Probleme ale ameliorarii ocuparii. lupta impotriva somajului.

Probleme ale ameliorarii ocuparii. Lupta impotriva somajului.

Mai buna ocupare a resurselor de munca , reducerea somajului, aducerea lui in limite normale s-au pus in maniere diferite de la tara la tara, de la o etapa la alta. Aducerea nivelului acestuia la limitele sale normale (care variaza in timp si spatiu), atenuarea somajului - este sustinuta prin masuri economico-investitionale, educationale etc. Gruparea masurilor respective se face dupa orizontul de timp al extinderii acestora, dupa transformarile tehnologice si social-economice presupuse pentru ca o masura sau alta sa fie implementata cu succes, dupa nivelul dezvoltarii economice etc.

Prima grupa de masuri se refera la o mai buna repartitie a fondului total de munca. Aceasta s-ar putea obtine prin: reducerea duratei saptamanale de lucru; scaderea varstei de intrare in pensie; prelungirea duratei scolaritatii obligatorii; cresterea timpului (optional) afectat ridicarii calificarii; extinderea locurilor 424b15e de munca cu program redus si/sau cu timp partial de munca.

O a doua grupa de masuri (conturata cu precadere dupa 1980) se refera la indepartarea de pe pietele muncii (nationale) a unor grupe de ofertanti cum sunt:

- descurajarea muncii salariate feminine;

- exilarea sau returnarea lucratorilor straini imigrati nenaturalizati inca;

- interzicerea imigrarii sau restrictionarea ei la maximum etc

Inversarea procesului de substituire a factorilor de productie Se stie ca procesul industrializarii (Al Doilea Val) a insemnat substituirea muncii prin capital. Multi specialisti mizeaza in prezent pe inversarea acestui proces istoric in conditiile extinderii sectorului prestator de servicii si, deci, pe incetarea substituirii muncii prin capital. Se aud si voci care cer, pur si simplu, limitarea acelor investitii care sporesc productivitatea muncii (nationale) si reduc populatia ocupata.

A patra grupa de masuri vizeaza cresterea mobilitatii populatiei active. Un asemenea proces de mare anvergura poate fi favorizat de: imbunatatirea continutului invatamantului, asigurarea unei structuri adecvate acestuia; orientarea profesionala a tinerilor spre domeniile cele mai dinamice ale activitatilor social-economice; adoptarea de masuri complexe - legislative si executive - care sa faciliteze deplasarea oamenilor la noile locuri de munca in zona sau orasul care urmeaza sa fie dezvoltat cu prioritate.

Evident, o alta grupa de masuri se refera la crearea de noi locuri de munca pe baza de investitii, indeosebi in acele sectoare care au sanse sa devina factori de antrenare a noului mod tehnic, a acelor ramuri si sectoare cu sanse de a se dezvolta in viitor.

Toate masurile aratate mai sus presupun investitii si intampina numeroase piedici economice, sociale, culturale in realizarea lor. Daca ar fi sa se faca unele comparatii intre grupele de masuri analizate, atunci s-ar putea spune ca masurile din primele trei grupe sunt mai ales defensive; ele presupun o noua segmentare a pietei muncii si o diminuare relativa, in continuare, a celor ocupati. In acelasi timp, ele sunt legate de sporirea generala a productivitatii, pe seama efectelor careia se vor putea acoperi costurile (contributiile) intreprinderilor in contul salariatilor lor. Sporirea productivitatii risca, pe de alta parte, sa anihileze efectul crearii de noi locuri de munca ca urmare a reducerii, in continuare, a duratei muncii.

Politici antisomaj (rezumat)

1. Politicile de flexibilitate a muncii

2. Politicile privind costul muncii

3. Politicile de angajare

1. Politicile de flexibilitate a muncii

Aceste politici constau in a elimina rigiditatile institutionale care obstructioneaza flexibilitatea miinii de lucru si a salariilor:

- suprimarea salariului minim; [Salariul minim este in mod necesar fixat la un nivel superior celui ce ar fi platit in mod ipontan de catre intreprinderi. Patronii sint in acest caz obligati fie sa dea prioritate lucratorilor mai experimentati si mai calificati in detrimentul celor mai tineri si mai putin calificati, fie sa desfa­soare metode de productie care ocolesc factorul munca (substitutia capital-forta de munca).]

insertia si formarea tinerilor putin calificati ar fi favorizate daca intreprinderile ar putea negocia liber salariile de intrare in campul muncii;

- interzicerea indexarii salariilor in caz de inflatie. [Cresterea preturilor este o modalitate de a asigura scaderea salari­ilor reale cind salariile nominale sint rigide la scadere.]

- limitarea puterii sindicatelor in materia negocierilor salariale;

- sisteme de remunerare variabila (incurajarea modalitatilor de remunerare care leaga salariul de performanta individuala si/sau de rezultatele intreprinderii).

privatizarea partiala a asigurarilor sociale cotizatiile sociale ale angajatorilor vin sa se adauge salariilor in costul muncii, s-ar impune transferul unei parti a protectiei sociale catre asigurarile private.

- libertatea legii privind concedierile [obstacolele in calea libertatii de concediere cresc costul global al muncii si limiteaza incura­jarea angajarilor.]

- libertate de organizare a timpului de lucru. Aceasta implica libera determinare a duratei zilei de lucru si a orelor supli­mentare, libertatea angajarilor pentru o perioada determinata sau nedeterminata, pentru posturi pe termen lung sau pe durata temporara, libertatea de lucru noaptea sau in zilele libere.

2. Politicile privind costul muncii

Scaderea salariilor primite de lucratori nu este o solutie in problema somajului pentru ca:

- somajul durabil priveste in primul rind lucratorii slab calificati, ale caror salarii sint deja destul de scazute; o scadere intr-adevar semnificativa a salariilor lor ii poate aduce la un nivel de viata apropiat sau inferior unui minim de subzis­tenta, necompatibil cu o viata normala.

- scaderea salariilor reduce consumul; deci scade cererea pe piata interna (nationala/regionala) si poate agrava somajul pe termen scurt, in loc sa-l stopeze;

In numeroase tari industrializate, o parte conside­rabila a costului muncii se explica prin sarcinile sociale/contributiile sociale ale angajatorilor. Putem deci scadea in mod sensibil costul muncii prin limitarea indatoririlor sociale (fara a scadea salariile primite de lucratori):

a) degrevarea totala de indatoriri sociale a persoanelor cu salarii mici si degrevare degresiva pentru celelalte categorii de salariati;

b) finantarea cotizatiilor sociale degrevate prin:

- impozite pe consum;

- impozit specific (de tipul contributiei sociale generalizate)

- impozite pe venit si pe capital.

3. Politicile de angajare

Politicile de angajare se impart in patru categorii:

1. Reducerea timpului de lucru
2. Politicile de insertie profesionala
3. Crearea de posturi publice sau subventionate
4. Impunere normelor de calitate

In cazul politicilor de angajare exista o varietate de metode de combatere a somajului dar nu trebuie uitat impunerea agresiva a unor asemenea politici poate duce la alterarea functionarii pietei muncii (labor market).

a. Reducerea timpului de lucru

Cistigurile de productivitate generate de progresul tehnic permit sa se produca tot atitea bogatii cu mai putin factor lucru. Se poate reduce folosirea factorului lucru (munca) prin limitarea posturilor (numarul salariatilor), ceea ce mareste soma­jul, sau permitind fiecarui individ de pe piata de lucru sa lucreze mai putin timp

O reducere importanta a duratei saptaminale de lucru creeaza nevoie de mina de lucru in intreprindere. Nevoia de mina de lucru proaspata este mai mica decit numarul orelor pierdute prin reducerea duratei de lucru. Intr-adevar, productivi­tatea muncii creste atunci cind se suprima ultimele ore de lucru (cand multi lucratori nu mai sunt foarte concentrati).

Reducerea timpului de lucru presupune conditii de eficacitate:

- costul muncii nu trebuie sa creasca (reducerea duratei de lucru este insotita de o reducere propor­tionala a costului muncii platite de patron);

- costul muncii va ramine stabil daca salariile primite de salariat se reduc in aceleasi proportii ca si durata de lucru.

b. Politicile de insertie profesionala

- eforturi crescute pentru instructia generala a tinerilor prove­nind din medii defavorizate;

- dezvoltare a filierelor de ucenicie;

- investitii in instructia-recalificarea profesionala a adul­tilor;

c. Crearea de posturi publice sau subventionate

- crearea de posturi in serviciile publice deficitare.

- subventii la angajarea unui somer, partial finantate de indemnizatiile de somaj economisite gratie acestei angajari.

- ajutoare la crearea de locuri de munca in serviciile de proximitate (ajutor catre persoanele virstnice sau handicapate, servicii de supraveghere si de paza, servicii de transporturi locale, mentinere a comertului in mediul rural etc).

d. Normele de calitate

. Prevederi ce necesita mentinerea unei minime calitati in serviciile furnizate clientelei de catre un personal adaptat: tehnicieni suficienti la service-uri, gardieni in imobile, mai multi vinzatori in marile maga­zine, etc.