intermediare sau produse finite (grau, zahar).

Piata de bunuri si servicii unde sunt puse in relatie oferta si cererea globala: in perspectiva Keynesiana, ajustarea se face prin nivelul productiei si prin nivelul general al preturilor.

Piata muncii pune in relatie oferta si cererea de munca: aceasta confruntare duce la fixarea unui salariu si la formarea unui nivel al angajarilor care nu intotdeauna este somaj zero.

Piata de schimb valutar pe care se schimba devizele unele cu altele si se formeaza cotele de schimb.

Piata financiara - locul de emisiune si de schimb a valorilor mobiliare, in principal actiunile si obligatiunile. Se distinge piata primara si piata secundara.

Pe piata primara intreprinderile emit actiuni sau obligatiuni.

Pe piata secundara, piata bursiera (piata de ocazie), operatorii procedeaza la schimburi de titluri deja emise. Intermediarii acestor piete sunt societatile de valori mobiliare. Cursurile se fixeaza in functie de cerere si oferta. Se disting operatii la ghiseu si operatii la termen dupa intervalul care poate exista intre incheierea contractului si executia sa (cumpararea de titluri contra lichiditatii).

Piata monetara, este compartimentul pe termen scurt al pietei de capital. Pe aceasta piata opereaza furnizorii de mijloace financiare, ofertantii si cei care au nevoie de mijloace financiare (care formeaza cererea). Intre acestia se interpun de obicei bancile care joaca rolul de intermediar. Fondurile financiare se plaseaza de la ofertanti la ceilalti in schimbul unui cost al crditelor - rata dobanzii.

Comportamentul agentilor economici pe piata este studiat de teoria pietei. De asemenea, prin teoria pietei se studiaza ajustarea globala a ofertei si a cererii pe o piata.

1. Cererea

Cererea se refera la cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care un individ (cererea individuala) sau un ansamblu de indivizi interesati de acest bun sau serviciu (cererea pietei) doresc sa il cumpere, la un pret dat.

Aceasta definitie microeconomica cere trei precizari: cererea este expresia unei intentii de cumparare si nu trebuie confundata cu ceea ce deja a fost cumparat; aceasta intentie trebuie sa corespunda unei puteri de cumparare (nu se ia in considerare decat cererea solvabila); cererea este un flux (masurat in cursul unei perioade de timp data).

Functia cererii reprezinta relatia care se stabileste intre cantitatile cerute dintr-un bun si pretul acestui bun; in marea majoritate a cazurilor, aceasta functie este descrescatoare in variabila pret. Se intalnesc situatii cand, in anumite conditii si pe termen scurt, functia cererii este crescatoare in pret (in faza incipienta a unor crize creste cererea dintr-un produs atunci cand pretul creste) .

In macroeconomie cererea globala se defineste ca suma utilizarilor posibile ale productiei: consum final, investitii, exporturi, variatii de stoc.

Cererea efectiva asa cum a definit-o Keynes este mai complexa: este aceea anticipata de antreprenori (ante), cererea de bunuri de productie si de consum; aceasta cerere corespunde cu un prag dincolo de care antreprenorii nu se vor aventura, considerand foarte riscanta actiunea de a produce datorita unei insuficiente a cererii.

Cererea este reprezentata printr-o curba descrescatoare; cumparatorii sunt gata sa cumpere cu atat mai multe bunuri cu cat preturile sunt mai scazute.

Figura 3. Curba cererii - curba descrescatoare in variabila pret

Pret

C

0 Q (Cantitati cerute)

Legat de cele doua componente ale pietei s-a definit notiunea de elasticitate. In economie, elasticitatea desemneaza variatia relativa a unei marimi (efect) in raport cu variatia relativa a unei alte marimi (cauza).

Tipurile de elasticitate cele mai des utilizate sunt:

elasticitatea cererii unui bun in raport cu pretul sau sau elasticitatea directa exprima variatia relativa a cererii la modificarea relativa a pretului produsului:

sau

Intrucat elementele de calcul a elasticitatii directe sunt de semne contrare (cand pretul creste, cantitatea ceruta scade iar cand pretul scade, cantitatea creste) elasticitatea directa este negativa. De exemplu, daca cererea unui bun creste cu 20% cand pretul sau scade cu 10%, elasticitatea directa a cererii acestui bun in raport cu pretul sau va fi de:

Elasticitatea directa a cererii este in fapt tangenta la curba cererii in punctul de calcul si serveste la calculele economice atunci cand variatiile de pret sau de cantitate nu sunt foarte mari. Daca aceste variatii sunt mari se foloseste formula elasticitatii arcului de pe curba cererii (formula elasticitatii arc):

unde:

Q₁ reprezinta cantitatea ceruta la pretul p₁ iar

Q₂ reprezinta cantitatea ceruta la pretul p

Prin calculul elasticitatii arc, se calculeaza de fapt tangenta la jumatatea intervalului dintre cele doua puncte situate pe curba cererii ca aproximare a elasticitatii reale a curbei cererii.

elasticitatea consumului (sau a cererii) in raport cu veniturile consumatorilor (poate fi elasticitatea importurilor / exporturilor in raport cu rata de schimb sau cu rata de crestere economica);

sau

elasticitatea incrucisata (sau de substitutie): varianta cererii unui bun in raport de variatia pretului altui bun. De exemplu, daca cererea de bauturi racoritoare creste cu 20% cand pretul berii creste cu 10%, elasticitatea incrucisata intre cele doua produse este de

sau

Oferta

Oferta, pe o piata determinata, se defineste ca fiind cantitatea maxima dintr-un bun sau serviciu pe care un agent economic sau un ansamblu de agenti economici doresc sa o vanda la un pret dat.

Oferta depinde de obiectivele intreprinderii (productie maxima sau profit maxim) de starea tehnologiei, de preturile relative (cresterea pretului unui bun incita intreprinderile sa creasca oferta lor din bunul in cauza), de costul factorilor de productie (evolutia pretului pamantului exercita o influenta asupra ofertei de grau). Pe piata muncii, oferta provine de la muncitori.

Oferta este considerata ca fiind legata in mod pozitiv de pret. Cu cat pretul este mai ridicat cu atat oferta este mai importanta. Aceasta ipoteza este credibila pentru o piata pe care bunul exista iar costul de achizitie este deja reglat: pe piata actiunilor, propunerile de vanzare sunt cu atat mai importante cu cat pretul este mai mare.

Figura 4. Curba ofertei - curba crescatoare in variabila pret

Pret                    O

Q (Cantitati oferite)

Exista un pret, numit pretul de echilibru (P_E) pentru care cantitatile oferite si cele cerute sunt egale. Se spune despre acest echilibru ca este stabil intrucat pentru un pret P₁ superior pretului de echilibru P_E, oferta este superioara cererii; in aceasta situatie, pretul va tinde sa scada (nu exista suficienta cerere solvabila pentru a cumpara intreaga cantitate Q₁ oferita pe piata la pretul P₁) si sa se stabilizeze in pretul de echilibru P_E. Printr-un rationament paralel, daca pretul pe piata ar fi la un nivel C₂ inferior pretului de echilibru, cantitatea de produs oferita pe piata va fi Q Dar pentru aceasta cantitate, in conformitate cu curba cererii, pretul ar trebui sa fie P Se va manifesta deci o presiune de marire a pretului din C₂ spre P₂ trecand prin pretul de echilibru P_E fapt ce va determina o crestere a ofertei din Q₂ spre cantitate de echilibru Q_E.

Figura 5. Echilibru si stabilitatea echilibrului

Pret

P₂

P₁

P_E

C₂

Q₂ Q_E Q₁ Cantitati schimbate

Pe termen scurt, curba cererii si curba ofertei sunt date si relativ fixe (aceasta afirmatie nu este valabila pentru situatiile de criza, cand cererea creste in mod artificial, situatia fiind initiata si intretinuta de speculatori din piata). In cursul timpului insa ele se pot deplasa. Cererea poate creste ca urmare a cresterii veniturilor sau se poate restrange ca urmare a scaderii veniturilor. In acelasi fel, oferta poate creste ca urmare a progresului tehnic sau a ieftinirii materiilor prime. Astfel, daca cererea creste si curba cererii se deplaseaza spre dreapta, pretul creste, trece din P in P¹ iar cantitatile schimbate la echilibru vor trece din Q in Q¹.

Figura 6. Efectul unei cresteri a cererii

Pretul

O

P' C'

P

C

Q Q' Q

In situatie de concurenta pura si perfecta, pretul pentru firma este o un element exterior care i se impune, firma nu poate influenta acest pret (se mai numeste si price taker). Pe termen scurt, profitul este maxim daca costul marginal este egal cu pretul, ceea ce da punctul de echilibru A; pretul este Pts iar cantitatea produsa OQ. Dar in aceasta situatie intreprinderea face profituri unitare "anormale", relativ mari, care corespund cu lungimea AB iar tendinta este de marire a productiei ceea ce va produce o modificare semnificativa a ofertei la nivel macroeconomic. De fapt, pe termen mai lung, aceste profituri atrag intreprinderile pe piata (curba din dreapta); ca urmare, oferta va creste, curba ofertei se deplaseaza spre dreapta si pretul scade. Se ajunge la un echilibru pe termen lung pentru firma care este in punctul A' iar pretul este in acest caz Ptl. Costul mediu CM este minim iar profitul unitar este nul. Rationamentul este relativ simplu: in situatia de concurenta pura si perfecta intreprinderea care maximizeaza profitul poate face la un moment dat supraprofit, dar acest supraprofit atrage intrarea pe piata de noi intreprinderi, pana la disparitia profitului. Daca concurenta este lasata sa lucreze, orice supraprofit dispare si intreprinderile sunt constranse sa adopte nivelul de productie OQ' pentru care costul mediu este minim ceea ce este, fara indoiala, situatia cea mai buna pentru societate.

FIG. 7. Reglarea pietei la concurenta pura si perfecta

Pret,                                                     Pret

Cost                                                                                                   O

Cm O'

Pts       A CM

Ptl                               A' B

0 Q' Q Cantitati 0 Cantitati

Situatia intreprinderii Situatia pietii