Bursa de valori

Bursa de valori

I.1.1.      Definitie. Clasificare

Bursa reprezinta o culme a pietei de capital, maturitatea, chintesenta ei. Dezvoltarea comertului inceputa in timpuri istorice primitive a avut nevoie de mii de ani pana a gasit aceasta forma sublimata de tranzactii, inventand bursa. Spiritul acestei institutii este insa marcat de traditiile comerciale, istorice, culturale ale tarii in care ea functioneaza si reglementarile ei specifice variaza de la meridian la meridian si pe acelasi meridian la diverse latitudini. Raman comune principiile generale de functionare, definirea elementelor fundamentale, constitutionale sunt aceleasi, dar mecanismele, interrelatiile, autoritatea (decizia), participarea, intimitatea bursei este specifica fiecarei tari in parte.

Bursa inseamna institutia ce gazduieste o piata bursiera. Bursa in sens general poate defini o piata specifica (de produse, metale, actiuni etc.) dar bursa in intelesul curent, este o institutie a economiei de piata in care se manifesta o piata organizata, libera, eficienta, transparenta, corecta, adaptabila, lichida. Pietele de capital, au de fapt in bursa imaginea perfecta, confundandu-se chiar cu ea in unele situatii.

De aceea pentru a intelege piata de capital, analiza bursei ce se manifesta pe aceasta piata devine o conditie sine qua non. Intelegerea institutiei bursei, inseamna cunoasterea fundamentelor, a spiritului, a mecanismelor, relatiilor, conditionarilor create in cadrul acestei institutii .

Termenul de bursa desemneaza o institutie a economiei de piata ca forma organizata de schimb pentru titluri financiare.

Denumirea se pare ca provine de la numele unei vechi familii de hangii, van der Boursen, care a infiintat la Bruges (Flandra), un local numit Hotel de Bourses, in holul caruia se negociau periodic metale pretioase (aur, argint, platina), precum si hartii de valoare. Pe fro 919d39j ntispiciu, cladirea avea sculptate in piatra trei pungi (fr.bourses), de unde si denumirea localului, care in secolele XIII- XIV a servit drept loc de intalnire pentru negustori. Ulterior dezvoltarea comertului a impus concomitent si piete specializate de concentrare a cererii si ofertei pentru realizarea celui mai bun pret. In istoria comertului se cunosc mai multe tipuri de tranzactii care s-au dezvoltat de-a lungul timpului, pana cand s-a realizat o concentrare a ofertei si a cererii intr-o piata adapostita de o institutie ce poarta denumirea de bursa.

In esenta, notiunea de bursa indica locul de intalnire a cumparatorilor si vanzatorilor, in sensul unui spatiu de concentrare a cererii si a ofertei. Acest continut rezulta din definitiile date in documentele de specialitate. Astfel in legea romana asupra burselor din legea Madgearu - se arata:" bursele sunt institutii publice create in scopul de a reuni pe comercianti, industriasi , producatori, armatori si asiguratori in vederea negocierii valorilor publice si private, monedelor, devizelor, marfurilor, productelor, inchirierii vaselor si acoperiri riscurilor de tot felul".

Legea 52/94 (abrogata) privind valorile mobiliare si bursele de valori definea bursa de valori astfel: "institutie cu personalitate juridica asigurand publicului prin activitatea intermediarilor autorizati sisteme, mecanisme si proceduri adecvate pentru efectuarea continua, ordonata, transparenta si echitabila a tranzactiilor cu valori mobiliare si care constituie piata oficiala si organizata pentru negocierea valorilor mobiliare admise la cota oferind economiilor investite in ele garantia morala si securitate financiara prin masurarea continua a lichiditatii respectivelor valori mobiliare".

Clasificarea burselor

Bursele se clasifica dupa criterii legate de obiectul tranzactiilor pe care le adapostesc, forma lor de organizare si de reglementare a statutului juridic, reglementarea participantilor la piata, specializarea din punct de vedere al obiectului tranzactiilor sau al mecanismului de realizare a tranzactiilor si tehnica tranzactionarii.

v      DUPA OBIECTUL TRANZACTIILOR:

• Burse de marfuri;
• Burse de servicii;
• Burse de valori.

v      DUPA FORMA DE ORGANIZARE:

• Burse publice;
• Burse private.

v      DUPA NUMARUL DE PARTICIPANTI (MEMBRI):

• Cu participare limitata;
• Cu participare nelimitata.

v      DUPA GAMA DE MARFURI SAU TITLURI TRANZACTIONATE:

Burse specializate;

Burse universale.

v      DUPA MODUL DE EXECUTIE A CONTRACTELOR:

• Burse Spot sau cash;
• Burse la termen sau cu tranzactii in marja.

v      DUPA TEHNICA TRANZACTIONARII:

Burse cu strigare libera;

Burse electronice.

I.1.2.      Caracteristicile pietei bursiere

Piata care se realizeaza in bursa sau care are caracteristicile acesteia este cunoscuta sub denumirea de piata bursiera. Termenul defineste mai mult tehnica, mecanismul de realizare a conditiilor de piata concurentiala libera.

Caracteristicile acestei piete sunt:

piata de marfuri si de valori ;

piata dematerializata sau simbolica;

piata libera;

piata organizata;

piata reprezentativa.

Piata de marfuri si valori

Bursele sunt locuri de concentrare a cererii si ofertei pentru marfuri, precum si pentru diferite instrumente financiare. Daca la inceputurile lor, pietele bursiere erau organizate pentru tranzactionarea in egala masura a marfurilor si valorilor, ulterior s-a produs o separare intre cele doua categorii de burse.

         Bursele de marfuri

Bursele de marfuri sunt centre ale vietii comerciale, piete unde se tranzactioneaza bunuri care au anumite caracteristici:

sunt bunuri generice, care se individualizeaza prin masurare, numarare sau cantarire;

sunt fungibile, adica pot fi inlocuite unele prin altele;

au caracter standardizabil, in sensul ca marfa poate fi impartita pe loturi omogene, apte de a fi livrate la executarea contractului incheiat in bursa;

trebuie sa aiba un grad redus de prelucrare, ca o conditie a pastrarii caracterului de produs de masa, nediferentiat, omogen. In aceasta categorie intra produse agroalimentare (grau, porumb, orez, soia etc.) metale (cupru, aluminiu, zinc etc.), petrol si unele produse petroliere; sunt insa marfuri de bursa si unele produse cu un grad mai mare de perisabilitate (oua, carne). Exista si burse organizate pentru servicii (de exemplu pentru navlosire) si asigurari.

Bursele de marfuri tranzactioneaza contracte cu executare imediata prin livrarea efectiva a marfii si plata pretului, respectiv contracte spot sau piata la disponibil. De asemenea bursele de marfuri gazduiesc pietele specializate, care asigura conditiile pentru incheierea de tranzactii cu contracte la termen de tip forward. Si nu in ultimul rand bursele de marfuri gazduiesc azi tranzactii cu instrumente financiare derivate;

"Bursele de marfuri sunt piete de interes public care asigura, in conditii centralizate de negociere, eficienta si transparenta , efectuarea de operatiuni privind:

a) vanzari si cumparari de marfuri pe piete la disponibil;

b) vanzari si cumparari, pe piete la disponibil, de titluri reprezentative de marfuri;

c) vanzari si cumparari de instrumente financiare derivate;

d) navlosiri si negocieri de asigurari maritime si fluviale de nave si incarcatura;

e) vanzari si cumparari de alte instrumente autorizate de CNVM"

         Bursele de valori adapostesc tranzactii asupra unor titluri de valoare, fiind institutii ale pietei financiare. Titlurile financiare sau instrumentele financiare care fac obiectul tranzactiilor bursiere sunt instrumentele bursiere, iar pentru bursele de valori caracteristice sunt titlurile primare, cuprinzand aici actiunile, obligatiunile si titlurile de stat. Generic titlurile tranzactionate in burse de valori sunt denumite valori mobiliare. Bursa de valori este institutia care adaposteste cea mai pura forma a pietei secundare de capital si de multe ori si piata primara.

Piata "dematerializata" sau "simbolica"

La bursele de marfuri nu se negociaza asupra unor bunuri fizice, individualizate si prezente ca atare la locul contractarii (ca in cazul licitatiilor clasice), ci pe baza unor documente reprezentative, care consacra dreptul de proprietate asupra marfii si constituie imaginea comerciala (o anumita cantitate de marfa de o anumita calitate). Bursa este, prin urmare, o piata dematerializata unde se incheie contractul intre parti, identificarea si circulatia marfurilor realizandu-se in afara acestei piete.

In cazul burselor de valori, obiectul tranzactiilor este el insusi simbolic, fiind reprezentat de titluri ce confera drepturi patrimoniale asupra emitentului, iar dematerializarea este data de faptul ca tranzactiile bursiere se refera la inscrisuri ce pot fi evidentiate in cont, simbolice, lipsind chiar forma materiala, hartia de valoare, evidentierea transferurilor realizandu-se prin conturi.

Piata libera

Bursele sunt piete libere, in sensul ca asigura confruntarea directa si deschisa a cererii si ofertei care se manifesta in mod real in economie. Prin urmare, nu pot fi tranzactionate la bursa decat acele marfuri sau valori pentru care exista o concurenta libera, adica un numar suficient de mare de ofertanti (vanzatori si cumparatori) astfel incat sa nu apara posibilitatea unor concentrari in scopul manipularii pretului; bursa este opusa prin esenta sa ideii de monopol fiind atasata ideii de concurenta.

Menirea bursei este aceea de a pune in valoare jocul liber al fortelor pietei, excluzand orice interventie extraeconomica, precum si orice tendinta provenita din afara sau din interiorul pietei, de manipulare a variabilelor pietei, in speta a pretului sau a cantitatii. In sensul celor aratate, pentru ca o marfa sau o valoare mobiliara sa poata sa fie obiectul tranzactiilor de bursa, trebuie sa fie indeplinite o serie de conditii: oferta trebuie sa fie ampla cantitativ si sa provina de la un numar suficient de mare de ofertanti, cererea trebuie sa fie solvabila respectiv sa fie indeplinita conditia de lichiditate, preturile nu trebuie sa faca obiectul unor masuri administrative sau de control, trebuie asigurata transparenta informatiilor privind piata, in general conditii ce conduc la o concurenta libera.

Piata organizata

Bursa este o piata organizata, in sensul ca tranzactiile se realizeaza conform unor principii, norme si reguli cunoscute si respectate de participanti. Aceasta nu inseamna controlul pietei, ci reglementarea ei in scopul de a crea sau asigura conditiile pentru desfasurarea concurentei libere, deci un sistem de garantare a caracterului liber si deschis al tranzactiilor comerciale si financiare. Organizarea pietelor bursiere se realizeaza atat prin cadrul legal stabilit in tarile respective, cat si prin regulamente bursiere - expresie concentrata a normelor si uzantelor consacrate in lumea afacerilor. Totodata tranzactiile se desfasoara intotdeauna prin firme specializate (societati de brokeraj, societati de servicii de investitii financiare) si prin intermediul unui personal specializat care asigura contactul intre cererea si oferta ce se manifesta pe piata. Prin reglementare se urmareste asigurarea uneia din conditiile esentiale ale viabilitatii bursei: credibilitatea acesteia, garantia de seriozitate pe care o ofera tuturor participantilor la tranzactii.

Piata reprezentativa

Bursa este o piata reprezentativa, servind drept reper pentru toate tranzactiile care se efectueaza cu acele marfuri pentru care ea constituie piata organizata. La bursa se stabileste pretul pentru marfurile negociate - asa numitul curs al bursei - element esential pentru toate tranzactiile comerciale care se desfasoara in tara respectiva si chiar, in cazul marilor burse, in intreaga lume. Datorita globalizarii economiei, bursele stabilesc repere de pret mondial devenind etalon pentru tranzactii incheiate in afara bursei cu acelasi tip de marfa sau titlu financiar oriunde in lume.

De altfel, functia centrala a bursei este tocmai aceea de a stabili zilnic nivelul preturilor, adica punctul de echilibru al pietei, acel pret care asigura - in conditiile date - volumul maxim de tranzactii. Prin aceasta functie a sa, bursa devine un reper al intregii activitati economice, sursa a informatiei de baza pentru agentii economici - nivelul pretului. Mai mult, prin functionarea permanenta, spre deosebire de licitatii, care au un caracter periodic, bursa exprima chiar continuitatea proceselor economice, caracterul neintrerupt al tranzactiilor comerciale si financiare.

I.1.3.      Functiile bursei

Bursa, prin piata bursiera pe care o gazduieste, asigura un numar important de functii, ceea ce-i confera statutul de institutie reprezentativa a pietei de capital. Functia fundamentala a oricarei burse o reprezinta asigurarea cadrului optim necesar efectuarii de tranzactii bursiere cu valori mobiliare sau instrumente financiare.

Transparenta tranzactiilor bursiere precum si protectia investitorilor sunt de asemenea valori fundamentale ale oricarei burse care se regasesc in activitatea operationala de zi cu zi a bursei.

         Organizarea unei piete vaste . Prin reglementari, prin conditiile generale si prin concentrarea cererii si ofertei se realizeaza o piata vasta cu un numar important de participanti, piata astfel obtinuta fiind semnificativa in dimensiune si mai ales in calitate, respectiv in puritatea conditiilor de concurenta asigurate.

         Formarea unui pret corect . Mecanismele de formare a pretului urmaresc riguros respectarea criteriilor necesare pentru ca echilibrul cererii si al ofertei sa se realizeze in punctul ce reprezinta pretul corect, acesta fiind pret reprezentativ pentru intreaga piata de referinta.

         Armonizarea a preturilor. Bursa realizeaza si difuzarea informatiilor care apoi realizeaza armonizarea preturilor pe intreaga economie. Informatia bursiera deci joaca rolul de mediator pe piata nationala stabilind pretul de referinta, celelalte produse sau servicii armonizandu-se cu acesta.

         Acoperirea riscurilor. Prin intermediul pietei bursiere, a mecanismelor specifice de tranzactii se realizeaza operatiuni de acoperire a riscului. Participantii la piata sunt motivati diferit astfel incat unii sunt dispusi sa preia un risc mai mare in conditiile unui profit potential mai mare pe cand altii nu sunt dispusi sa riste. Transferul riscului de la participanti cu aversiune fata de risc la participanti cu dispunere la risc se realizeaza prin bursa, cu ajutorul operatiunilor de acoperire (hedging).

         Barometru economic Evolutia pietei bursiere are un caracter de predictibilitate. Astfel cursul stabilit in bursa devine un instrument de analiza economica si evaluare. El intra in calcul pentru stabilirea politicilor economice si in acelasi timp devine un semnal de actiune pentru agenti economici, guverne sau autoritati locale, fiind cel mai realist instrument de prognoza.

         Feed - Back economic Semnalul generat de evolutia pietei bursiere, devine criteriu de decizie economica, cursul bursier, indicii de bursa fiind considerati semnale de reactie inversa a actorilor de pe piata

I.1.4.          Institutia bursei

Bursa este o institutie reprezentativa pentru o economie libera cu orientare spre piata. De aceea este foarte important sa cunoastem structura ei, modul de organizare, de functionare, de administrare si control precum si mecanismul decizional din cadrul institutiei.

Organizarea si functionarea bursei

Institutia bursei poate fi organizata sub forma juridica de societate, organizatie non profit publica sau privata, reglementata prin legi sau decrete sau autoreglementata, care are un spatiu in care se intalnesc cumparatorii si vanzatorii de titluri financiare.

Din punct de vedere al regimului juridic o bursa poate fi organizata ca o institutie publica (infiintata ca urmare a unei initiative guvernamentale, parlamentare sau consfintita prin legi) sau ca o entitate privata (constituita prin initiativa privata, respectiv prin asocierea unor firme cu activitate pe piata de capital). De obicei forma cea mai intalnita este de asociatie non-profit. In general documentele ce consfintesc elementele necesare functionarii institutiei bursei sunt: statutul si regulamentul bursei.

Statutul si regulamentul bursei

Statutul bursei reglementeaza de obicei urmatoarele probleme: numele, sediul, scopul, membri bursei, conducerea executiva si functionarii bursei, managementul bursei (adunarea generala, consiliul de administratie, comitetele bursei, organele de control, etc.); principiile generale de functionare a bursei, reguli privind contractele, procedura de tranzactie, executarea contractelor. De asemenea in statut se reglementeaza activitatea economica a bursei (modalitatea de incasare, marimea si clasificarea comisioanelor, realizarea veniturilor si cheltuielilor), proceduri privind arbitrajul, modalitatea de judecare si de solutionare a litigiilor intre vanzatori si cumparatori, reglementarea tranzactiilor, respectiv cand, cum si unde, au loc negocierile, orarul de functionare bursei.

Regulamentul bursei cuprinde doua mari subiecte: procedura de cotare (de stabilire a pretului) respectiv mecanismul tranzactiilor.

Regulile privind cotarea cuprind referinte cu privire la titlurile ce sunt acceptate pentru listare la bursa respectiva, respectiv ce conditii trebuie sa indeplineasca valorile mobiliare pentru a fi cotate, cum trebuie sa fie prospectul de emisiune, nivele de cotare si conditiile corespunzatoare, nivelul taxelor, a comisioanelor etc.)

Reglementarea mecanismului tranzactiei cuprinde mentiuni cu privire la titlurile ce sunt acceptate la cota, conditiile de listare, tipurile de tranzactii, si respectiv tipurile de ordine acceptate, procedura de transmitere si procesare a ordinelor, mecanismul de formare a pretului, procedura de prelucrare a informatiilor, de afisare si transmitere a lor pentru informarea publicului, activitatea agentilor de bursa atat ca persoane juridice prin impunerea unor conditii de capital , dar si de dotare tehnica, sau bonitate cat si din punct de vedere profesional cu referire la persoanele fizice ce activeaza in bursa.

Membrii bursei

Persoanele fizice sau juridice care se asociaza in vederea formarii unei institutii bursiere sau in cazul celor publice reglementate prin legi, persoanele juridice autorizate, dobandesc calitatea de membrii ai bursei. De obicei membrii burselor sunt societatile de servicii de investitii financiare. In functie de conditiile impuse de legislatia din tara respectiva sau prin statut sau acte de autoreglementare, membrii bursei au diverse avantaje cum ar fi dreptul de executare in mod direct a operatiilor in bursa, drept care in cele mai multe cazuri este exclusiv.

Accesul la calitatea de membru se face prin diferite proceduri. Exista burse la care admiterea a noi membri este nelimitata, pe cand la altele numarul membrilor este fix. De exemplu Bursa din New York are un numar fix de 1366 membri, iar locul in bursa se obtine prin mostenire, cumparare sau inchiriere.

Conditiile generale pentru a deveni membru al unei burse sunt in general urmatoarele: sa primeasca autorizatie, sa dispuna de un volum minim de capital, sa respecte regulile bursei si obligatiile stabilite prin lege sau prin autoreglementare.

Drepturile membrului bursei se refraa la participarea la tranzactiile bursei in nume propriu sau pentru clienti, sa participe la elaborarea sau modificarea statutului si regulamentului, sa participe la administrarea institutiei.

Conducerea si administrarea bursei

Organele de decizie ale institutiei bursei sunt adunarea generala si consiliul de administratie. Organul suprem poate fi adunarea generala, sau asociatia bursei. Acestea se intalnesc de obicei o data pe an si iau decizii cu referire la strategia institutiei, respectarea cadrului normativ, elaboreaza sau modifica regulamentul, desemneaza organele de conducere permanenta, aproba exercitiul financiar precedent. Administratia institutiei bursei se realizeaza printr-un consiliu de administratie sau comitet de administratie, sau purtand diverse alte denumiri si care este format dintr-un numar impar de persoane ( ) care se intalnesc de obicei o data pe luna si iau decizii operative legate de activitatea institutiei.

Organele de executie asigura desfasurarea curenta a activitatii bursei si sunt alcatuite din cadrele de conducere si functionarii superiori, directori executivi si de asemenea lucratori operativi, in general personalul de executie.

Principalele departamente ale unei burse sunt:

Departamentul pentru cotatii urmareste desfasurarea tranzactiilor, asigurand conditiile desfasurarii lor, colectand informatiile si stabilind cotatia;

Departamentul informativ sau pentru sisteme electronice ce are rolul sa realizeze informarea asupra cotelor, volumului tranzactiilor si a altor date ce compun informatia bursiera;

Departamentul de cercetare - dezvoltare - elaboreaza strategia de viitor a institutiei in urma analizelor de piata sau prin lansarea unor produse noi bursiere;

Departamentul pentru membri - stabileste relatia intre bursa si membri sai precum si admiterea de noi membri la bursele unde statutul permite aceasta;

Departamentul de relatii internationale - realizeaza relatia bursei cu alte institutii similare din lume;

Departamentul de lichidare compensare- se ocupa de executarea contractelor, realizarea compensarii si lichidarii lor;

Serviciile conexe (administratia, tehnic, functional)

Organele consultative denumite de obicei comitete

Acestea sunt formate din specialisti in diferite domenii care consulta bursa in probleme de specialitate. Cele mai intalnite domenii in care sunt numite astfel de comitete sunt:

Comitet de supraveghere - au rolul de a veghea la respectarea normelor si procedurilor legale;

Comitet pentru membri - urmareste respectarea criteriilor pentru calitatea de membru, analizeaza daca se admit noi membri sau care isi pierd aceasta calitate;

Comitetul de etica bursiera - care face investigatii asupra eticii afacerilor din bursa si a rezolvarii litigiilor;

Comitetul pentru operatiuni cu noi produse bursiere - se ocupa cu introducerea de noi produse sau admiterea unor noi tipuri de titluri financiare in tranzactia bursiera;

Organele de control realizeaza controlul activitatii financiare si sunt alcatuite din cenzori si/sau auditori care analizeaza operatiile interne ale institutiei bursei si nu a tranzactiilor din ring.

Pentru a exemplifica modalitatea de conducere si administrarea a unei institutii bursiere in fig. III-13 este prezentata structura organizatorica a bursei din Tokyo (Tokyo Stock Exchange).