Concurenta bancara

Concurenta bancara

Practica mondiala demonstreaza ca o economie nu poate functiona normal in lipsa unui mediu concurential. Rolul concurentei in economie poate fi redat pornind de la functiile definitorii ale ale acesteia, fiind apreciata ca "un pilon al economiei de piata". dintre acestea putem mentiona faptul ca factorul concurentei stimuleza preocuparile intreprinderilor producatoare pentru cresterea, diversificarea, imbuntatirea structurii sortimentale si calitative a productiei, le face sa gandeasca asupra sporirii competitivitatii productiei proprii.2 pag 21

In tarile cu economie de piata moderna, una din principalele forte ale progresului o reprezinta concurenta, determinand astfel toti agentii economici sa obtina un nivel de rentabilitate cat mai ridicat. La nivel de stat, concurenta determina fiecare stat sa se preocupe de competitivitatea economiei nationale, prin asigurarea unor conditii de incadrare cat mai eficienta in relatiile economice internationale-2 pag 5 Exista o serie de definitii care au fost asociate concurentei de-a lungul timpului, fiecare punand accentul pe unul sau mai multe elemente ale acestui conecept. Astfel conform abordarii neoclasice a lu 232b12c i A. Marshall si a lui L. Walras concurenta inseamna realizarea si mentinerea libertatii economice -abolirea reglementarilor interne in comert, schimbarea sau desfiintarea tarifelor si eroziunea puterii economice si politice a clasei nobililor. Pentru ei, concurenta era libertatea de a urzupa tirania economica si politica, lipsa de libertate ca un exercitiu in dinamica schimbarii sociale mai degraba decat o masina de alocare eficienta a resurselor si produselor-3 pag 37-38

Concurenta este principalul mecanism prin care activitatile economice sunt coordonate intr-o economie de piata. -4 pag 116.Consumatorul este principalul beneficiar al liberei concurente, acesta avand posibilitatea de a alege acei producatori care ii ofera produsele solicitate la cel mai scazut pret. Asadar concurenta este buna pentru public, deoarece ea, in acelasi timp, ii stimuleaza si ii constrange pe producatori.

Cournot a fost cel care a oferit o explicatie a concurentei pentru prima data, definind-o pornind de la definitia monopolului prin sporirea treptata de ofertanti. Competitia conduce la continua perfectionare si eficientizare a productiei. Ea determina producatorul sa elimine risipa si sa scada costurile, astfel incat sa vanda la un pret mai mic decat altii. Ii elimina pe cei ale caror costuri raman ridicate si face astfel incat sa concentreze productia in mainile acelora ale caror costuri sunt mai mici" (Clair Wilcox)

Exista doua caracteristici principale in ceea ce priveste structura pietei concurentiale. Prima se refera la cadrul conceptual in care concurenta si monopolul reprezinta forte economice aflate in opozitie; conform celei de-a doua caracteristici concurenta ar trebui sa reprezinte regula sau fenomenul de masa , iar monopolul exceptia sau fenomenul izolat.

Dupa mediul in care se desfasoara exista:

-concurenta libera, pura si perfecta-ce are loc intre mai multi agenti economici cu o distributie relativ egala in ceea ce priveste puterea lor economica pe piata

- concurenta monopolista realizata intre monopoluri si restul unitatilor existente pe piata produsului, cea realizata intre firme cu produse diferentiate, precum si concurenta intre oligopoluri. -3 pag 43

In functie de efectele produse si de obiectivele urmarite, pot fi distinse urmatoarele tipuri de concurenta:

- concurenta prin preturi, care este cel mai frecvent intalnita in economia de piata

- concurenta in afara preturilor, care se desfasoara intre agentii economici, recurgandu-se la instrumente si metode diverse cum ar fi persuasiunea, reclamele, forma de prezentare a produsului. Astfel pot fi distinse, in functie de abordarea si localizarea in perioade de timp, patru tipuri de concurenta: clasic-concurenta pura si perfecta; neoclasic-cresterea monopolului si oligopolului; schumpeterian- impulsul inovarii in conditiile concurentei monopoliste; de restaurare a competitiei prin dereglementari si demonopolizari.

Functiile definitoare ale concurentei sunt :

1.     Diferentierea agentilor economici , in cadrul pietei, prin selectarea intreprinderilor mai competitive si cu cele mai mari sanse de supravietuire, , de cele mai putin competitive

2.     Facilitatea ajustarii autonome a cererii si a ofertei

3.     Promovarea progresului tehnico-economic prin stimularea agentilor economici in vederea perfectionarii proceselor de productie, a tehnicii si a tehnologiilor folosite.

Concurenta determina cresterea interesului pentru cercetare si a cheltuielilor destinate acestei sfere.

4.     Comprimarea profiturilor si impiedicarea realizarii profitului de monopol de catre anumiti agenti economici

5.     Reducerea preturilor de vanzare prin plasarea lor la cote reale, profiturile mai mari rezultand, in special, din cresterea vanzarilor si mai putin de pe urma pretturilor stabilite. Firmele cu activitate mai eficienta reusesc sa-si mareasca cota de piata fata de concurentii care produc marfuri cu costuri mai ridicate

6.     Imbunatatirea calitatii bunurilor si serviciilor prestate. Calitatea constituie un element important al competitiei, ea are un rol deosebit in impunerea bunurilor de piata si atragerea cumparatorilor.

7.     Stimularea creativitatii agentilor economici, a preocuparii acestora pentru eficienta, maximizarea profiturilor si, implicit, satisfacerea in mai bune conditii a nevoilor de consum. De fapt, firmele care obtin cele mai mari profituri sunt cele care satisfac cel mai bine cerintele cumparatorilor.

In economie intervin insa doua lucruri importante care duc la stimularea si dezvoltarea concurentei, transformand elementul monopolist intr-un factor concurential pozitiv pentru dezvoltare. Aceste doua elemente sunt reprezentate de comportamentul real al clientelei si de fenomenul de substitutie.

Comportamentul consumatorului. In cazul concurentei perfecte, relatiile dintre vanzator si cumparator au un caracter probabilistic, intrucat acelasi produs putea fi procurat de la oricare alt vanzator. Daca insa produsele sunt diferentiate, atunci clientii se orienteaza catre produsele care care le satisfac mai bine trebuintele si pretentiile. Astfel, fiecare vanzator are un numar relativ stabil de clienti, care manifesta interes fata de produsele si serviciile oferite.

Fenomenul de substitutie. Porneste de la ideea conform careia firma producatoare de bunuri diferentiate tine cont nu numai de comportamentul consumatorului ci si de existenta altor firme apartinand aceleiasi ramuri, care pot produce si vinde produse putin diferentiate fie la acelasi pret, fie la un pret mai scazut. Desi piata producatorului de produse diferentiate pare izolata, ea se afla totusi sub influenta altor piete de produse concurente sau strans substituibile. Producatorul deci trebuie sa tina seama si de politicile de preturi practicate de celelalte firme din ramura, si in primul rand de cele cu produse apropiate sau substituibile, avand in vedere faptul ca eventualele scaderi de preturi la produsele concurente pot duce al diminuarea cererii pentru propriile produse.

Cum se masoara concurenta

Concurenta se poate masura prin intermediul unor diferiti indicatori. Structura si tendinta unei economii exprimate prin numarulsi marimea entitatilor economice si prin legatura dintre ele reprezinta cele mai relevante elemente de care se tine seama in cadrul indicatorilor.

Indicatorul cel mai utilizat care se foloseste in masurarea concurentei este numarul agentilor economici implicati pe piata produsului. Atunci cand pe piata exista un numar foarte mare de firme ofertante si de clienti se poate spune ca exista concurenta. In acest caz puterea agentilor economici este foarte mica in raport cu piata, nivelul pretului neputand fi  astfel influentat.

Un alt indicator este ce caracterizeaza gradul de concurenta este marimea intreprinderii. Atunci cand un produs este fabricat de mai multe firme, una dintre acestea devine concurenta in raport cu toate celelalte iar cu cat aceasta este mai mare , cu atat mai mica va fi aria de concurenta. In ceea ce priveste concentrarea pietei se utilizeaza un indicator care are scopul de a evidentia tendintele concurentei intre firme, aceasta concurenta fiind segmentata in arii gata identificabile numite piete ale produselor si serviciilor.

Studiile efectuate in domeniul concurentei nu au putut raspunde la multe dintre problemele legate de structura si mecanismul de functionare al pietei. Analiza concurentei nu presupune doar gravitarea in jurul problemei pretului si in a considera ca profitul este singura motivatie in functionarea mecanismului economic de piata, deoarece concurenta poate lua o multitudine de forme de comportament. 3 pag 48

Concurenta are loc atunci cand exista libertatea de a patrunde pe o piata si cand, in acelasi timp, pe acea piata exista mai multi vanzatori alternativi. Concurenta poate avea loc intre firme mari sau firme mici, firmele rivale putand intra in competitite pe piete locale, regionale, nationale sau chiar pe piete mondiale. 4 pag 88

Scopurile concurentei sunt:

satisfacerea cererii consumatorilor

promovarea inovatiei

alocarea eficienta a resurselor

limitarea puterii economice si astfel a celei politice

justa distributie a veniturilor

Pe o piata libera exista o stransa legatura intre pret si concurenta. In cadrul acestei piete agentii economici urmaresc, prin intermediul concurentei cu ceilalti producatori,maximizarea profitului prin minimizarea pretului si cresterea calitatii bunurilor produse. Astfel exista o relatie inversa intre concurenta si profit:atunci cand concurenta creste, profitul scade si invers.

2

In literatura de specialitate exista doua abordari in ceea ce priveste evaluarea concurentei: ipoteza Structura-Conduita-Performanta( SCP) si ipoteza Structura-Eficienta( ESH). Prima abordare porneste de la ideea conform careia concentratia in sistemul bancar genereza o putere de piata, care sa permita obtinerea de profituri mai mari pentru banci prin atragerea de depozite cu o dobanda redusa si acordarea de credite cu o dobanda mare. A doua abordare susttine ca relatia pozitiva intre profitabiliatate si gradul de concentrare pe piata nu este o consecinta a puterii pietei ci a eficientei firmelor cu o cota de piata mare.

In sistemul bancar concurenta este stimulata de intrari masive de capital strain, avand ca efecte cresterea calitativa a serviciilor si scaderea nivelului de preturi in beneficiul consumatorilor de servicii bancare. In plus eficienta serviciilor bancare duce la o gestionare a resurselor si a riscurilor mult mai buna, ceea ce conduce la cresterea nivelului de competitivitate. Levine mentioneaza ca bancile straine pot imbunatati calitatea si disponibilitatea serviciilor financiare de pe piata interna, prin cresterea concurentei bancare, permitandu-se astfel aplicarea unor tehnici bancare moderne. Bancile straine afecteaza insa concurenta bancara la nivel local, acestea avand un impact mai mare in momentul patrunderii pe piata financiara decat dupa ce au acaparat importante cote de piata. Cresterea concurentei pentru o cota de piata mai mare ia in considerare atat extinderea de agentii bancare, ATM-uri, dar si de servicii on-line.