SOCIETATE DE TIP INCHIS

Infiintare

Legea nr.31/1990 republicata

Capital social: minim. 25 mil. lei;

Nr. actionari: 5

Actul de infiintare: Contract si Statut sau Act Constitutiv al societ 353f59d atii

Capitalul social: este reprezentat prin actiuni emise de societate, care, dupa modul de transmitere, pot fi: nominative sau la purtator.

Felul actiunilor poate fi determinat prin Actul constitutiv; in caz contrar, ele vor fi la purtator.

Actiunile neplatite in intregime sunt intotdeauna nominative.

Actiunile nu pot fi emise pentru o valoare nominala mai mica de 1000 lei. 

Capitalul social nu poate fi majorat, printr-o noua emisiune de actiuni, pana cand actiunile emise anterior nu au fost platite integral.

Majorarea si reducerea capitalului social

Majorarea capitalului social se poate face: in natura si/sau numerar.

Daca majorarea se face in natura, atunci Adunarea Generala Extraordinara care a aprobat majorarea trebuie sa numeasca unul sau mai multi experti pentru evaluarea aportului.

Aporturile in creante nu sunt admise.

Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere in primul rand celorlalti actionari, in proportie cu numarul actiunilor pe care le poseda si cu obligatia ca acestia sa-si exercite dreptul lor de preferinta in termenul hotarat de adunarea generala.

Dreptul de preferinta nu se acorda in cazul majorarii capitalului social prin aport in natura.

Organele de conducere ale societatii

Adunarea Generala a Actionarilor

Consiliul de Administratie;

Comitetul de directie;

I. Adunarea Generala a Actionarilor: organul suprem de conducere intr-o societate comerciala pe actiuni. Adunarea Generala a Actionarilor este formata din detinatorii de actiuni care si-au platit integral actiunile.

Adunarea generala a actionarilor poate fi: ordinara si extraordinara.

Convocarea

Adunarea generala va fi convocata de administratori de cate ori va fi nevoie, in conformitate cu dispozitiile din actul constitutiv.

Termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 15 zile de la publicarea convocarii. Convocarea va fi publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si intr-unul dintre ziarele de larga raspandire din localitatea in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate.

Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii, precum si ordinea de zi, cu mentionarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor.

In instiintarea pentru prima adunare generala se va putea fixa ziua si ora pentru cea de-a doua adunare, cand cea dintai nu s-ar putea tine.

A doua adunare generala nu se poate intruni in chiar ziua fixata pentru prima adunare.

Administratorii sunt obligati sa convoace de indata adunarea generala, la cererea actionarilor reprezentand a zecea parte din capitalul social sau o cota mai mica, daca in actul constitutiv se prevede astfel si daca cererea cuprinde dispozitii ce intra in atributiile adunarii.

Adunarea generala va avea loc in termen de o luna de la cerere.

Adunarea Generala Ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 3 luni de la incheierea exercitiului financiar.

In afara de dezbaterea altor probleme inscrise pe ordinea de zi, adunarea generala este obligata:

sa discute, sa aprobe sau sa modifice bilantul contabil, dupa ascultarea raportului administratorilor si cenzorilor, si sa fixeze dividendul;

sa aleaga pe administratori si cenzori;

sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs administratorilor si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv;

sa se pronunte asupra gestiunii administratorilor;

sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate, pentru exercitiul financiar urmator;

sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale societatii.

Adunarea Generala Extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua o hotarare pentru:

a) schimbarea formei juridice a societatii;

b) mutarea sediului societatii;

c) schimbarea obiectului de activitate al societatii;

d) prelungirea duratei societatii;

e) majorarea capitalului social;

f) reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de noi actiuni;

g) fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii;

h) dizolvarea anticipata a societatii;

i) conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta;

j) conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni;

k) emisiunea de obligatiuni;

l) oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare.

Adunarea generala extraordinara va putea delega consiliului de administratie sau, dupa caz, administratorului unic, exercitiul atributiilor sale mentionate lit. b), c), e), f) si i).

Participantii in Adunarile Generale ale Actionarilor

La Adunarea Generala a Actionarilor participa toti actionarii cu drept de vot care si-au platit integral actiunile.

Actionarii nu vor putea fi reprezentati in adunarile generale decat prin alti actionari, in baza unei procuri speciale.

Actionarii care nu au capacitatea legala, precum si persoanele juridice pot fi reprezentati prin reprezentantii lor legali, care, la randul lor, pot da procura speciala altor actionari.

Procurile vor fi depuse in original, in termenul in care actionarii sunt obligati sa depuna actiunile sau in termenul prevazut de actul constitutiv. Ele vor fi retinute de societate, facandu-se mentiune despre aceasta in procesul-verbal.

Daca actiunile sunt grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de aceste actiuni apartine uzufructuarului in adunarile generale ordinare si nudului proprietar in adunarile generale extraordinare.

Daca actiunile sunt gajate, dreptul de vot apartine proprietarului lor.

Dreptul de vot nu poate fi cedat. Orice conventie privind exercitarea intr-un anumit fel a dreptului de vot este nula.

Validitatea deliberarilor in Adunarea Generala a Actionarilor

A. In cazul Adunarii Ordinare:

Pentru validitatea deliberarilor adunarii ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social, iar hotararile sa fie luate de actionarii ce detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat in adunare, daca in actul constitutiv sau in lege nu se prevede o majoritate mai mare.

Daca adunarea nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilor, adunarea ce se va intruni la a doua convocare, poate sa delibereze asupra problemelor puse la ordinea de zi a celei dintai adunari, oricare ar fi partea de capital social reprezentata de acestia.

B. In cazul Adunarii Extraordinare:

Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare, cand actul constitutiv nu dispune altfel, sunt necesare:

la prima convocare, prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social, iar hotararile sa fie luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social;

la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentand jumatate din capitalul social, iar hotararile sa fie luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin o treime din capitalul social.

Actionarii indreptatiti sa incaseze dividende sau sa exercite orice alte drepturi sunt cei inscrisi in evidentele societatii sau in cele furnizate de registrul independent privat al actionarilor, corespunzatoare datei de referinta.

Hotararile adunarilor generale se iau prin vot deschis.

Oricare ar fi prevederile actului constitutiv, votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administratie si a cenzorilor, pentru revocarea lor si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea administratorilor.

Pentru a fi opozabile tertilor, hotararile adunarii generale vor fi depuse in termen de 15 zile la oficiul registrului comertului, spre a fi mentionate in registru si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. In cazul in care aceste hotarari implica modificarea actului constitutiv, se va putea publica numai actul aditional cuprinzand textul integral al clauzelor modificate.

Ele nu vor putea fi executate mai inainte de aducerea la indeplinire a acestor formalitati.

Hotararile luate de adunarea generala in limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.

Hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie, in termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei.

II. Consiliul de Administratie

Societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori, temporari si revocabili.

Cand sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie.

Unicul administrator sau presedintele consiliului de administratie si cel putin jumatate din numarul administratorilor vor fi cetateni romani, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel.

Numirea si inlocuirea administratorilor se fac exclusiv de catre adunarea generala.

Primii administratori pot fi numiti prin actul constitutiv, insa termenul mandatului lor nu poate fi mai mare de 4 ani.

Daca nu s-a stabilit durata mandatului prin actul constitutiv, el este de 2 ani  Persoanele care, potrivit legii, nu pot fi fondatori, nu pot fi nici administratori, directori sau reprezentanti ai societatii, iar daca au fost alesi, sunt decazuti din drepturi.

Drepturile si obligatiile partilor se stabilesc printr-un contract de administrare. In contract se va stipula, printre altele, ca persoana juridica este obligata sa-si desemneze un reprezentant permanent, persoana fizica. Acesta este supus acelorasi conditii si obligatii si are aceeasi responsabilitate civila si penala ca si un administrator, persoana fizica, ce actioneaza in nume propriu, fara ca prin aceasta persoana juridica pe care o reprezinta sa fie exonerata de raspundere sau sa i se micsoreze raspunderea solidara.

Nimeni nu poate functiona in mai mult de trei consilii de administratie concomitent.

Interdictia prevazuta anterior nu se refera la cazurile cand cel ales in consiliul de administratie este proprietar a cel putin o patrime din totalul actiunilor sau este administrator al unei societati ce detine patrimea aratata.

Administratorii vor putea sa incheie acte juridice prin care sa dobandeasca, sa instraineze, sa inchirieze, sa schimbe sau sa constituie in garantie bunuri aflate in patrimoniul societatii, a caror valoare depaseste jumatate din valoarea contabila a activelor societatii la data incheierii actului juridic, numai cu aprobarea adunarii generale extraordinare a actionarilor.

Garantia administratorilor

Fiecare administrator va trebui sa depuna o garantie pentru administratia sa, prevazuta in actul constitutiv ori, in lipsa unei clauze in acesta, aprobata de adunarea generala a actionarilor. Garantia nu poate fi mai mica decat valoarea nominala a 10 actiuni care sunt inalienabile si se pastreaza la societate sau decat dublul remuneratiei lunare.

Garantia se va depune inainte de preluarea functiei.

Daca garantia nu va fi depusa inainte de data preluarii functiei, administratorul este considerat demisionat.

Garantia ramane in casa societatii si nu va putea fi restituita administratorului decat dupa ce adunarea generala a aprobat bilantul contabil al ultimului exercitiu financiar in care administratorul a indeplinit aceasta functie si i-a dat descarcare.

Semnaturile administratorilor vor fi depuse la oficiul registrului comertului, o data cu prezentarea certificatului eliberat de cenzori, din care rezulta depunerea garantiei.

Validitatea deliberarilor

Pentru valabilitatea deciziilor consiliului de administratie este necesara prezenta a cel putin jumatate din numarul administratorilor, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare.

Deciziile in consiliul de administratie se iau cu majoritatea absoluta a membrilor prezenti.

III. Comitetul de Directie

Consiliul de administratie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de directie, compus din membri alesi dintre administratori, fixandu-le in acelasi timp si remuneratia.

Presedintele consiliului de administratie poate fi si director general sau director, in care calitate conduce si comitetul de directie.

Decizia consiliului de administratie privind suma necesara remunerarii membrilor comitetului de directie va trebui sa fie ratificata de adunarea generala, daca depaseste prevederile actului constitutiv sau dacaacesta nu prevede nimic in aceasta privinta.

Deciziile comitetului de directie se iau cu majoritatea absoluta a voturilor membrilor sai.

Comitetul de directie este obligat sa prezinte, la fiecare sedinta a consiliului de administratie, registrul sau de deliberari.

In comitetul de directie votul nu poate fi dat prin delegatie.

Membrii comitetului de directie si directorii unei societati pe actiuni nu vor putea fi, fara autorizarea consiliului de administratie, administratori, membri in comitetul de directie, cenzori sau asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect, nici exercita acelasi comert sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane, sub pedeapsa revocarii si raspunderii pentru daune.

Tipuri, caracteristici, drepturi si obligatii ale detinatorilor de valori mobiliare (Actiuni, Titluri de stat, Obligatiuni emise de administratia publica, Obligatiuni corporatiste, Drepturi de preferinta la subscierea de actiuni si drepturi de conversie a unor creante in actiuni)

ACTIUNI

CADRUL JURIDIC APLICABIL

Regimul juridic aplicabil actiunilor (emisiune, tranzactionare, inregistrare, etc.) este definit prin urmatoarele acte normative:

Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile ulterioare;

Legea nr. 525/2002 de aprobare a O.U.G. nr. 28/2002;

Regulamentul nr. 5/2003 privind oferta publica de valori mobiliare si alte instrumente financiare.

Elemente specifice actiunilor (Legea 31/1990)

capitalul social este reprezentat prin actiuni emise de societate. Actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala (valoarea nominala a unei actiuni nu va putea fi mai mica de 1.000 lei).

orice actiune platita da dreptul la un vot in adunarea generala, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel

actiunile sunt indivizibile

actiunile trebuie sa fie de o egala valoare; ele acorda posesorilor drepturi egale; pot fi emise, in conditiile actului constitutiv, categorii de actiuni care confera titularilor drepturi diferite.

Dupa modul de transmitere: nominative sau la purtator.

Tipuri de actiuni: comune sau ordinare si preferentiale

actiunile preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot confera titularului:

dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exercitiului financiar, inaintea oricarei alte prelevari;

drepturile recunoscute actionarilor cu actiuni ordinare, cu exceptia dreptului de a participa si de a vota, in temeiul acestor actiuni, in adunarile generale ale actionarilor.

Elemente specifice prevazute in Legea nr. 525/2002

Data de inregistrare - data calendaristica stabilita de adunarea generala a actionarilor, care serveste la identificarea actionarilor asupra carora se rasfrang efectele hotararilor adunarii generale a actionarilor. Data de inregistrare trebuie sa fie ulterioara datei intrunirii adunarii generale.

Data de referinta - data calendaristica, stabilita de consiliul de administratie care serveste la identificarea actionarilor care participa la adunarea generala si voteaza in cadrul acesteia si beneficiaza de dividend; data de referinta trebuie sa fie ulterioara publicarii convocarii adunarii generale a actionarilor;

TITLURI DE STAT

ELEMENTE DEFINITORII

Definitie & Clasificari

In conformitate cu prevederile Legii datoriei publice (Legea nr. 81/1999), titlurile de stat sunt inscrisurile care atesta datoria publica sub forma de bonuri, certificate de trezorerie sau alte instrumente financiare, constituind imprumuturile statului in moneda nationala sau in valuta, pe termen scurt, mediu si lung. Acestea pot fi emise in forma materializata sau dematerializata, nominative sau la purtator, si pot fi negociabile sau nenegociabile. In functie de modalitatea de emisiune, titlurile de stat pot fi clasificate astfel:

titlu de stat cu dobanda - titlul de stat care are o valoare nominala la care se plateste o dobanda stabilita la date specificate;

titlu de stat cu discont - titlul de stat fara cupon de dobanda, care este vandut sub valoarea sa nominala.

Destinatia imprumuturilor de stat

Contractarea imprumuturilor de stat se poate efectua in urmatoarele scopuri: finantarea deficitului bugetului de stat, refinantarea datoriei publice, sustinerea balantei de plati si consolidarea rezervei valutare a statului, finantarea proiectelor de investitii pentru dezvoltarea sectoarelor prioritare ale economiei, etc.

Elementele caracteristice ale emisiunii titlurilor de stat

Elementele minime specificate la oferirea spre vanzare a titlurilor de stat (incluse in prospectul de emisiune) sunt urmatoarele: denumirea, data emisiunii si valoarea titlurilor de stat oferite, forma imprumutului de stat reprezentat prin titlurile aferente - cu discont sau purtator de dobanda, rata dobanzii, metoda de calcul si datele la care se plateste dobanda (daca este cazul), data scadentei si clauza rambursarii in avans (daca este cazul). Valoarea titlurilor de stat se ramburseaza in conformitate cu conditiile de emisiune si cu prevederile Legii datoriei publice, iar la data rambursarii, obligatiile statului se sting.

ELEMENTE DE ANSAMBLU  - OPERATIUNI CU TITLURI DE STAT IN FORMA DEMATERIALIZATA

Titlurile de stat emise in forma dematerializata sunt titlurile pentru care emisiunea, probatiunea si transmisiunea drepturilor incorporate se evidentiaza prin inscriere in sistemul de inregistrare in cont.

Structura pietei titlurilor de stat

In conformitate cu prevederile "Regulamentului privind operatiunile cu titluri de stat emise in forma dematerializata", structura pietei titlurilor de stat este urmatoarea:

Piata primara a titlurilor de stat - include totalitatea operatiunilor legate de vanzarea pentru prima data a titlurilor de stat, in scopul atragerii pe termen scurt, mediu si lung a capitalurilor financiare disponibile. Operatiunile pe piata primara a titlurilor de stat se pot efectua exclusiv prin intermediarii autorizati ai pietei primare. Conform reglementarilor curente, BVB nu este implicata in operatiunile de piata primara a titlurilor de stat.

Piata secundara a titlurilor de stat  - reprezinta totalitatea operatiunilor de vanzare, de cumparare si alte operatiuni cu titluri de stat aflate in circulatie, libere de sarcini, efectuate prin intermediul intermediarilor pietei primare sau a intermediarilor pietei secundare.

Conform reglementarilor in vigoare, regimul tranzactionarii pe piata secundara a titlurilor de stat este urmatorul:

titlurile de stat emise cu scadenta pana la 365 zile nu se tranzactioneaza prin intermediul  sistemului bursier;

titlurile de stat emise cu scadenta mai mare de 365 zile se tranzactioneaza pe o singura piata secundara, desemnata de Ministerul Finantelor Publice prin prospect de emisiune, respectiv piata supravegheata de Banca Nationala a Romaniei sau Bursa de Valori Bucuresti.    

Participantii pe piata primara si secundara a titlurilor de stat sunt intermediarii pietei primare, intermediarii pietei secundare, persoanele juridice si fizice care pot, conform legii sa desfasoare operatiuni cu titluri de stat.

Calitatea de intermediar al pietei primare sau de intermediar al pietei secundare poate fi dobandita de o banca sau o societate de servicii de investii financiare si este acordata, conform reglementarilor specifice, luand in considerare criteriile de capital social minim, existenta unui cont curent, proceduri de lucru cu clientii, etc.

Desfasurarea de catre societatile de servicii de investitii financiare a operatiunilor de vanzare sau cumparare de titluri de stat, pe contul clientilor sau pe cont propriu, este mentionata in mod distinct, in "Legea nr. 525/2002 de aprobare a O.U.G. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate", printre serviciile de investitii financiare care pot fi efectuate pe pietele reglementate de catre societatile respective.

Conform Legii 525/2002, titlurile de stat sunt calificate alaturi de alte titluri de imprumut cu scadenta mai mare de un an drept valori mobiliare si sunt de drept admise la cota, dupa inregistrarea la O.E.V.M., la primirea de catre piata reglementata a prospectului de emisiune din partea Ministerului Finantelor Publice sau a agentului desemnat de acesta.

PIATA SECUNDARA BURSIERA A TITLURILOR DE STAT

Obiectivele pietei secundare bursiere a titlurilor de stat constau in asigurarea unui cadru ordonat,  lichid si competitiv in vederea cresterii eficientei pietei primare, a extinderii bazei de investitori, a diversificarii portofoliilor investitorilor cu instrumente fara risc, precum si oferirea unui mecanism sigur, eficient si transparent de determinare a pretului de piata pentru titlurile de stat aflate in circulatie, care poate reprezenta un reper pentru piata primara.

Regimul operatiunilor cu titluri de stat pentru care BVB este desemnata ca piata secundara este stabilit prin Regulamentul nr. 15 privind operatiunile cu titluri de stat si procedura aferenta.

Notiuni si termeni utilizati

Cupon, Rata cupon, Dobanda acumulata, Perioada cupon

Cupon reprezinta suma de bani corespunzatoare dobanzii calculate pentru perioada cupon a acestuia, datorata periodic de catre MFP detinatorilor de titluri de stat si la plata careia acesta s-a angajat prin prospectul de emisiune.

Rata cupon reprezinta rata anuala a dobanzii exprimata ca procent din valoarea nominala a unui titlu de stat cu dobanda care este utilizata pentru calcularea cuponului.

Dobanda acumulata este exprimata ca procent din valoarea nominala a titlului de stat cu dobanda. Valoarea dobanzii acumulate reprezinta cota-parte din valoarea cuponului curent, corespunzatoare zilelor scurse din perioada cuponului curent, incepand cu data emisiunii sau data cuponului precedent, inclusiv, pana la data decontarii tranzactiei, exclusiv.

Perioada cupon sau Baza reprezinta intervalul de timp, exprimat in zile, cuprins intre data de emisiune si data primului cupon sau intervalul de timp cuprins intre data cuponului precedent si data cuponului curent.

Semnificatie date utilizate

Data emisiunii reprezinta data la care a fost emis un titlu de stat si de la care incepe sa se acumuleze dobanda.

Data scadentei reprezinta data la care devine exigibila obligatia de plata a valorii nominale a unui titlu de stat cu discount sau reprezinta ultima data cupon a unui titlu de stat cu dobanda la care devine exigibila obligatia de plata a ultimului cupon si a valorii nominale.

Data cupon reprezinta ziua calendaristica la care devine exigibila obligatia MFP de a efectua plata unui cupon si/sau a valorii nominale a unui titlu de stat cu dobanda, catre proprietarii de titluri de stat inregistrati in documentul intitulat "Situatia detinatorilor inregistrati la data inregistrarii curente".

Data inregistrarii curente reprezinta data care serveste la identificarea detinatorilor de titluri de stat care au dreptul de a primi la scadenta valoarea nominala, in cazul unui titlu de stat cu discount sau care au dreptul de a primi cuponul curent si/sau valoarea nominala, in cazul unui titlu de stat cu dobanda, prin raportare la inregistrarile din modulul de registru de la sfarsitul zilei respective. Data inregistrarii curente se stabileste conform reglementarilor BNR.

Intermediari

Intermediarii pietei bursiere reprezinta intermediarii pietei primare si intermediarii pietei secundare care desfasoara operatiuni cu titluri de stat pe piata secundara a BVB.

Intermediarul pietei primare reprezinta o banca comerciala sau o societate de valori mobiliare autorizata de BNR ca intermediar al pietei primare a titlurilor de stat. Intermediarii pietei primare desfasoara operatiuni cu titluri de stat pe piata secundara a BVB, in nume si pe cont propriu, cat si in numele si pe contul clientilor.

Intermediarul pietei secundare reprezinta o banca comerciala sau o societate de valori mobiliare autorizata de BNR ca intermediar al pietei secundare a titlurilor de stat. Intermediarii pietei secundare desfasoara operatiuni cu titluri de stat pe piata secundara a BVB, in nume si pe cont propriu, cat si in numele si pe contul clientilor.

Market maker reprezinta intermediarul pietei primare sau al pietei secundare care se angajeaza sa afiseze cotatii ferme si sa incheie tranzactii pe baza acestora pentru seria de titluri de stat si pe perioada pentru care detine aceasta calitate.

Principalele elemente caracteristice ale pietei secundare bursiere a titlurilor de stat

operatiunile bursiere (tranzactionare, compensare-decontare si inregistrare) avand drept obiect titluri de stat se vor efectua in regim integrat prin sistemul ARENA;

utilizarea unor metode de tranzactionare diferite: "quote driven", "order-driven", "dealing";

procesul de negociere se efectueaza pe baza de:

randament, pentru titlurile de stat emise cu discount

pret net/pret brut (exprimat ca procent din valoarea nominala a titlului de stat), pentru titlurile emise cu dobanda.

diferite conventii implementate pentru calculul dobanzii acumulate (ACT/ACT, ACT/360, ACT/365, etc.), conform elementelor specifice ale emisiunii respective: rata dobanzii (fixa sau flotanta - pre si post determinata - ), perioada cupon (normala, lunga, scurta).     

O emisiune de titluri de stat se poate tranzactiona simultan in cadrul a doua segmente de piata:

Piata principala (pe baza de cotatii ferme duble si ordine)

cotatie ferma este ansamblul format din oferta ferma de vanzare si oferta ferma de cumparare care poate fi introdusa exclusiv pentru termenii standard (volum minim, termen de decontare, spread minim/ maxim) si numai de catre market makerii inregistrati pentru emisiunea de titluri respectiva;

un market maker poate introduce o singura cotatie ferma la un moment dat, exclusiv pentru contul propriu;

identitatea market-makerilor este vizibila pentru toti intermediarii;

ordinele pot fi introduse de catre toti intermediarii, in cont propriu sau in contul clientilor;

termen de decontare standard: "Tomorrow" (T+1);

tranzactiile sunt efectuate prin executia automata a ordinelor cu cea mai buna parte de cumparare sau de vanzare a unei cotatii.

Piata deal (pe baza de cotatii indicative si deal-uri)

cotatie informativa de cumparare-vanzare este ansamblul format din intentia de vanzare si intentia de cumparare introduse simultan in piata deal;

toti participantii la piata (inclusiv market makerii) pot incheia tranzactii prin negociere bilaterala, pe baza de cotatii indicative, prin intermediul mecanismului de deal;   

un deal are valoarea minima de 5 miliarde lei si poate avea asociate:

diferite termene de decontare: Today" (T); "Tomorrow" (T+1); "Spot" (T+2); "Forward" (T+x, where x>=3);

metode de decontare distincte (net sau brut - "tranzactie cu tranzactie").

titlurile de stat in curs de decontare nu fac obiectul operatiunilor bursiere;

drepturi de acces diferentiate in functie de tipul de participant (market maker si alti intermediari);

sistemul dispune de confirmarea electronica pentru toate activitatile de tranzactionare (introducere si administrare cotatii, ordine, deal-uri, incheiere de tranzactii).

OBLIGATIUNI

ELEMENTE DEFINITORII OBLIGATIUNI

Definitie

Obligatiunea este valoarea mobiliara emisa cu dobanda (sau cu discount, in cazul obligatiunilor cu cupon zero) prin care emitentul se obliga sa plateasca proprietarului, la anumite intervale de timp, o suma de bani, numita cupon, precum si sa restituie la scadenta valoarea integrala sau ramasa a principalului.         

Caracteristici generale obligatiuni

obligatiunile reprezinta o fractiune dintr-un imprumut;

detinatorul obligatiunii are calitatea de creditor (in raport cu emitentul);

obligatiunile nu confera drept de vot in Adunarile Generale ale emitentului;

obligatiunile asigura un venit fix, sub forma de cupon; 

durata de viata a unei obligatiuni este limitata (pana la data scadentei acesteia).

Elementele specifice ale obligatiunilor

Principal, Cupon, Pret

Principalul reprezinta valoarea imprumutului corespunzator unei obligatiuni, exclusiv dobanda aferenta, pe care emitentul se angajeaza sa-l ramburseze la scadenta. Principalul poate avea valoare unica atunci cand exista o singura rambursare sau o valoare curenta in cazul unor rambursari anticipate. Rata cuponului se aplica la valoarea curenta a principalului.

Cupon reprezinta suma de bani corespunzatoare dobanzii calculate pentru perioada cupon a acestuia, datorata periodic de catre emitent detinatorilor de obligatiuni si la plata careia acesta s-a angajat prin documentul de emisiune.

Rata cupon reprezinta rata anuala a dobanzii exprimata ca procent din valoarea curenta a principalului si este utilizata pentru determinarea valorii cuponului.

Pret (brut/ net) este exprimat ca procent din principal si include sau nu dobanda acumulata.

Semnificatie date utilizate

Data de emisiune reprezinta data de la care incepe sa se acumuleze dobanda corespunzatoare primului cupon.

Data scadentei reprezinta ultima data cupon a unei obligatiuni. La aceasta data devine exigibila plata ultimului cupon si/sau valoarea integrala sau ramasa a principalului.

Data cupon reprezinta ziua calendaristica la care devine exigibila obligatia emitentului de a efectua plata unui cupon si/sau a unei cote-parti din principal catre proprietarii de obligatiuni inregistrati in "Lista detinatorilor de obligatiuni" la data de referinta stabilita pentru cuponul respectiv.

Data de referinta reprezinta data care serveste la identificarea proprietarilor de obligatiuni care au dreptul de a primi cuponul curent si/sau o cota-parte din principal sau valoarea integrala sau ramasa a principalului, in conformitate cu documentul de emisiune, sau alte drepturi stabilite de lege, prin raportare la inregistrarile din registrul BVB de la sfarsitul zilei respective.  Se stabilesc date de referinta pentru fiecare perioada cupon in parte.

Data ex-cupon reprezinta data de decontare a tranzactiilor incheiate prin sistemul BVB, data de la care cumparatorii unei obligatiuni nu mai beneficiaza de plata cuponului curent si/sau a unei cote-parti din principal. Data ex-cupon este ziua lucratoare imediat urmatoare datei de referinta si marcheaza inceputul perioadei ex-cupon. Se stabilesc date ex-cupon pentru fiecare perioada cupon, cu exceptia perioadei ultimului cupon.

Clasificari

In practica internationala, se utilizeaza urmatoarele clasificari ale obligatiunilor: 

in functie de tipul emitentului: obligatiuni de stat, obligatiuni municipale, obligatiuni corporatiste, etc.;

Din punct de vedere al maturitatii si al clauzelor specificate in prospectul de emisiune, se remarca urmatoarele tipuri de obligatiuni:

obligatiuni care au o singura scadenta => term bonds;

obligatiuni care contin clauze care dau dreptul emitentului sa rascumpere integral sau partial obligatiunile anterior datei scadentei => aceste clauze se numesc call provisions (callable bonds);

obligatiuni care contin clauze care permit investitorilor sa vanda emitentului obligatiunile detinute, la anumite date prestabilite => aceste clauze se numesc put provisions (putable bonds);

obligatiuni care contin clauze care permit emitentului sa rascumpere inainte de scadenta o parte substantiala din obligatiunile emise in baza unui program prestabilit, de exemplu obligatiunile emise de companii din sectorul industrial si al utilitatilor => aceste clauze se numesc sinking-fund provisions;

emisiuni de obligatiuni care cuprind pachete de obligatiuni cu maturitati diferite (obligatiuni seriale) => serial bonds;

obligatiuni convertibile in actiuni sau alte obligatiuni (o emisiune de obligatiuni care pot fi preschimbate intr-un anumit numar prestabilit de actiuni comune ale emitentului) => convertible bonds. Termeni utilizati: rata de conversie (conversion ratio) care indica numarul de actiuni care pot fi obtinute ca urmare a preschimbarii unei obligatiuni in actiuni comune si pretul de conversie la emisiune (conversion price sau stated conversion price).

Din punct de vedere al cuponului, se remarca urmatoarele tipuri de obligatiuni:

obligatiuni la purtator (bearer bonds) => detinatorii obligatiunilor detaseaza cuponul si il prezinta agentului de plata pentru a incasa dobanda corespunzatoare;

obligatiuni dematerializate (registered bonds) => sunt evidentiate prin inscriere in cont;

obligatiuni care permit emitentului sa omita sau sa intarzie plata dobanzii in cazul in care veniturile acestuia sunt prea mici (income / deferrable bonds) => aceste obligatiuni sunt emise in general de companii care au dificultati financiare sau sunt in proces de reorganizare;

obligatiuni emise fara cupon (zero-coupon bonds) => obligatiuni emise in SUA de corporatii si municipalitati, incepand cu anii '80, prin care investitorii nu primesc dobanda sub forma de plata periodica, dar care in schimb sunt vandute, in majoritatea cazurilor, cu discount fata de valoarea nominala (la un pret mai mic decat aceasta). Aceste titluri sunt rascumparate la scadenta la valoarea nominala;

obligatiuni ale caror plati ale cupoanelor sunt legate de indicele inflatiei (inflation-indexed bonds), in vederea evitarii erodarii puterii de cumparare a valorii banesti a platilor cupoanelor;

obligatiuni ale caror rata a cuponului se actualizeaza in functie de un indice (indexed bonds);

obligatiuni ale caror rata a cuponului creste de-a lungul perioadei de viata (step-up notes). Alternativ, exista obligatiuni al caror cupon scade constant pe durata de viata.

obligatiuni cu rata fixa a cuponului (fixed coupon rate);

obligatiuni cu rata variabila a cuponului (floating-rate bonds, variable-rate / adjustable-rate bonds) => rata cuponului este actualizata periodic fata de o rata de referinta plus un spread.

floating-rate bonds (floaters): rata cuponului se actualizeaza de mai multe ori pe an;

variable-rate / adjustable-rate bonds: rata cuponului se actualizeaza o singura data pe an. 

obligatiuni care sunt emise la un pret mult mai mic decat valoarea nominala, dar a carei rata a cuponului este stabilita intentionat la nivel mai mic decat rata curenta din piata (original-issue discount bonds or "OIDs").

Din punct de vedere al principalului, se remarca obligatiunile ale caror plati ale cupoanelor include si o cota parte din principal => declining value bond.

Evaluare obligatiuni

Randament obligatiuni

Randamentul curent (Current Yield) reprezinta cea mai simpla masura a randamentului unei obligatiuni, in cazul in care un investitor este mai putin interesat daca veniturile obtinute la maturitate sunt mai mari sau mai mici decat costul initial. In calculul randamentului curent se utilizeaza pretul net deoarece se considera ca dobanda acumulata inclusa in pretul brut este primita inapoi in momentul cand investitorul primeste cuponul respectiv.

Randament_curent = x 100