O analiza a pietei asigurarii creditelor

O ANALIZA A PIETEI ASIGURARII CREDITELOR

Piata asigurarilor din Romania se afla pe un trend pozitiv, chiar daca rata cresterii nu este exact cea dorita. Rezultatele sunt multumitoare, iar tendintele actuale fac parte parte din categoria celor estimate de specialistii Uniunii Europene. Astfel inclinatia spre o concentrare si mai mare a societatilor de asigurari, chiar daca poate fi interpretata in termeni concurentiali drept periculoasa, determina cresterea increderii in "noii" competitori, fapt care va atrage un numar crescut al clientilor. Aceasta concentrare poate conduce, din punct de vedere al competitiei, la practici concertate in fixarea preturilor (dupa cum a fost cazul asigurarii de raspundere civila a autovehiculelor in anul 2000), principalii perdanti ai acestor practici fiind consumatorii. Insa in lipsa dovezilor sau a incalcarii legii concurentei, toate aceste fuziuni si achizitii nu trebuie privite decat ca un semn al cresterii potentei financiare a asiguratorilor.  Momentan, cea mai ampla actiune din piata pe aceasta directie este cea intreprinsa de Vienna Insurance Group, asigurator care dupa ce a preluat Omniasig, este pe punctul de a detine pachetul majoritar unui alt colos al pietei, Asirom.

Analiza pietei asigurarilor, indiferent de care clasa vorbim, porneste de la volumul primelor brute subscrise. Primele brute subscrise reprezinta totalitatea primelor care se cuvin asiguratorilor pe parcursul derularii contractelor de asigurare, indiferent daca au fost incasate sau nu pana la fin 131f51b ele anului financiar si de asemenea luand in calcul si partea care urmeaza sa fie cedata reasiguratorilor.

Primele brute subscrise sunt de doua feluri:

Prime brute subscrise din asigurari directe, care reprezinta totalitatea primelor aferente unui contract de asigurari incheiat de asiguratorul in cauza, indiferent daca sunt incasate sau nu in perioada de referinta, luand in considerare atat partea ramasa in sarcina reasiguratului, cat si partea reasiguratorului;

Prime brute subscrise din primiri in reasigurare, care reprezinta totalitatea primelor aferente unui contract de asigurari incheiat de un alt asigurator si care au fost cedate asiguratorului in cauza, devenit an aceasta situatie reasigurator.

De asemenea este recomandat sa se ia in calcul si alte variabile pentru explicitarea evolutiei pietei: daunele, capitalul social, rezultatul financiar, numarul claselor practicate, etc.

In ceea ce priveste asigurarea creditelor (clasa a XIV-a), aceasta face parte din categoria asigurarilor de risc financiar, care contine mai multe produse conform clasificatiei internationale:

Asigurarea creditelor in care sunt incluse:

Asigurarea creditelor interne: asigurarea ratelor de credit, asigurarea creditelor de consum, asigurarea creditelor ipotecare, asigurarea de leasing.

Asigurarea creditelor externe.

Asigurarea de garantie (cautiune).

Asigurarea de fidelitate.

Obiectul asigurarii creditelor este protejarea unui creditor care are un interes justificabil, pornind de la activitatea de acordare de credite, bunuri pe credit sau care pot fi platite in rate sau leasing. La o privire atenta se pot constata o serie de similitudini cu asigurarea de raspundere civila.

Riscul asigurat este legat de pierderile financiare produse asiguratului, ca urmare a insolvabilitatii debitorilor sai.

Intr-o lume in continua dezvoltare, in care se manifesta o extindere treptata a relatiilor comerciale, partenerii isi doresc mai mult ca oricand sa se puna la adapost de eventuale disfunctionalitati financiare ale celor cu care incheie afaceri, de exemplu magazinele care vand cu plata in rate si s-ar putea confrunta ulterior cu dificultatile resimtite de clienti ca urmare a deteriorarii situatiei financiare. Riscul care apare este greu de prevazut de catre contracanti, astfel incat acestia apeleaza la institutii specializate in protejarea afacerii, companiile de asigurari.

Modul ales pentru analiza pietei asigurarilor este coeficientul de corelatie Pearson, care reprezinta o masura normalizata pentru evaluarea intensitatii dependentei liniare a doua caracteristici numerice. Valoarea lui se incadreaza in intervalul [-1,1]. Situatiile posibile sunt :

daca valoarea indicatorului este in apropierea lui zero, atunci cele doua variabile sunt liniar independente ;

daca valoarea coeficientului liniar de corelatie se apropie de 1, atunci cele doua variabile tind catre o dependenta functionala directa ;

daca valoarea indicatorului se apropie de -1, atunci cele doua variabile tind catre o dependenta functionala inversa.

ANALIZA CORELATIILOR PENTRU ASIGURARILE GENERALE

1.     Corelarea primelor subscrise brute cu rezultatul financiar.

Primele brute subscrise reprezinta totalitatea primelor care se cuvin asiguratorilor pe parcursul derularii contractelor de asigurare, indiferent daca au fost incasate sau nu pana la fin 131f51b ele anului financiar si de asemenea luand in calcul si partea care urmeaza sa fie cedata reasiguratorilor. Rezultatul financiar, pe de alta parte, porneste de la primele brute subscrise diminuate cu sumele platite de acesti asiguratori.

La nivelul anului 2005, rezultatul obtinut (-0,109311148) releva o legatura inversa, dar slaba. Pe baza celor precizate anterior este normal ca aceste doua variabile sa nu "mearga" intotdeauna impreuna, dar ar putea suprinde faptul ca sunt slab corelate. Cauzele tin si de nivelul indemnizatiilor acordate de societatile de asigurari. Astfel, daca pentru contracte incheiate s-au raportat daune, putem stabili faptul ca primele brute subscrise se regasesc la un nivel ridicat, dar evolutia greu de predictionat a despagubirilor si implicit situarea rezultatului financiar pe un palier vast au determinat legatura slaba intre cei doi indicatori.

Pentru ceilalti ani, valorile ridicate ale coeficientilor tradeaza o corelatia aproape perfecta (dependenta functionala directa). Acest fapt se poate explica foarte bine daca ne orientam atentia spre legaturile existente intre primele brute subscrise si daunele platite brute. Deoarece acestea (se regasesc la nivelul corelatiei numarul 5) releva dependenta functionala directa, este clar ca volumul activitatii companiei de asigurari se reflecta aproape la fel si pentru primele brute subscrise si pentru daune. In consecinta, diferenta intre ele se pastreaza, astfel ca rezultatul financiar are o legatura stransa cu volumul veniturilor din subscriere.

2.     Corelarea prime brute subscrise cu prime pentru asigurarea creditelor.

In acest caz, valorile inregistrate de-a lungul celor patru ani pentru care am selectat informatii reprezinta o dovada a dezvoltarii pietei asigurarilor, deoarece trendul inregistrat pe general a fost secondat si de cel pentru clasa asigurari de credite. Valoarea din ultimul an (0,405435248) poate fi explicata prin evolutiile diferite ale primelor brute pe total, respectiv pe clasa XIV (asigurari de credite). Daca pe ansamblu, cresterea reala a fost in anul 2004 de 21,63%, in anul 2005 de 13,96%, iar in anul 2006 de 29,55%, pentru clasa asigurarilor de credite aceasta a fost de 43,18% la nivelul ultimului an din analiza. Nivelul ridicat inregistrat de daunele platite brute pentru aceasta clasa, desi creaza batai de cap asiguratorilor, fac din aceste produse, unele dintre cele mai cautate de catre asigurati, dornici sa "evite" repecusiunile pagubelor provocate de clienti prin inchieierea unei astfel de polite de asigurare.

3.     Corelarea numarului de clase pentru asigurarile generale cu primele subscrise brute.

Pentru aceasta situatie am obtinut o legatura directa puternica in fiecare an, pusa in evidenta de rezultatele corelatiei. Totusi am putea concluziona, fara a exagera, o prea mare interdependenta intre cele doua elemente. In definitiv, la o analiza superficiala se poate emite judecata conform careia cu cat numarul de clase de asigurari practicate este mai mare, cu atat si incasarile sunt mai importante. Dar studiul este realizat la nivelul industriei romanesti a asigurarilor, piata care desi se afla pe un trend ascendent, este totusi slab dezvoltata. Ce dovada mai buna putem avea decat asigurarea a doar 8,5% din fondul locativ ? Poate si de aici legatura puternica. La o adica, este suficient sa fii agreat pentru respective clasa, sa ai cativa clienti de anvergura, si deja se cunosc efectele la nivelul primelor brute incasate. Corelatia ar fi fost si mai puternica (lucru care ar fi generat o serie intreaga de alte discutii) daca am fi avut o concurenta acerba la nivelul pietei asigurarilor generale. Pentru anul 2008 deja se intrezareste un astfel de fenomen, deoarece Vienna Insurance Group doreste si preluarea Asirom.

4.     Corelarea rezultatului financiar cu primele pentru asigurarea creditelor.

In anul 2006,dupa cum precizam anterior, volumul de activitate pentru aceasta clasa a inregistrat cresteri remarcabile in termeni reali. Era de asteptat in aceasta situatie ca si rezultatele financiare sase imbunatateasca. Cauza pentru care nu ne stuam pe aceasta tendintaar putea fi evolutia daunelor brute platite pentru aceasta clasa. Si intr-adevar

8,6%

Din analiza structurii pe clase de asigurare pentru care asiguratorii au inregistrat daune si au despagubit asiguratii, rezulta ca si in anul 2006 s-au inregistrat ponderi semnificative ale indemnizatiilor brute platite pentru urmatoarele clase: clasa III - asigurari de mijloace de transport terestru, altele decat cele feroviare, clasa X - asigurari de raspundere civila a autovehiculelor si clasa XIV - asigurari de credite. Volumul cumulat al indemnizatiilor platite pentru aceste 3 clase a fost de 2.324.817.824 lei, reprezentand 93,7% din total indemnizatii platite la asigurari generale.

5.     Corelarea primelor brute subscrise cu daunele platite brute pentru asigurarile generale.

Daunele platite brute reprezinta totalitatea daunelor efectiv platite in anul financiar respectiv, indiferent daca acestea au fost suportate de catre reasigurati sau reasiguratori.

La fel ca si in cazul corelatiei dintre numarul de clase, respectiv primele brute subscrise sunt o serie de factori care influenteaza corelatia. Pentru anul 2005, la nivelul asigurarilor generale s-a obtinut valoarea de 0,5862, care ne conduce la concluzia unei legaturi directe puternice. Intr-un fel este logic sa gandim pe ansamblu faptul ca are loc o majorare a cuantumului daunelor de fiecare data cand sunt agreate spre a fi practicate noi clase de asigurari. Analiza ar fi si mai pertinenta daca am studia pe un interval de timp de cel putin 10 ani, astfel incat sa reiasa informatia pe baza unor date in dinamica. Aceasta corelastie trebuie totdata studiat concomitent cu aceea referitoare la evolutia corelatiei dintre numarul de clase si rezultatul financiar, deoarece teoria a consacrat, iar practica a demonstrat reducerea riscului prin intermediul diversificarii portofoliului de clase practicate.

6.     Corelarea numarului de clase cu rezultatul financiar.

Rezultatele acestei comparatii depind in mare masura de nivelul la care se afla piata asigurarilor. Pentru primele trei trimestre ale anului 2007, rezultatele sunt imbucuratoare, valoarea totala a primelor brute subscrise din asigurari generale insumand 1,3 mil. EUR, in crestere cu aproape 35% fata de suma consemnata la finalul perioadei corespondente a anului trecut[1]. In aceste conditii, se pune intrebarea cum va evolua fiecare societate in parte., deoarece primele 10 societati (ALLIANZ-TIRIAC, OMNIASIG, BCR Asigurari, ASIROM, ASIBAN, UNITA, ASTRA-UNIQA, GENERALI, BT Asigurari, ARDAF) detin o cota de piata de aproape 90%. La nivelul anului 2006, daca "inlaturam" aceste zece societati de asigurare din analiza realizata se obtine un coeficient de corelatie de 0,639353103, destul de apropiat de cel inregistrat la nivelul intregii piete a asigurarilor generale. Insa daca repetam calculele doar pentru cei zece asiguratori din "top ten", rezultatul este de -0,58426701. Pentrul acest ultim rezultat, valoarea coeficientului (care indica o relatie inversa si puternica) nu mira, daca este sa analizam datele concrete:

Majoritatea companiilor practica cel putin 14 clase de asigurari generale: ALLIANZ-TIRIAC - 14, OMNIASIG-16, BCR Asigurari -15, ASIROM -14, ASIBAN - 15, ASTRA-UNIQA -16, ARDAF -15;

Celelalte companii de asigurari detin: BT Asigurari -12, GENERALI - 11, UNITA - 8;

dintre acestea, ARDAF se detaseaza prin cel mai slab rezultat (pierdere de peste 122 milioane), tot pe "minus" fiind si BT Asigurari (-7.306.269 lei), GENERALI (-30.998.672 lei) si UNITA (-21395136 lei);

restul sunt pe profit, cu un plus pentru ALLIANZ-TIRIAC (31.119.900 lei), dar si pentru OMNIASIG, BCR Asigurari, Asirom, care au realizat, la randul lor, fiecare, in jur de 14-15 milioane lei.

In concluzie, chiar daca practica mai putin clase de asigurari, exista posibilitatea  inregistrari unor pierderi financiare importante (UNITA), dar si practicarea a mai multe clase poate produce un efect asemanator (GENERALI), mai redus (BT Asigurari) sau dimpotriva, cu mult mai deteriorat (ARDAF). De asemenea, practicarea mai multor clase poate conduce la rezultate favorabile (ALLIANZ-TIRIAC - 14, OMNIASIG-16, BCR Asigurari -15, ASIROM -14) sau din contra, nefavorabile (ARDAF -15).

Revenind la discutia initiala, la nivelul pietei, pe ansamblu, rezultatul financiar este inca destul de mult influentat de numarul de clase practicate, dar analiza trebuie sa tina cont, dupa cum am subliniat anterior si de evolutia acestor zece societati care detin 9/10 din piata.

7.     Corelarea primelor brute subscrise cu primele pe clasa asigurarilor de credite.

Rezultatele care s-au obtinut in acest caz tradeaza un trend normal in evolutia pietei asigurarilor generale. Cei doi indicatori au mers impreuna, mai ales in ultimul an in care cresterea pietei s-a datorat intr-o mai mare masura si asigurarilor creditelor, fapt care a determinat si inregistrarea unei relatii pozitive mai puternice.

8.     Corelarea primelor subscrise brute cu daunele platite brute pentru asigurarile de credite.

Si in acest caz rezultatele nu surprind, valoarea coeficientului fiind asemanatoare celei inregistrate pentru "top-ten": 0,827229546.

9.     Corelarea daunelor platite brute pentru asigurari generale cu daunele platite brute pentru asigurarile de credite.

Pentru situatia data, valoarea coeficientul se poate explica prin evolutia in aceeasi directie a daunelor, dar cu suficiente evolutii contradictorii. Astfel, daca este sa calculam ponderea daunelor platite brute aferente clasei "asigurare creditelor" cu daunele platite brute la nivelul companiilor de asigurari si de asemenea sa insistam pe aceasta metoda si pentru primele brute subscrise, obtinem urmatoarele rezultate (am selectat doar datele primelor zece societati):

Dupa cum se poate observa, exista discrepante intre societatile de asigurari. De exemplu, ARDAF are ponderile apropiate in ultimii 3 ani, pentru daune si prime. BCR Asigurari a inregistrat diferente din ce in ce mai mari de la an la an, dar doar in 2006 acestea au fost la nivelul primelor. Unita nu a platit daune pentru clasa de asigurari de credite in ultimii trei ani. Toate aceste interpretari bazate pe valorile calculate trebuie analizate sub rezerva existentei unor diferente majore de la societate la societate, pentru a nu cadea in capcana unor interpretari eronate (de exemplu Unita a subscris pentru aceasta clasa de 60 de ori mai putin decat BCR, asa ca lipsa daunelor nu trebuie interpretata la extrem).

Bibliografie:

Rapoartele CSA, 2003-2006;

www.1asig.ro.