Posibilitati si avantaje ale investitiilor in domeniul comertului exterior - abordari generale si tipologia investitiilor in domeniu

Institutii care reglementeaza comertul international: OMC, UNCTAD, UE, NAFTA, EFTA

Abordare generala in tranzactia de comert exterior

Tranzactia de comert exterior reprezinta un segment al afacerilor internationale. O afacere poate definita ca o forma de activitate ce presupune utilizarea unor resurse: umane, materiale, financiare in scopul obtinerii de profit

In functie de obiectul ei, afacerea este calificata:

• Afacere industriala
• Afacere comerciala
• Afacere financiara

Afacerile internationale cuprind:

• Afaceri financiare internationale - tranzactii financiar - valutare internationale;
• Tranzactii economice internationale

Operatiunile comerciale internationale includ:

• Comertul international cu bunuri, respectiv exportul si importul de marfuri;
• Comertul international cu servicii comerciale: turismul international, transporturile si expeditiile internationale, asigurarile internationale;
• Operatiunile comerciale combinate: reexport, barter, etc.

Operatiunile de export - import reprezinta o forma de internationalizare a activitatii comerciale a firmei, de interdependenta intre agentii economici. In afacerile internationale sunt implicate si economiile nationale.

Aliantele strategice si cooperarile au in vedere stabilirea de relatii intre partenerii comerciali. Se pot intalni: cooperari pe baze contractuale, sau aliante startegice (livrari la cheie, consortii).

Implantarea in strainatate se realizeaza pe calea investitiilor directe. Aceasta presupune ca firma investitoare sa participe la coordonarea si gestionarea activitatii din tara terta.

Specificul pietei externe 949g61j

Strategiile de eficienta la nivelul firmelor implicate in afaceri internationale sunt diferite fata de cele care produc doar pentru piata interna. In primul rand, trebuie cunoscut specificul pietei externe 949g61j si conjunctura economica regionala sau internationala. Astfel, specialistii companiei de comert exterior trebuie sa analizeze particularitatile economice, sociale si culturale ale unei tari. De asemenea, trebuie sa cunoasca reglementarile comerciale interne si internationale. Elementele de competitivitate si de strategie sunt diferite fata de piata interna, de asemenea riscurile sunt mult mai mari.

Cercetarea pietei externe reprezinta primul factor de eficientizare a afacerii. In cercetarea pietei externe 949g61j trebuie avute in vedere: reglementarile comerciale ale pietei externe 949g61j , posibilitatile de acces, restrictiile valutare, dimensiunea, structura si cresterea pietei, consumul, concurenta externa si interna.

Eficienta prin marketing in comert exterior

In cadrul marketing-ului, in comertul exterior, se urmaresc:

• Studierea pietei externe 949g61j
• Definirea strategiei si tehnicilor de comercializare
• Politica promotionala
• Prospectarea
• Ofertarea
• Negocierea si contractarea
• Logistica: ambalare, marcare
• Transportul si expeditia
• Reglementarile vamale si de tranzit

Rolul negocierii comerciale internationale in eficienta companiei

Structura negocierii se caracterizeaza prin:

• Pozitia pe care o detine un partener in negociere: putere de decizie, experienta profesionala, puterea companiei;
• Trasaturile de personalitate ale negociatorilor.

In negociere se tine seama de tehnica comunicarii (mesaje verbale, non - verbale, tehnice), dimensiunea interculturala, de strategiile si tehnicile folosite. Strategiile de negociere reprezinta orientarile de ansamblu, iar tacticile directiile de actiune. Strategiile de negociere pot fi ofensive, cooperante, conflictuale, scurte.  Tacticile pot fi de persuasiune, de influentare, de cedare la prima vedere.

Contractarea comerciala internationala

Elementele principale ale unui contract sunt:

• Acceptarea conditiilor generale
• Comanda
• Confidentialitatea
• Pretul
• Conditiile de plata
• Conditiile de livrare - INCOTERMS 2000
• Garantiile
• Transportul
• Livrarea
• Receptionarea marfurilor sau a investitiei
• Transferul dreptului de proprietate
• Clauzele
• Sistemul de drept aplicabil

Logistica internationala

• Pregatirea livrarii
• Expeditia si transport
• Asigurarea marfurilor
• Vamuirea

Tehnica platilor si finantarilor internationale

Plata reprezinta executarea obligatiilor debitorului pretului si se concretizeaza prin transferul unei sume de bani de la cumparator la vanzator. Finantarea reprezinta procurarea fondurilor banesti necesare realizarii unei afaceri: surse interne ale firmei  sau imprumuturi interne si externe 949g61j .

Operatiuni comerciale combinate

Acestea sunt afaceri internationale care imbina elemente din opratiunile de export, import, productie, prestari servicii intr-un mecanism tranzactional unic, conceput si pus in aplicare de firme comerciale specializate in afaceri internationale. Principalele operatiuni sunt: contrapartida, reexportul, lohn -ul sau operatiunile de buy back (livrarea de catre exportator a unor bunuri de echipament si rambursarea de catre importator a marfurilor manufacturate cu acele utilaje).

Operatiuni comerciale complexe

Operatiuni de transfer de tehnologie: licentierea internationala, franchising, know - how, consulting

Coperare industriala: coproductia, societati mixte

Exporturi complexe: construirea unor obiective industriale la cheie

Rolul comertului exterior in dezvoltarea economica a Romaniei, in noul context al exigentelor pietei externe 949g61j

Integrarea europeana a Romaniei trebuie privita din interior spre exterior, prin eforturi interne care sa contribuie la dezvoltarea economica, pentru a participa performant si competitiv pe piata concurentiala a Uniunii Europene extinse. Conform principiilor integrarii economice, ,,cresterea gradului de integrare va conduce la cresterea PIB la nivel comunitar si a veniturilor pe cap de locuitor in fiecare din statele membre. Elementul catalizator in acest caz il reprezinta cresterea concurentei intre firme tot mai eficiente, care actioneaza pe o piata tot mai extinsa".

Politica de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana constituie o necesitate durabila, care presupune o serie de exigente economice, sociale, politice, culturale, pentru indeplinirea carora trebuie sa actioneze concertat intreaga populatie.

Integrarea comertului national in cel european si mondial impune ca oferta de produse, atat pentru piata interna cat si cele destinate pietei externe 949g61j , sa fie in concordanta cu noile exigente calitative ale produselor pe piata mondiala.

O politica esentiala pentru dezvoltarea politicii industriale a unei tari este politica comerciala. Politica comerciala a constituit unul din instrumentele de baza prin care politica industriala si-a atins obiectivele pentru dezvoltarea preferentiala a unor anumite ramuri industriale, pentru protectia produselor indigene fata de concurenta straina si promovarea produselor pe piete externe.

Pentru a observa impactul integrarii comerciale asupra productiei nationale trebuie analizate si avantajele comparative ale productiei nationale fata de cea a Uniunii Europene, precum si specializarea pe anumite ramuri ale economiei. Dupa 1990, fostele tari socialiste, actualmente membre sau candidate la Uniunea Europeana, erau specializate in sectoare puternic intensive in munca si in resurse naturale si energie, fiind dezavantajate comparativ in sectoarele puternic intensive in capital, cercetare-dezvoltare si capital uman. In cazul Romaniei, schimburile comerciale cu UE raman dominate de specializarile industriale traditionale intensive in munca (industria textila si a prelucrarii lemnului) sau in materii prime.

Romania trebuie, treptat, sa-si schimbe specializarea printr-o trecere de la sectoarele cu o productivitate a muncii scazuta catre sectoare cu o valoare adaugata mai mare. Avantajele ar putea fi obtinute prin exploatarea capacitatilor industriale mostenite care trebuie modernizate si prin folosirea fortei de munca relativ specializate (de exemplu in industria chimica si metalurgica). Un rol important il au si investitiile straine directe care ajuta la aparitia in tara de firme cu noi specializari, dezvoltand performanta industriei nationale pentru piata interna si externa.

Principalul impuls al dezvoltarii este dat de efortul intern concertat al institutiilor statului, mediului de afaceri si societatii, dar investitiile straine directe sunt un factor de crestere economica, impactul lor propagandu-se in economie si in societate. Romania este avantajata de pozitia geografica, de dotarea cu factori naturali si de resursele umane pe care le are. Traditia unei economii de piata antebelice, in care investitiile straine directe jucau un rol important, de asemenea diferentierea si structura industriilor din perioada postbelica constituie avantaje comparative. Ridicarea acestor factori la stadiul de avantaje competitive, adica sporirea capacitatii de a obtine o valoare adaugata mai mare prin folosirea aceleiasi cantitati de factori de productie, este determinata in Romania de introducerea si consolidarea mecanismelor economiei de piata si liberalizarea cadrului economic pentru alocarea eficienta a resurselor.

Adoptarea tarifului vamal comun de catre Romania, pentru comertul exterior cu produse industriale, implica deja costuri determinate de liberalizarea din anul 2002 a comertului cu Uniunea Europeana. In viitor, aplicarea taxelor vamale mai mici din tariful comun, de asemenea restructurarea si modernizarea industriei vor reprezenta costuri normale, dar efectele pozitive trebuie sa fie superioare posibilelor consecinte negative. Pentru a observa implicatiile adoptarii tarifului comun de catre Romania se poate reliefa un punct de vedere prin analiza principalelor industrii romanesti, prin prisma integrarii economice comerciale.

Adoptarea tarifului vamal comun si a politicii comerciale comune de catre Romania va genera schimbari importante in structura economiei nationale si in structura comertului exterior al Romaniei, in repozitionarea tarii noastre in planul relatiilor economice internationale, in cadrul organizatiilor internationale cat si al modificarii fluxurilor tranzactiilor comerciale.

Actuala politica in domeniul incheierii acordurilor de comert liber este in concordanta cu politica Uniunii Europene. Romania are incheiate acorduri de comert liber cu acele tari care au negociat acorduri similare cu Uniunea Europeana. Legislatia Romaniei in domeniul politicii comerciale si al relatiilor externe este, in mare masura, in concordanta cu legislatia comunitara.

Romania va aplica tariful vamal comun din ziua aderarii la Uniunea Europeana. Analizand aspectele teoretice ale politicii comerciale comune, stadiul implementarii acesteia in Romania, ,,pregatirea graduala" a tarifului vamal national si politicii vamale nationale pentru aplicarea propriu-zisa a tarifului vamal comun, am reliefat implicatiile aplicarii acestuia la nivelul armonizarii legislativ-institutionale, al protectiei economiei nationale si al tranzactiilor de comert exterior pe categorii de marfuri, cat si la nivelul relatiilor internationale ale Romaniei.

Astfel, referitor la calitatea de membru al OMC, aderarea Romaniei la Uniunea Europeana nu va aduce schimbari importante in privinta obligatiilor asumate de Romania in cadrul OMC, angajamentele asumate in cadrul viitoarelor negocieri comerciale multilaterale vor fi in conformitate cu obiectivul aderarii la Uniunea Europeana.

Avantajul principal al adoptarii tarifului vamal comun pentru exporturile Romaniei il reprezinta accesul liber sau preferential a produselor nationale pe piata europeana sau pe pietele terte cu care UE are relatii comerciale preferentiale. Liberalizarea importurilor are ca avantaj cresterea ofertei de produse de calitate, importate fara taxe din Uniunea Europeana sau cu taxe mici din tarile terte, fiind pozitiva pentru consumatorii interni. De asemenea, liberalizarea poate avea ca efecte pozitive specializarea in productia de bunuri nationale pentru care avem un avantaj comparativ, cresterea competitivitatii produselor nationale pe piata interna si externa, ca urmare a concurentei importurilor de calitate si ieftine.

Promovarea exporturilor si stimularea lor pe piata libera europeana va avea efecte pozitive si poate conduce la performanta productiei nationale. Prin adoptarea politicii comerciale commune, interesele comerciale ale Romaniei in cadrul organismelor internationale vor fi promovate de Uniunea Europeana.

Beneficiile, in plan comercial, implicate de aderarea la Uniunea Europeana sunt determinate de valorificarea oportunitatilor de acces pe piete terte cu care Uniunea Europeana a incheiat acorduri comerciale preferentiale. Eliminarea taxelor vamale la importurile din Uniunea Europeana poate conduce la cresterea optiunilor de alegere din partea producatorilor in privinta bunurilor de productie si a tehnologiilor utilizate. De asemenea, consumatorii vor avea de ales dintr-o diversitate de bunuri la preturi accesibile.

In planul relatiilor economice internationale, adoptarea de catre Romania a politicii comerciale comune va determina armonizarea angajamentelor tarii noastre in OMC cu cele ale UE, aderarea la Spatiul Economic European, participarea la acordurile preferentiale de parteneriat euro-mediteranean si de parteneriat intre UE si tarile Africii, Caraibelor si Pacificului (ACP), precum si la acordurile de comert liber ale UE cu tari latino-americane si din Golful Persic si cu alte tari cu care UE ar putea incheia acorduri pana la aderarea Romaniei.

Aplicarea de catre Romania a taxelor vamale din tariful vamal comun va conduce si la modificarea fluxurilor comerciale. Principalii parteneri ai accesului pe piata Romaniei vor fi actualele si viitoarele membre ale Uniunii Europene. Romania va trebui sa faca fata liberalizarii comertului cu tarile membre, astfel incat productia nationala sa aiba putin de suferit pentru a nu se produce dezechilibre economice si sociale.

Cu privire la orientarea geografica a comertului exterior, aceasta va fi atat la import cat si la export, in principal cu Uniunea Europeana si cu tarile terte dezvoltate.

In relatiile Romaniei cu Rusia, prin adoptarea tarifului vamal comun, consider ca posibilitatea dezvoltarii schimburilor comerciale, avand in vedere piata de desfacere a acesteia si necesitatile la importul din Rusia, poate fi determinata doar de decizii politice bilaterale intre cele doua state, chiar daca din punct de vedere comercial, politica se va face la Comisia Europeana. Romania are traditie pe piata Rusiei si a spatiului ex-sovietic, importurile din Rusia, in special in domeniul petrolului si gazelor, fiind importante pentru Romania.

In relatiile Romaniei cu Statele Unite ale Americii, desi teoretic promovarea exporturilor romanesti pe aceasta piata ar fi apreciata, consider ca aprecierea  calitativa si valorica a importurilor in Romania, in special prin investitii directe, ar contribui mai mult la dezvoltarea schimburilor bilaterale. In relatiile economice ale Romaniei cu tarile latino - americane si africane, adoptarea tarifului vamal comun nu va crea probleme deosebite, deoarece comertul exterior cu aceste tari este redus.

Din punct de vedere al tranzactiilor comerciale ale Romaniei, adoptarea tarifului vamal comun implica avantaje si costuri, acestea fiind vizibile sau usor de anticipat si in prezent. Astfel, in domeniul productiei industriale intervin si costuri, reducerea protectiei vamale afectand productia acelor marfuri industriale care, lipsite de apararea taxelor vamale la importul produselor straine concurente, devin necompetitive pe piata interna. Pentru produsele agricole, tariful vamal comun ,,impune" cresterea calitatii produselor agricole pentru a face fata concurentei externe 949g61j cu produse care vor circula liber sau cu taxe vamale cu un grad de protectie scazut.

Pentru a observa impactul integrarii comerciale asupra productiei nationale trebuie analizate si avantajele comparative ale productiei nationale fata de cea a UE, de asemenea specializarea pe anumite ramuri ale economiei.

Schimburile comerciale ale Romaniei cu UE raman dominate de specializarile industriale traditionale intensive in munca (industria textila si a prelucrarii lemnului) sau in materii prime. Romania detine avantaje comparative in industriile traditionale intensive in forta de munca ieftina (imbracaminte, incaltaminte) si dezavantaje in industriile intensive in capital uman specializat si in cele bazate pe tehnologia avansata.

Structura comertului exterior al Romaniei cu Uniunea Europeana se caracterizeaza, pentru Romania, pe doua domenii relativ opuse, si anume exportul produselor care necesita forta de munca mare si putin calificata si cel al produselor din industriile intensive in capital. Situatia avantajelor comparative ale Romaniei in raport cu UE, arata ca Romania este specializata intr-un numar mic de sectoare.

Avantajele comparative ale Romaniei se concentreaza pe cateva sectiuni ale nomenclatorului combinat: materii textile si articole din acestea, incaltaminte, metale comune si articole din metale comune, marfuri si produse diverse si produse din lemn. Dezavantajele comparative ale Romaniei se concentreaza pe sectiuni care cuprind produse care necesita exigente sporite din punct de vedere al specializarii fortei de munca, al gradului de prelucrare si calitatii materiilor prime incorporate.

Suprimarea totala a taxelor vamale la importul produselor agricole originare din Uniunea Europeana, in momentul aderarii, ar putea afecta, in special, productia nationala de produse agricole care beneficiaza de protectie vamala ridicata. Concurenta importurilor din Uniunea Europeana va fi mai dura, deoarece la momentul integrarii Romaniei vom avea concurenti si pe noii membri ai UE, cu un potential mare la exportul produselor agricole (Ungaria, Polonia), sau candidati care vor fi membri (Bulgaria).

Avantajele, teoretice la acest moment, ale eliminarii taxelor vamale la importul produselor agricole romanesti pe piata UE pot fi dezvoltarea exportului romanesc si competitivitatea pe piata externa. De exemplu, avantajele adoptarii tarifului comun al Uniunii Europene in domeniul industriei electrotehnice si electronice romanesti vor fi determinate de accesul liber la piata UE care va favoriza exporturile, accesul privilegiat al produselor romanesti pe pietele tarilor cu care UE are incheiate acorduri comerciale preferentiale, de asemenea importul fara taxe vamale din UE sau cu taxe vamale reduse din tarile terte a bunurilor necesare industriei electrotehnice si electronice nationale.

Principalul dezavantaj, resimtit si in perioada preaderare, este determinat de cresterea importurilor de produse electrotehnice performante, in special la bunurile electrotehnice si electronice de consum, ofertantii fiind companii importante europene. Astfel, liberalizarea importului din UE a determinat cresterea importurilor afectand astfel producatorii romani consacrati, de produse electrocasnice de larg consum (frigidere, combine frigorifice, masini de spalat, aspiratoare, aragaze), costurile fiind altfel generale si similare cu cele din celelalte domenii.

Cu privire la protectia vamala in sectorul autovehiculelor importate in UE, aceasta este relativ ridicata. UE aplica o taxa vamala de 10% pentru importul de autoturisme, iar Romania, in baza tarifului national aplica o taxa vamala de 30% pentru autoturismele importate din tarile terte. Desi in ultimii ani in Romania au crescut importurile si vanzarile de automobile performante, eliminarea taxelor vamale in anul 2002 la importul de autoturisme originare din Uniunea Europeana sau Cehia a afectat producatorii interni Dacia Renault si Daewoo. Sistemul de leasing, agreat de cumparatori, a afectat de asemenea vanzarea de automobile romanesti. Desi in ambele fabrici de autoturisme participa investitori straini de marca, romanii au preferat sa cumpere automobile din tarile Uniunii Europene, Germania, Franta, Italia, Cehia. Producatorul intern Daewoo Craiova este cel mai afectat de liberalizarea importurilor la autoturisme.

Eliminarea taxelor vamale a condus, insa, la cresterea numarului de autoturisme performante, precum si la dezvoltarea investitiilor in Romania pentru productia de piese de schimb si accesorii pentru autoturisme.

Din analiza impactului comercial al adoptarii tarifului vamal comun de catre noile state membre, pe termen scurt si mediu, se poate concluziona pentru Romania ca efectele pozitive ale integrarii comerciale sunt mult mai mari decat posibilele consecinte negative, care se vor manifesta, in principal, in perioada imediat urmatoare aderarii.

In sensul celor prezentate, implicatiile adoptarii tarifului comun asupra comertului Romaniei trebuie cunoscute, in substanta, inainte de aderare pentru a fi fructificate avantajele accesului liber sau preferential al produselor nationale pe pietele membrilor si ai tarilor terte si al produselor acestora pe piata interna, pentru a atenua costurile cauzate de aplicarea unor taxe vamale mai mici sau de 0% si a acorda o atentie sensibila gradului de protectie a economiei nationale fata de concurenta externa ,,eliberata" de barierele tarifare, pentru a intelege avantajele si importanta reprezentarii de catre Uniunea Europeana a intereselor comerciale ale Romaniei, de asemenea pentru a intelege noul statut al Romaniei, ca membru al Uniunii Europene, in cadrul relatiilor economice internationale.