Observarea statistica

Observarea statistica

Observarea statistica constituie prima etapa in cadrul studierii fenomenelor sociale, economice sau de alta natura, etapa in care se culeg datele statistice despre fenomenul supus cercetarii. Cercetarea fenomenelor respective presupune cunoasterea populatiei statistice in vederea surprinderii actiunii legilor care actioneaza la nivelul acesteia. De calitatea acestei etape, intr-un proces de cercetare statistica, depinde si calitatea rezultatelor obtinute in celelalte faze.

Observarea statistica presupune identificarea, urmarirea si inregistrarea, dupa reguli unitare si precise, a nivelutui atins de variabilele statistice studiate la unitatile din care este formata populatia luata 343d34d in studiu.[Florea L, 1998},

Pentru asigurarea unor date, rezultate din observare, valide si pertinente se impun cateva precizari. In primul rand, observarea statistica presupune urmarirea si inregistrarea unui numar mare de unitati statistice, ceea ce implica un volum mare de munca. In al doilea rand, pentru ca cercetarea populatiei sa-si atinga scopul, trebuie precizate care sunt variabilele in raport cu care este studiata populatia. Variabilele statistice ce urmeaza sa fie urmarite si inregistrate la nivelul flecarei unitati din populatie, trebuie sa fie esentiale si sa prezinte interes din punct de vedere al studiului intreprins. In al treilea rand, trebuie stabilite criterii exacte, daca observarea si inregistrarea datelor este facuta de mai multe persoane este necesar ca acestea sa se alinieze unei metodologii unitare pentru a asigura corectitudinea necesara datelor rezultate.

Observarea statistica, ca prima etapa intr-un studiu de cercetare presupune: specificarea unitatilor statistice care trebuie sa fie urmarite si inregistrate, alegerea variabilelor statistice care caracterizeaza cel mai bine populatia si care raspund obiectivului urmarit, inregistrarea starilor variabilelor statistice considerate.

Atingerea scopului cercetarii statistice presupune rezolvarea urmatoarelor probleme care sa asigure o pregatire stiintifica a observarii statistice:

delimitarea populatiei supuse observarii;

definirea unitatilor statistice de observat;

timpul si locul unde va avea loc observarea;

programul observarii;

alegerea purtatorilor de informatie;

pregatirea persoanelor ce urmeaza sa faca observarea.

Fiecareia din aceste probleme trebuie sa i se acorde importanta cuvenita, fiindca fiecare dintre ele conduce la o pregatire cat mai completa a observarii, de rezultatele careia depinde corectitudinea celorlalte etape a cercetarii statistice.

Delimitarea populatiei supuse observarii fata de alte populatii statistice cu care aceasta se afla in legatura se realizeaza prin evidentierea insusirilor si trasaturilor comune ce caracterizeaza populatia supusa studiului. In conditiile in care se impune cercetarea doar a unei parti din populatie, atunci trebuie precizat care anume vor fi unitatile ce vor fi supuse observarii, dupa ce criterii se selecteaza acestea din populatia initiaia, astfel incat rezultatele cercetari sa poata fi extinse la nivelul intregii populatii.

Definirea unitatilor statistice de observat presupune claritate si precizie pentru a nu da loc confuziilor. In momentul observarii trebuie cunoscut exact care sunt unitatile statistice ce trebuie inregistrate in raport cu variabilele de studiat.

Stabilirea timpului si a locului unde va avea loc observarea are importanta din punct de vedere a comparabilitalii datelor rezultate din observare. Notiunea de timp a observarii are in statistica doua  acceptiuni:

momentui sau perioada la care se refera datele inregistrate (timpul de referinta);

durata observarii.

Momentul sau perioada la care se refera datele inregistrate trebuie sa fie in  concordanta cu natura fenomenelor cercetate . In cazul in care presupune inregistrarea unui fenomen in mod static trebuie precizat un moment critic. Stabilirea momentului critic are in vedere posibilele repetari sau omisiuni in inregistrarea unitatilor datorate evolutiei populatiei in timp. Daca fenomenul de studiat presupune o inregistrare continua, atunci trebuie pretizata perioada de timp in care are loc observarea. De exemplu, recensamantul populatiei Romaniei din anul 2002 a avut ca moment critic ora ,,zero' dintre 17 si 18 aprilie, iar timpul inregistrarii a fost de 7 zile. In cazul indicatoriior care cuantifica activitatea de productie, timpul la care se refera datele inregistrate poate fi luna, trimestml sau anul. Observarea statistica trebuie facuta intr-un timp optim. Recensamantul populatiei ar trebui sa se realizeze de obicei iarna cand miscarea populatiei este redusa in comparatie cu celelalte sezoane.

Alegerea momentului critic sau a perioadei de timp la care se refera datele obtinute prin inregistrarea unitatilor, trebuie facuta de asa maniera incat populatia sa fie surprinsa in starea ei tipica si naturala.

Locul observarii reprezinta punctul din spatiu in care se deruleaza procesul supus cercetarii (incinta unei intreprinderi, a unui magazin, o localitate in cazul in care populatia o reprezinta familiile etc.).

In cadrul programului observarii statistice trebuie stabilite variabilele statistice care urmeaza sa fie studiate in populatia de cercetat. Alegerea si definirea variabilelor statistice trebuie sa fie in consens cu natura populatiei si obiectivul cercetarii statistice intreprinse. Variabilele statistice care fac parte din programul cercetarii trebuie sa surprinda aspectele esentiale, sa expliciteze fenomenul sau procesul studiat, sa permita prelucrarea si generalizarea acestora la nivelul intregii populatii. Programul observarii trebuie sa cuprinda un numar optim de variabile. Alegerea unui numar de variabile prea mare sau prea mic poate dauna calitatii cercetarii statistice efectuate asupra populatiei in cauza. Stabilirea programului observarii presupune o consultare reciproca a statisticienilor, care intreprind cercetarea si a specialistilor din domeniul considerat.

Alegerea purtatorilor de informatie se face in functie de volumul datelor ce urmeaza a fi inregistrate. Purtatorii de informatie reprezinta suportii materiali pe care se inregistreaza datele din observarea unitatilor statistice.

Problema selectarii si pregatirii persoanelor care urmeaza sa fie angrenate in etapa de observare, se pune mai ales in cazul in care fenomenul sau procesul de studiat este de mare amploare. Un asemenea fenomen il constitute recensamantul, care constituie o observare la scara nationals cu un mare consum de mijloace materiale si financiare.

Observarea statistica se poate desfasura in diverse forme in raport cu: natura proceselor social-economice de studiat, obiectivul cercetarii, formele de organizare cat si posibilitatile practice de urmarire si inregistrare a unitatilor statistice din populate.

Dupa cum se stie, in raport cu gradul de cuprindere a populatiei considerate avem: observarea totala si observarea partiala. Observarea totala permite inregistrarea, in raport cu variabilele statistice a tuturor unitatilor statistice din populatie, implicand un volum mare de munca, antreneaza, de obicei, un numar de persoane si dureaza mult timp. Ca urmare se creaza conditii pentru apariritia de erori de observare, ceea ce va conduce la micsorarea eficientei observarii. Forma cea mai frecventa de observare totala o constituie recensamantul populatiei. Avand in vedere anvergura unei asemenea observari totale, recensamantul presupune o pregatire prealabila din punct de vedere uman, material si financiar de reusita careia depinde in mare masura eficacitatea lui. Cu prilejul fiecarui recensamant se elaboreaza o metodologie corespunzatoare cerintelor perioadei considerate, constituind baza de referinta a tuturor celor implicati in aceasta actiune. Observarea totala se practica si in domeniul controlului tehnic de calitate, in cazul produselor de inalta tehnicitate , asa cum ar fi: televizoare, masini de spalat, frigidere, automobile etc. Este necesara o observare totala in acest caz, deoarece constatarea defectiunilor de catre cumparatori ar implica cheltuieli mult mai mari cu remedierea acestora in comparatie cu organizarea unei observari totale a loturilor de produse ce urmeaza a fi scoase pe piata.

In cazul altor produse, unde cheltuielile legate de remedierea defectelor sunt nesemnificative, este suficienta realizarea unor observari partiale prin care sa se asigure ca rebuturile nu depasesc un anumit procent admis. O astfel de observare, care include doar o parte din unitatile populatiei supuse studiului corespunde observarii partiale. Observarea partiala constituie o alternativa la observarea totala in cazul populatiitor infinite sau chiar daca sunt finite prin observare are loc distrugerea acestora. Avand la baza procedeul observarii partiale se pot evalua rezervele de titei, carbune sau alte minerale, se poate evalua masa de material lemnos din fondul silvic a unei zone sau la nivelul intregii tari. In general, observarea partiala se recomanda in toate cazurile in care se considera mai avantajoasa decat observarea totala. Avantajele acestui tip de observare se materializeaza de cele mai multe ori intr-un program de observare mai complex si mai complet, cu cheltuieli de timp si materiale mai reduse si nu de putine ori cu un grad de exactitate mai ridicat.

Esantionul, ca rezultat al observarii partiale, presupune respectarea cu strictete a principiului reprezentativitatii, in conformitate cu care fiecare unitate statistica din populatia generala sa aiba aceeasi sansa de a face parte din esantion. Asigurarea respectarii principiului reprezentativitatii in formarea esantionului de observat permite acestora o structura foarte apropiata cu cea a populatiilor din care sunt formate. Aceasta ne asigura, cu o anumita probabilitate dinainte fixata, ca rezultatele obtinute la nivelul esantionului pot fi extinse la nivelul intregii populatii. In raport cu legea de probabilitate urmata de variabilele urmarite in populatia generala sunt doua tipuri de esantioane: esantioane de volum mare si esantioane de volum redus.

O forma de observare partiala este observarea prin ancheta. In cadrul acestei forme de observare, unitatile supuse observarii se aleg in functie de scopul cercetarii, iar inregistrarea lor se face sub forma de raspunsuri scrise pe care persoanele desemnate in acest sens le dau intrebarilor dintr-un chestionar. Persoanele ce urmeaza a fi chestionate primesc chestionarul respectiv raspunzand benevol la intrebari.

Observarea statistica in raport cu procedeul folosit este de doua feluri: observarea directa si observarea indirecta.

Observarea directa presupune o observare nemijlocita a unitatilor din populatie, care sunt prevazute pentru cercetare. Acest mod de observare se realizeaza printr-un contact direct cu unitatile statistice, fie prin masurare, fie prin interogare, daca unitatile sunt persoane. Acest procedeu permite observatorului perceperea nemijlocita a fenomenelor luate in studiu in vederea masurarii nivelelor inregistrate de variabilele considerate.

Observarea indirecta presupune un intermediar intre unitatile care urmeaza sa fie supuse observarii si observator. Intermediarul poate fi un document special conceput in vederea observarii si atunci observarea este pe baza de document sau intermediarul poate fi o alta persoana decat observatorul, caz in care avem observare prin interogare. Observarea prin interogare presupune ca persoana intermediara sa fi participat la desfasurarea fenomenului sau sa fie in masura sa dea informatiile despre nivelul variabilelor care prezinta interes pentru studiul intreprins. Observarea indirecta neimplicand in mod direct observatorul, constituie o posibila sursa de erori.

Suportul pentru culegerea datelor il reprezinta chestionarul.