Dimitrie
Cantemir-primul mare ganditor roman al epocii moderne
Aflandu-ne in epoca Iluminismului
si al marilor ganditori ce au revolutionat sistemul stiintelor in general,
nu puteam sa trec peste cea mai deschisa si europeana minte din spatiul
romanesc al vremii si anume Dimitrie CANTEMIR (1673-1723). La acest
reprezentativ carturar umanist si om politic (pentru scurta vreme a fost chiar
domnitorul Moldovei, 1710-1711),
elementele de 232i84c gandire economica se pliaza, atat pe curentul mercantilismului,
dar si pe ideile sustinute de fiziocratism.
Astfel, daca ne referim
la doctrina mercantilista a lui Dimitrie Cantemir, aceasta este considerata in literatura de
specialitate ca fiind de confluenta, adica o teorie in care se
intrepatrund idei ale Occidentului cu cele provenind din Orient (9) si acest aspect legat mai mult de
perioada de exil petrecuta in calitate de consilier al unuia dintre monarhii cei mai deschisi la
noile idei progresiste ale epocii, tarul Rusiei, Petru cel Mare (prin aceasta intarind
apartenenta la ceea ce a reprezentat fiziocratismul).
Mai precis, carturarul moldovean se focalizeaza pe descrierea si analiza
principalelor probleme de natura socio-economica si politica, specifice
feudalismului romanesc, decisiv influentate de pozitia geografica a Tarilor
Romane : localizate la rascrucea marilor drumuri comerciale ale vremii, dar
si sub incidenta intereselor celor trei mari imperii-rusesc, otoman, habsburgic.
Ideile de mare valoare pe care Cantemir le va enunta, le gasim redate in
principala sa opera ,,Descriptio Moldaviae",
aparuta in anul 1716, lucrare ce a fost comandata de Academia din Berlin si al
carei membru Dimitrie Cantemir devenise deja (1714).
In primul rand, autorul
considera ca o tara chiar daca este inzestrata cu resurse naturale, nu se
poate considera bogata, acest lucru realizandu-se prin cresterea
harniciei poporului si intensificarea activitatii comerciale. Apoi,
specific pentru spatiul romanesc, el a
sustinut ideea realizarii unitatii tuturor romanilor si inlaturarea
jugului strain, aspect ce impieta asupra dezvoltarii normale (prin
acumularea de capital a
tarilor romane.
Vorbind in continuare de
ideile de valoare influentate de gandirea
franceza a secolului al XVIII-lea, doresc sa ma refer la importanta pe care
Dimitrie Cantemir a acordat-o, in aceeasi lucrare de referinta mentionata,
formelor de relief si compozitiei chimice a solurilor ce determina
structuri specifice vietii comunitatilor umane. Astfel, asezarile rasfirate sunt specifice
tinuturilor muntoase, in timp ce satele adunate sunt caracteristice zonelor de
campie. Concret, in ,,Descriptio Moldaviae"
marele carturar moldovean prezinta situatia zonelor Campulung (Moldovenesc) si
Vrancei, cu vegetatia si solurile specifice, cu influenta benefica asupra
organizarii micilor comunitati rurale, denumite de autor chiar ,,republici
moldovenesti".
Si o remarca de ordin social reiesita din opera lui Cantemir este aceea ca
taranul (moldovean in acest caz) plateste tribut cerut de mosier (proprietarul terenurilor), tribut
care nu este nici limitat (dimensionat) si nici strict definit (,,Tributi tantum solvit, quantum exiderit
princes, nec ullus et praesctibitur modus vel terminus") Si de aceea, daca pamantul
(solul) nu era indeajuns de fertil (pentru a asigura subzistenta celui ce-l
munceste dar si plata datorata mosierului) , Cantemir il vedea pe taranul
moldovean ca avand soarta cea mai cruda
dintre toti cei care lucrau in acea vreme in agricultura.
