Monopolul

Monopolul

Conceptul de monopol

ü   &n 636f57g bsp;  Definitie: Monopolul reprezinta acea structura a pietei in care exista un singur producator (ofertant) si un numar mare de cumparatori

§   &n 636f57g bsp;   &n 636f57g bsp; conditii suplimentare pentru existenta monopolului:

- bunul respectiv nu are substituenti apropiati (imediati)

- producatorul poate pune bariere la intrarea altor firme pe piata

- aceste bariere sunt, de obicei, de natura economica

ü   &n 636f57g bsp;  Tipologia monopolului

§   &n 636f57g bsp;   &n 636f57g bsp; monopol al ofertei personala a unui individ (specialist, artist etc.)

§   &n 636f57g bsp;   &n 636f57g bsp; monopol al oferta protejate prin lege (drept de autor, licenta etc.)         

§   &n 636f57g bsp;   &n 636f57g bsp; monopol al inovatiei (in orice domeniu): prin mecanismul "distrugerii creatoare"

§   &n 636f57g bsp;   &n 636f57g bsp; monopol natural (identificat ca situatie in care eficienta dimensionala - de scara - este crescatoare pentru toata cererea sau pentru o mare parte a ei)

§   &n 636f57g bsp;   &n 636f57g bsp; cartel (doua sau mai multe firme care se comporta ca un monopol)

Sursele puterii de monopol

ü   &n 636f57g bsp;  Intr-o oarecare masura, tipologia monopolului este indicata chiar de sursele puterii de monopol

ü   &n 636f57g bsp;  Principalele cai (surse) pe care poate aparea monopolul, ca structura a pietei) sunt:

§   &n 636f57g bsp;   &n 636f57g bsp; existenta eficientei dimensionale crescatoare     

- eficienta permanent crescatoare (sau crescatoare apoi permanente            
constata): monopol natural permanent

- de notat ca monopolul permanent are tendinta de a se transforma
intr-o structura de concurenta perfecta

- eficienta crescatoare, urmata de una descrescatoare: monopol natural
temporar

• legislatia
• coluziunea
• concurenta economica

Modelul economic al monopolului

ü   &n 636f57g bsp;  Fiind un singur ofertant pe piata, intreaga cerere a pietei se va referi la acest ofertant

§   &n 636f57g bsp;   &n 636f57g bsp; rezulta ca cererea (liniara) este o functie descrescatoare de pret:           

, cu b > 0

ü   &n 636f57g bsp;  Din ecuatia cererii putem scoate pretul: p = (a/b) - (1/b) ^. q

§   &n 636f57g bsp;   &n 636f57g bsp; notand  a/b cu m si 1/b cu n, se poate scrie:

p = m - n ^. q, cu n > 0

ü   &n 636f57g bsp;  Vom determina VT, VM, V_m:

§   &n 636f57g bsp;   &n 636f57g bsp; VT = p ^. q = q (m - n ^. q) = m . q - n ^. q² (curba concava de gradul 2) 

§   &n 636f57g bsp;   &n 636f57g bsp; VM = VT / q = (m ^. q - n ^. q²) / q = m - n ^. q = p

§   &n 636f57g bsp;   &n 636f57g bsp; V_m = δVT/δq = m - 2 ^. n ^. q

OBS:

§   &n 636f57g bsp;   &n 636f57g bsp; in cazul monopolului, pretul nu mai este exogen, ci este o functie descrescatoare de cantitate (monopol temporar)        

§   &n 636f57g bsp;   &n 636f57g bsp; in cazul monopolului, VM = p, dar VM este diferit de V_m

ü   &n 636f57g bsp;   &n 636f57g bsp;    Din punct de vedere grafic, modelul economic al monopolului poate fi reprezentat astfel:

Figura 64: Modelul monopolului

Deciziile economice in concurenta monopolista

ü   &n 636f57g bsp;  In concurenta monopolista se iau patru categorii de decizii economice.

§   &n 636f57g bsp;   &n 636f57g bsp; decizia de prag de rentabilitate (de punct mort)         

§   &n 636f57g bsp;   &n 636f57g bsp; decizia de maximizare a cifrei de afaceri

§   &n 636f57g bsp;   &n 636f57g bsp; decizia de maximizare a profitului

§   &n 636f57g bsp;   &n 636f57g bsp; decizia de tarifare cu costul marginal

ü   &n 636f57g bsp;  Conditiile matematice ale deciziilor in concurenta monopolista:

§   &n 636f57g bsp;   &n 636f57g bsp; D1: decizia de prag de rentabilitate: VM = CM      

§   &n 636f57g bsp;   &n 636f57g bsp; D2: decizia de maximizare a cifrei de afaceri: V_m = 0

• D3: decizia de maximizare a profitului:  Vm = Cm
• D4: decizia de tarifare cu costul marginal: VM = Cm

- aceasta decizie de aplica, de obicei, in firmele detinute de stat, in cazul in care, la un anumit nivel al productiei, aplicarea gestiunii de echilibru (pragul de rentabilitate) nu ar acoperi toate costurile ocazionate de cresterea productiei

OBS: Monopolul este un price-maker din perspectiva ofertei

ü   &n 636f57g bsp;  Din punct de vedere grafic, cele patru decizii pot fi reprezentate astfel:

Figura 65: Decizia de prag de rentabilitate la monopol

Figura 66: Decizia de maximizare a cifrei de afaceri la monopol

Figura 67: Decizia de maximizare a profitului la monopol

Figura 68: Decizia de tarifare la costul marginal in cazul monopolului

Ineficienta economica si sociala a monopolului

ü   &n 636f57g bsp;  Monopolul, ca structura a pietei, are o serie de avantaje si dezavantaje:

§   &n 636f57g bsp;   &n 636f57g bsp; avantaje:        

- capacitate competitiva mare, ca urmare a economiilor de scara (indeosebi
pe piata mondiala)

- capacitate investitionala si de dezvoltare a afacerii

- capacitate mare de cercetare si inovare

- rol de "locomotiva" pentru sectoarele aflate pe verticala sau pe orizontala

• dezavantaje:

- eliminarea concurentei la nivelul ofertei, ceea ce este in detrimentul
"suveranitatii consumatorului" (desi concurenta se mentine in sfera
cererii)

- utilizarea incompleta a resurselor economice: ineficienta economica

- stabilirea pretului peste nivelul stabilit de concurenta perfecta: ineficienta
sociala

- rigiditate la schimbari tehnologice, economice si comerciale

Figura 69: Conditia matematica pentru ineficienta economica si sociala a monopolului

Figura 70: Ineficienta economica si sociala a monopolului