Factorii care influenteaza producerea repercusiunii si incidentei impozitelor

Factorii care influenteaza producerea repercusiunii si incidentei impozitelor

Intr-o lume caracterizata printr-o permanenta schimbare a mediului economico-social, solutionarea problemei factorilor de influenta constituie un subiect dificil, dar aceasta nu inseamna ca nu trebuie sa fie abordat. Unii dintre factorii de influenta au un caracter permanent, altii se caracterizeaza prin variabilitate, dar toti impreuna creaza conditiile necesare transmiterii si actiunii impozitului asupra subiectilor economici care activeaza pe piata.

A. Existenta schimburilor economice cuantificabile monetar.

O parte a fenomenelor de repercusiune si incidenta se produc ca urmare a exis­tentei operatiilor de schimb, care determina aparitia fluxurilor de vanzare (de oferta) si de cumparare (de cerere). Aceste operatii de schimb cuprind fluxurile reale de bunuri si servicii destinate consumului si bunurile de investitii. Toate aceste operatii de schimb sunt cuantificabile monetar prin intermediul pretului. Atunci cand reperc 535j98f usiunea se produce, cuantumul monetar al impozitului devine un element component al pretului. In functie de baza impozabila acesta fluctu­eaza odata cu pretul stabilit pe baza cererii si ofertei. Incidenta este influentata de relatiile de schimb si influenteaza la randul sau echilibrul in esenta instabil al pietei unde se deruleaza operatii distincte de schimb, dar care se interconditioneaza reciproc.

B. Elasticitatea cererii si ofertei.

Daca elasticitatea cererii este determinata de preturile pietei, natura bunurilor economice, modificarea numarului total al populatiei si pe grupe de varsta, nivelul veniturilor si preferintele consumatorilor, elasticitatea ofertei depinde de preturile pietei, costul produselor si mobilitatea factorilor de productie. Raportul in care acesti factori se afla pe piata determina existenta unor echilibre si dezechilibre cu caracter dinamic. Aparitia unui impozit si modificarea nivelului cotelor influenteaza combinarea factorilor mentionati, datorita producerii feno­menului de incidenta fiscala.

Atunci cand cererea unui bun economic este lipsita de elasticitate sau este putin elastica, cum este cazul bunurilor indispensabile vietii si a celor de lux, indiferent de dimensiunea impozitelor indirecte incorporate in pret, acestea vor fi repercutate asupra consumatorilor finali, producand in urma incidentei un efect de venit. Dimensiunea ofertei nu va fi afectata, indiferent daca oferta este elastica sau inelastica, in conditiile in care exista un echilibru pe segmentul de piata unde bunul este negociat. Agentii ofertei vor cauta sa negocieze un pret care sa le asigure obtinerea unei anumite marje de profit pe produs. Proportia in care pretul dorit este obtinut, reflecta proportia transmiterii impozitului pe profit aferente marjei brute estimate asupra consumatorilor.

In cazul unei oferte excedentare sau deficitare in raport cu cererea, se va produce o ajustare a ofertei in functie de nivelul cererii, fara a se renunta la transmiterea impozitului in mod indirect asupra consumatorilor. Nivelul pretului obtinut va influenta asupra marjei brute pe produs si va reflecta proportia in care impozitul s-a repercutat spre consumator, sau s-a impartit intre ambii participanti la operatia de schimb.

In situatia in care cererea este elastica, consumatorii au posibilitatea de a renunta la consumul unui bun economic sau de a-1 inlocui cu un bun substituibil. Optiunea acestora este determinata de nivelul preturilor, gradul de utilitate a bunurilor si de nivelul veniturilor disponibile. Cum existenta unor bunuri scutite de impozit sau practicarea unor cote diferite de impozitare pentru bunurile substituibile influenteaza nivelul preturilor, apar noi structuri si niveluri in cadrul cererii. Unei cereri elastice poate sa-i corespunda o oferta inelastica sau

elastica, care va fi afectata de imposibilitatea realizarii operatiilor de schimb pentru bunurile aflate in stoc. Daca pentru bunurile vandute incidenta impozite­lor incorporate in pret se produce asupra consumatorilor, pentru celelalte bunuri cuantumul monetar al obligatiilor fiscale se adauga la cuantumul monetar al factorilor de productie consumati si nerecuperati prin schimb, constituind o pierdere. In aceste conditii repercutarea alaturi de impozitele indirecte a unei parti din impozitele directe pentru obtinerea unei marje nete medii a profitului, este mult mai dificila si va fi influentata de evolutia costurilor (constante, descrescatoare, crescatoare) si de factorii externi specifici pietei (nivelul preturilor bunurilor substituibile, preferinte, evolutia populatiei pe grupe de varsta si pe grupe de venit). Migrarea si/sau eliminarea unor subiecti ai ofertei va determina noi niveluri de echilibru pe segmentul de piata afectat, iar lupta pentru transmiterea impozitelor intre vanzatori si cumparatori prin intermediul preturilor in cadrul operatiilor de schimb va continua.

C.  Organizarea factorilor de productie la nivel micro-economic.

Modul de organizare si de gestionare a factorilor de productie influenteaza pozi­tia pe piata a agentilor economici care se gasesc concomitent in situatia de vanzatori si cumparatori, cautand sa-si impuna in cadrul schimburilor economi­ce pretul dorit, care sa le asigure recuperarea factorilor de productie si o marja cat mai mare a profitului. Comparativ cu agentii economici, consumatorii finali grupati in sectorul gospodarii nu sunt organizati si prin urmare sunt dominati de primii. Ca urmare a intereselor contrare dintre subiectii mentio­nati, fiecare va incerca sa repercuteze impozitul asupra celorlalti, indiferent de intentia factorului legislativ, astfel incat sa evite incidenta impozitului.

Formele organizatorice puternice specifice concurentei imperfecte, concreti­zate in existenta pe piata a unor agenti economici de tip monopolistic, oligopolistic, monopsonic, oligopsonic si de duopol, influenteaza asupra nivelului pretului partenerilor de afaceri si implicit asupra cuantumului monetar al obligatiei fis­cale totale (indirecte si directe) repercutate prin pret in diferite proportii si directii.

D. Natura materiei impozabile

Cu toata diversitatea materiei impozabile, putem distinge mai multe grupe omogene: venitul (sub forma de profit, dobanda, renta, dividend, salariu) pro­venit din recompensarea factorilor de productie, venitul provenit din vanzarea unor bunuri apartinand persoanelor fizice (imobile, opere de arta, obiecte di­verse) si venitul consumat. Desi unele impozite (ne referim la cele aferente actelor de consum) sunt repercutabile prin insasi tehnica de asezare, fiind incor­porate in pret, nu inseamna ca altele nu pot fi repercutabile de vanzator asupra cumparatorului. Impozitele indirecte pe productie, tranzactii, consum sunt calculate in functie de pret si incorporate in acesta, producerea fenomenelor de repercusiune si incidenta fiind legate de existenta cererii si a ofertei si de realizarea schimburilor economice. Impozitele directe pe profiturile de natura comerciala, industriala, agricola si pe veniturile din servicii liberale (desfasurate de medici, juristi, etc.) sunt mai putin usor de repercutat, depinzand de raportul dintre cerere si oferta si de nivelul preturilor si tarifelor existente pe piata. Impozitele pe salarii, dividende, dobanzi aferente titlurilor obligatare si depozitelor bancare ale persoanelor fizice, au incidenta asupra subiectilor care le-au realizat, intrucat in acest caz nu exista un cumparator asupra caruia sa se faca repercusiunea.

E. Conjunctura economica

Perioadele de crestere economica, de stagnare si de inflatie influenteaza produce­rea repercusiunii si incidentei impozitelor si cuantumul fluxurilor fiscale cuvenite Statului.

Atunci cand economia este intr-o faza de crestere economica, in societate se manifesta o putere de cumparare crescuta, cererea inregistreaza o dinamica ascendenta, iar repercusiunea impozitelor catre consumatorii finali este maxima. Intrarea economiei in faza de stagnare economica determina o scadere mai puternica a cererii decat a ofertei. Desi unele impozite prin tehnica continua sa fie transmise asupra consumatorilor, schimbarea raportului de forte modifica echilibrul initial al pietei si influenteaza dimensiunea si structura agentilor ofertei. Posibilitatea ca unele impozite directe sa fie repercutate partial sau total de agentii ofertei scade. Fluxul fiscal total si in structura inregistreaza o scadere. Aparitia fenomenului inflationist si dezvoltarea sa in economie determina o crestere a dorintei de a cumpara si ca urmare, agentii ofertei de bunuri indis­pensabile vietii si de folosinta indelungata nu intampina nici o rezistenta in a-si impune preturile, in care inglobeaza usor atat obligatiile fiscale indirecte cat si cele directe in anumite proportii. Pentru restul bunurilor, dimensiunea puterii de cumparare ramasa disponibila in societate, va influenta structura si dimensiunea ofertei si implicit posibilitatile ca acesti agenti sa-si vanda produsele si deci sa transmita impozitele. Cum bazele de impozitare reflecta evolutia fenomenului inflationist, apare necesitatea revederii cotelor de impozitare, pen­tru a nu se afecta grav procesul de economisire, atat la nivelul agentilor economi­ci cat si la nivelul sectorului gospodarii, care finanteaza direct sau indirect in­vestitiile in societate. Nemodificarea cotelor de impozitare duce la cresterea presiunii fiscale.

F. Tehnica de impunere

Fiecare impozit se caracterizeaza prin tehnica sa proprie de impozitare. Impozitele indirecte, initial stabilite sub forma de sume fixe pe unitatea de masura, ac­tualmente sunt stabilite sub forma de cote procentuale asupra valorii bunurilor si serviciilor economice.

Repercusiunea acestora este influentata insa de punctul de producere al impactului, chiar daca incidenta se produce asupra consumatorului final. Impactul poate sa se produca deci in diverse momente:

la intrarea bunurilor in tara in cazul taxelor vamale de import si a accizelor aferente acestora;

in momentul vanzarii bunurilor produse pe piata interna pentru accizele stabilite asupra acestora;

in momentul vanzarii bunurilor de catre producatori (taxa de productie) sau de comercianti (impozit pe circulatie) cand se practica un impozit unic sau monofazic pe bunurile destinate consumului;

in fiecare stadiu al circuitului economic de la producator (respectiv impor­tator) pana in momentul consumului final, putand imbraca forma impo­zitului pe cifra de afaceri bruta (impozit de tip cumulativ) sau pe cifra de afaceri neta (taxa pe valoarea adaugata), in functie de optiunea factoru­lui legislativ in favoarea uneia sau alteia din variantele prezentate, repercu­siunea chiar daca va avea acelasi sens, va actiona in mod diferit asupra subiectilor participanti la circuitul parcurs de impozit si va influenta dimensiunea in expresie monetara a incidentei. Suma monetara totala a incidentei pentru acelasi tip de impozit va depinde de cuantumul cotei, practicarea de cote diferite sau acordarea unor exonerari pentru unele bunuri si servicii, pe motive de natura economica si de protectie sociala.

In ceea ce priveste impozitele directe, producerea normala a repercusiunii si incidentei este influentata de urmatoarele procedee care tin de tehnica fiscala: acordarea de exonerari delimitate sau nu temporar si pe domenii de activitate, reduceri si deduceri, a caror efect economic real de multe ori comporta opinii diferite, dar care cert influenteaza deciziile la nivel micro-economic si relatiile de natura economico-sociala.

G. Puterea publica

Deciziile puterii publice cu privire la numarul impozitelor si caracteristicile tehni­cilor de impunere influenteaza asupra dimensiunii incidentei, cuantificabile prin indicii presiunii fiscale.

Deficitele bugetare finantate pe seama imprumuturilor publice interne sau externe necesita rambursarea acestora, fie pe seama unor noi imprumuturi, fie pe seama modificarii cotelor sau introducerii unor noi impozite. Ca urmarea rambursarii pe seama prelevarilor fiscale, incidenta se produce asupra generatiei care a contractat imprumutul public sau asupra generatiilor viitoare.

In acelasi timp existenta subventiilor si respectiv a transferurilor sociale, modifica dimensiunea in expresie monetara a incidentei impozitelor asupra agenti­lor economici si persoanelor fizice care beneficiaza de acestea. Transferurile sociale numite si impozite negative (Germania, Marea Britanic, Belgia, Franta, Luxem­burg) sunt acordate persoanelor a caror venituri sunt sub un anumit prag de saracie, avand un caracter degresiv in raport cu venitul. Diferenta dintre fluxul impozitelor efectiv suportate comparativ cu fluxul subventiilor si transferurilor primite de un subiect economic, constituie incidenta reala in expresie monetara.

In consecinta se poate vorbi de existenta unei incidente globale brute si a unei incidente globale nete la nivelul fiecarui subiect economic.