Economia romania in ajunul declansarii celui de-al doilea razboi mondial

Economia Romania in ajunul declansarii celui de-al doilea razboi mondial

Consideram absolut necesare cateva tuse privind situatia economiei tarii noastre cu putin timp inaintea declansarii celei de-a doua conflagratii mondiale, deoarece in aceasta perioa 747g62h da, mai precis in anul 1938, Romania a atins cel mai inalt nivel al dezvoltarii sale in conditiile capitalismului. Acest an si nivelul de performanta atins de economia romaneasca au constituit punctul major de referinta pentru realizarile din economia tarii noastre in perioada socialismului.

Cu toate ca este un moment de varf in dezvoltarea economiei nationale, Romania se prezenta in preajma celui de-al doilea razboi mondial cu o economie caracterizata, totusi, printr-o incompleta si slaba dezvoltare a industriei, precum si printr-un caracter ramas in urma al mijloacelor productive din agricultura.

Cu toate acestea, fata de perioadele anterioare analizate, industria tarii noastre s-a inscris cu reale progrese, mai ales in anumite ramuri. Per ansamblu, in aproape intreaga perioada interbelica, productia globala industriala a crescut de aproximativ de 2,2 ori. In structura, insa, apar modificari de substanta si care vor avea influente decisive asupra nivelului de dezvoltare a acestei ramuri.

Astfel, industria alimentara, liderul incontestabil al industriei romanesti timp de decenii, trece pe locul al treilea, fiind devansata de industria chimica (in care prelucrarea petrolului detinea ponderea covarsitoare) si de cea textila. Iar daca facem referire la ramurile relevante ale unei adevarate industrii moderne : metalurgia, chimia (in ansamblul sau), constructia de masini, productia de energie, precum si electronica si electrotehnica, acestea se gaseau intr-un stadiu incipient si nu puteau influenta caracterizarea generala a industriei romanesti de la acea vreme.

Vorbind de anul 1938, consumul de produse industriale era acoperit, la nivelul intregii industrii, in proportie de 80 %, lucru ce demonstra ca industria nationala era capabila sa satisfaca cererea interna de bunuri de acest gen. Dezvoltarea industriala a fost insotita si de sporirea procesului de concentrare si centralizare a capitalului si a productiei, proces materializat, in unele ramuri, prin infiintarea cartelurilor si sindicatelor de tip capitalist, astfel incat s-a ajuns, ca pe intreaga industrie prelucratoare, productia cartelata sa detina o pondere de 46 %.

Ajungand la agricultura, aceasta constituia, in continuare, domeniul cel mai important al economiei nationale, dar si cel mai slab si inapoiat sector economic, cu importante ramasite ale relatiilor semifeudale. De amintit ca, in productia de porumb, Romania era pe locul trei in lume, dupa S.U.A. si Brazilia.

Chiar daca piata interna era relativ slab dezvoltata, ceea ce frana exprimarea relatiilor capitaliste de piata, tara noastra ocupa un loc semnificativ in productia si exportul de materii prime, fiind considerata a sasea in lume si prima in Europa capitalista in productia de petrol, precum si a doua mare producatoare de gaze naturale de pe continent. Ca sa nu mai amintim ca in productia de aur, eram tot pe locul, dupa Suedia.

Sigur ca aceste pozitii nu puteau sa asigure o evolutie dinamica, ascendenta, a intregii noastre economii, deoarece produsele romanesti erau exportate la nivelul preturilor mondiale (in majoritatea situatiilor preturi sub cheltuielile de munca nationale), in timp ce pentru produsele industriale (manufacturate) se plateau preturi mult mai ridicate. Deci, relatiile economice externe se bazau pe schimburile inechitabile si neechivalente.

Ca o concluzie, in imediata declansare a celei de-a doua conflagratii mondiale, Romania a inregistrat nivelul cel mai inalt al economiei, in conditiile capitalismului. Totul datorandu-se unor noi dimensiuni, structuri si procese de innoire si ascendente, care au reprezentat un real progres al intregii economii nationale, cu accent pus pe industria extractiva si prelucratoare.