Teoria pietei eficiente de capital

Teoria pietei eficiente de capital

'O piata de capital eficienta este acea piata care proceseaza eficient infomatii. Preturile actiunilor la orice moment sunt bazate pe o corecta evaluare a tuturor informatiilor disponibile la acel moment. Intr-o piata eficienta de capital, preturile oglindesc pe deplin informatia disponibila.'. Eugene Fama

O piata financiara in general se spune ca este eficienta daca preturile de pe acea piata reflecta in totalitate intreaga informatie disponibila si care este relevanta pentru evalua 252e49c rea titlurilor cotate. Aceasta inseamna ca intreaga informatie referitoare la emitentul titlurilor trebuie sa fie disponibila pe piata astfel incat investitorii sa poata avea acces la ea. Informatia se refera in principal la urmatoarele elemente: veniturile, dividendele, creditele, trecute, prezente si estimarile viitoare, ratele estimate de crestere, nivelul de risc al emitentului. De asemenea sunt importante, cu relevanta in tendintele generale de evolutie a pretului titlurilor, informatiile cu referire la situatia economica a ramurii industriale in care activeaza firma, abilitatea managementului si chiar starea de sanatate a celui ce controleaza activitatea companiei.

Piata de capital, se spune ca este eficienta daca exista informatie disponibila pe piata. Aceasta inseamna ca informatia cu referire la titlurile financiare de pe acea piata sa fie accesibila participantilor la piata la un cost relativ scazut. In plus, pretul titlurilor negociabile trebuie sa includa intreaga informatie relevanta ce poate fi obtinuta.

Eficienta pietei de capital se refera la doua aspecte:

eficienta operationala;

eficienta a alocarii.

Eficienta operationala se refera la accesul ofertantilor si utilizatorilor de fonduri la costuri de tranzactii ieftine. Aceasta inseamna ca intermediarii de pe piata sa fie intr-o stransa competitie, astfel incat pretul serviciilor de intermediere pe piata de capital sa fie minim.

Eficienta de alocare se refera la relatia intre profit si risc, si anume presupune ca preturile sa se stabileasca astfel incat titlurile cu acelasi nivel de risc sa ofere acelasi profit estimat. Intr-o piata cu eficienta la alocare, economiile care in fond reprezinta resursa ofertei de fonduri, sunt alocate prin investitii intr-un mod optim astfel incat participantii la piata sa profite fiecare in parte. Pentru ca o piata sa fie eficienta este necesar ca in mod continuu preturile sa reflecte toate informatiile relevante, astfel incat orice noua informatie trebuie sa fie integrata in pretul titlului imediat si corespunzator cu importanta ei, atat ca marime cat si ca sens. Aceasta inseamna ca atunci cand apare o veste buna despre emitent cei ce nu detin titlul respectiv pot sa-l cumpere la un pret care sa includa vestea buna. Similar pe o piata eficienta daca apare o informatie nefavorabila despre emitent, detinatorii de titluri ai emitentului pot sa le vanda la pretul ce tine cont (include) vestea proasta. In general, asta inseamna ca investitorii nu pot sa realizeze regulat venituri mai mari decat media pietei. In conditii de piata eficienta, acest lucru se realizeaza in titluri de risc foarte mare sau prin sansa.

Ne putem pune intrebarea: cat de bine absoarbe piata informatiile noi? . Pentru a vedea daca piata se ajusteaza dupa informatie, avem nevoie de un model de evaluare. De obicei dupa cum spunea Sharpe un model este mai bun daca prin verificarea lui cu date reale ale pietei da rezultate mai bune decat modelul imediat urmator.

La capitolul anterior am utilizat un exemplu pentru verificarea CAPM considerand trei titluri: FOND , BIN si INDEX. Am vazut ca FOND are o rentabilitate mai mica decat rentabilitatea estimata conform CAPM. Am afirmat ca aceasta diferenta este anormala.

La fel am aratat ca FOND ar putea avea o rentabilitate de cu 2% mai mare decat cea estimata conform CAPM. In acest caz rentabilitatea FOND ar fi anormala, dar asa cum am aratat FOND este subevaluat. Este aceasta o dovada a eficientei pietei?. FOND este un portofoliu cuprinzand titluri tranzactionabile pe bursa. Se pune intrebarea cum au reusit managerii acestui fond sa aleaga tot timpul celor ani cele mai rentabile titluri de pe piata?. Ori noi am vazut ca daca piata este eficienta investitorii nu pot sa realizeze regulat venituri mai mari decat media pietei.

Putem afirma ca in concordanta cu modelul CAPM (rentabilitatea de piata ajustata cu riscul) piata este ineficienta. Dar, de fapt, daca modelul este incorect, piata ar putea fi eficienta. FOND ar putea fi identificat de investitori ca fiind mult mai riscant decat indica coeficientul lui beta. De aceea masura eficientei unei piete trebuie data in conditiile modelului utilizat pentru testul eficientei.

Orice test de eficienta al unei piete de capital este de fapt un test compus, intre testul de eficienta si modelul de evaluare. Aceasta inseamna ca in conditiile unui model de evaluare putem ajunge la concluzii care infirma eficienta pietei. O alta interpretare este ca piata este eficienta, dar modelul de evaluare este eronat. Aceasta este dilema uzuala ce apare in cazul utilizarii in testare a unor ipoteze compuse.

Nivelele eficientei de piata.

In definitia de la paragraful anterior am mentionat ca piata de capital este eficienta in conditiile reflectarii " in totalitate, a intregii informatii" relevante despre emitent. Dar, sistematizand categoriile de informatii cu referire la titluri si emitenti se definesc 3 nivele de eficienta:

eficienta redusa. O piata de capital are o eficienta redusa, daca pretul titlurilor reflecta informatia cu referire la evolutia cursului trecut al titlurilor. Aceasta informatie nu este in totalitate relevanta, astfel incat conform cercetarilor lui Maurice Kendall, cursul are o evolutie aleatoare ("random walk"); nici un investitor nu poate avea castiguri anormale prin dezvoltarea unor unor reguli de tranzactii bazate pe preturile istorice sau informatiile legate de rentabilitate. Informatia despre rentabilitatile trecute este disponibila la un cost foarte mic. Este rezonabil sa consideram ca aceste rentabilitati trecute nu pot fi folosite pentru a previziona viitorul.

eficienta semiputernica (medie) se realizeaza pe o piata in care preturile titlurilor reflecta in totalitate intreaga informatie disponibila publicului. In aceasta categorie sunt incluse: informatiile cu referire la venituri, dividende, produse noi, fuziuni, raporturi anuale, informatii cu referire la management etc.; nici un investitor nu poate sa obtina rentabilitati anormale din tranzactionarea titlurilor pe baza unor reguli ce se bazeaza pe informatiile publice ce apar in raporturile anuale ale firmelor, ziarele financiare, internet. Toate acestea pot fi procurate la preturi foarte mici.

eficienta puternica, este bazata pe intreaga informatie publica sau privata. Aceasta inseamna ca pretul titlurilor reflecta totalitatea informatiilor. In acest tip de piata nu se pot crea avantaje nici pentru cei ce detin informatii confidentiale sau privilegiate. Deci investitorii nu pot obtine rentabilitati anormale utilizand aceste informatii publice sau private. Informatiile private sunt de obicei foarte costisitoare. De aceea putem spune ca in principiu nimeni nu crede ca pietele de capital ar avea o eficienta puternica.

Aceasta teorie a impus norme de conduita pe piata, norme ce sunt fie reglementate de autoritatea pietei, fie sunt respectate in spiritul unui comportament etic al participantilor la piata. Aceste norme se refera la conditii pentru ca informatia sa fie disponibila simultan tuturor participantilor la piata. Astfel, sunt definite categorii de informatii ce trebuie raportate de emitentii de valori mobiliare in ideea indeplinirii conditiilor de eficienta semiputernica. Sunt definite de asemenea categorii de evenimente ce pot influenta pretul valorilor mobiliare si care trebuie sa faca subiectul unei informari pentru ca reprezinta un eveniment important.

O alta categorie de informatii o reprezinta informatiile privilegiate care nu au devenit publice, sau care nu sunt adresabile publicului, dar care pot influenta pretul valorilor mobiliare si care nu pot fi utilizate in scopul dobandirii de avantaje pe piata.

Prevederile legale definesc si persoanele ce pot decide asupra pretului pe piata si din aceasta cauza, pentru acestea sunt stabilite norme speciale de comportament.

Aceste persoane sunt cunoscute sub denumirea de "insider" si sunt reprezentate de:

persoane afiliate

persoane implicate

persoane care actioneaza in mod concertat (doua sau mai multe persoane care au incheiat un acord in vederea obtinerii sau exercitarii in comun a drepturilor de vot pentru a infaptui politica comuna.) (vezi anexa 1)