Modalitati de administrare a chestionarului

Modalitati de administrare a chestionarului

Pentru colectarea datelor exista mai multe modalitati, dar nu toate au aceleasi avantaje si nu pot fi utilizate cu indiferenta. Alegerea uneia sau alteia depinde de o serie de factori. 343j94d

Culegerea datelor se poate realiza cu ajutorul urmatoarelor tehnici

ancheta prin interviu direct;

ancheta prin corespondenta;

ancheta prin telefon.

1) Ancheta prin interviu direct se caracterizeaza prin aceea ca administrarea chestionarului se face direct la domiciliu, la locul de munca, in strada, la diferite puncte de vanzare, la expozitii, etc.

Astfel, in cazul anchetei la domiciliu sau la locul de munca se pot administra chestionare cu multe intrebari si se pot obtine numeroase informatii. Calitatea raspunsurilor este asigurata datorita prezentei anchetatorului al carui rol este si acela de a crea o atmosfera favorabila, de a explica sau reformula anumite intrebari care nu sunt foarte explicite, de a prezenta fotografii (mai ales in cazul testarii intentiilor privind produsele noi), chiar si mostre de produse. Uneori anchetatorul poate oferi produse celor anchetafi, el urmand sa treaca dupa un timp si sa preia chestionarul cu raspunsurile completate privind calitatile produselor testate.

De asemenea, anchetatorul are posibilitatea sa verifice sinceritatea unor raspunsuri prin observare sau consultarea unor documente (facturi, chitante, bonuri etc.).

Ancheta la domiciliu are si unele inconveniente. Primul inconvenient este cel legat de prezenta anchetatorului, care poate fi o sursa de erori, provenite din transcrierea unor raspunsuri sau din formularea unor intrebari. De asemenea de multe ori prezenta anchetatorului il determina pe cel anchetat sa se comporte altfel decat daca ar fi singur, aceasta conduce la deformarea raspunsurilor, ele nu mai sunt sincere, sunt date pentru a impresiona pe anchetator.

Un alt inconvenient este acela ca reusita anchetei la domiciliu depinde de competenta si seriozitatea anchetatorilor, deci selectia lor trebuie sa fie foarte riguroasa.

Un alt aspect ce trebuie adaugat la inconveniente este acela ca persoanele din mediul urban permit destul de greu patrunderea persoanelor straine in casa, astfel rata non-raspunsurilor provenite din mediul urban este mult mai mare decat din mediul rural.

Ancheta in strada sau la expozitii, targuri, magazine, are avantajul ca se poate realiza un numar mare de interviuri, intr-un timp scurt si cu cheltuieli mici. Ancheta la magazine, targuri permite culegerea de impresii la timp, recente, referitoare la produse, publicitate, promovare etc.

Anchetele in strada au un camp de actiune limitat si pot fi folosite doar atunci cand se doreste obtinerea unor informatii ieftine si rapide, calitatea si complexitatea lor neinteresand foarte mult.

2) Ancheta prin corespondenta

Aceasta tehnica presupune trimiterea chestionarului, prin intermediul postei sau a unor anchetatori, la destinatar. De regula destinatarul este ales folosind un procedeu aleator. In general chestionarul se trimite intr-un plic care contine si o scrisoare explicativa prin care repondentul sa inteleaga importanta sondajului, a raspunsurilor pe care este rugat sa le dea. De asemenea se trimite si un plic pentru raspuns, iar uneori se specifica ca in cazul returnarii raspunsului repondentul va primi un mic cadou.

Aceasta modalitate de administrare a chestionarului poate fi aplicata pentru orice populate studiata. Ca o diversiflcare a acestei modalitati a aparut administrarea chestionarului prin intermediul faxului, aceasta fiind folosita in cazul sondajelor in randul intreprinderilor si a diferitelor institutii.

Avantajele anchetei prin corespondenta sunl legate de cheltuielile postale care sunt cu mult mai mici decat cheituielile ocazionate de ancheta la domiciliu. De asemenea dispersia geografica a corespondentilor poate fi mare fara a afecta costul anchetei. In plus aceasta tehnica ofera repondentului un sentiment de libertate si de anonimat, deoarece el nu vine in contact cu anchetatorul. Acest anonimat este asigurat atita timp cat nu trebuie sa-si scrie adresa pe plicul ce contine raspunsul.

Ancheta prin corespondenta permite repondentului sa se gandeasca la raspunsuri, sa-si culeaga informatiile necesare, sa consulte documente. El completeaza chestionarul in ritmul si la momentul ales de el. Cel mai adesea raspunsurile sunt mai personale si mai sincere. Deoarece ancheta nu se desfasoara intr-un timp foarte limitat, chestionarul poate fi relativ lung.

Un inconvenient al acestei anchete il reprezinta rata non-raspunsurilor care este destul de ridicata, aceasta impunand trimiterea de noi chestionare altor persoane si deci cresterea cheltuielilor anchetei.

Ceea ce propunem este imbinarea anchetei la domiciliu cu cea prin corespondenta, astfel s-ar imbunatati calitatea datelor culese. Respectiv anchetalorul ar avea rolul de a duce chestionarul la repondent, de a-i da cateva explicatii si de a reveni dupa un anumit timp bine specificat pentru a prelua raspunsurile. Repondentul va trebui sa completeze singur chestionarul, asigurandu-se astfel conditiile ca raspunsurile sa nu fie afectate de erori datorate anchetatorului. Rata raspunsurilor ar fi cu mult mai mare decat in cazul anchetei prin corespondenta, dar in acelasi timp si cheituielile vor fi mai mari, in special cele de deplasare.

Acest tip de administrare este eficient in cazul populatiilor statistice putin dispersate din punct de vedere geografic.

3) Ancheta prin telefon

Anchetatorul pune o serie de intrebari persoanelor din esantion, prin intermediul telefonului. Aceasta modalitate de culegere a datelor permite obtinerea de informatii rapid, numerele de telefon fiind extrase din cartea de telefon, iar durata unei convorbiri este de 10-15 minute. Aceasta tehnica este mai economica decat ancheta la domiciliu, cheituielile cuprind doar tarifele telefonice. Ca o consecint a cheltuielilor reduse, este faptul ca ancheta este eficienta atunci cand esantionul este dispersat geografic.

Printre avantajele anchetei prin telefon este si acela ca tele-anchetatorul poate telefona la diferite ore din zi si de mai multe ori, pentru a contacta persoanele ce fac parte din esantion. Astfel rata raspunsurilor este destul de mare.

Deoarece durata convorbirii telefonice este limitat a, chestionarul este relativ scurt, intrebarile vor fi simple, ceea ce arata ca aceasta modalitate de culegere a datelor se aplica in cazul temelor mai simple si care sunt supuse schimbarii intr-un timp scurt.

Principalul inconvenient este acela ca esantionul de cele mai multe ori nu este reprezentativ. Acesta pentru ca nu toata populatia dispune de telefon, iar populatia din mediul rural este foarte greu de contactat telefonic.

In concluzie alegerea unei tehnici sau a alteia depinde de obiectivele studiului, de complexitatea informatiilor culese, de volumul esantionului si de dispersia geografica a acestuia, de bugetul alocat si de timpul acordat pentru sondaj.

Ceea ce se contureaza pentru viitor este aparitia de noi modalitati de culegere a datelor, mult mai eficiente decat cele aplicate in prezent (cum ar fi folosirea internetului).