FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
StiuCum
Home » FINANTE
» finante generale
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Structura financiara |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
STRUCTURA FINANCIARA Gradul de indatorare al capitalului Gradul de indatorare al capitalului este unul dintre cei mai uzuali indicatori folositi pentru exprimarea structurii financiare a societatii comerciale. Diferitele forme pe care le imbraca acesta denota nu o neconcordanta de opinii, cum am putea crede initial, ci mai degraba incercarea de a reda cat mai precis 636c24g structura financiara a societatii comerciale, din diverse unghiuri. Gradul de indatorare al capitalului este un indicator cu o mare putere informativa atat pentru actionari si manageri, cat si pentru creditori, clienti, intermediari etc. Una dintre cele mai frecvente utilizari ale gradului de indatorare al capitalului este asociata determinarii capacitatii de indatorare a societatii comerciale. Creditorii societatii comerciale doresc sa-si protejeze investitiile si pentru aceasta trebuie sa fie siguri ca societatea comerciala va fi capabila in orice moment sa faca fata angajamentelor pe care si le-a asumat. Cele mai folosite modalitati de reprezentare ale gradului de indatorare a capitalului sunt :
Capacitatea de indatorare a societatii comerciale este buna daca structura sa financiara respecta relatiile de mai sus. In cazul in care un singur indicator depaseste nivelul maxim, aceasta constituie un semnal de alarma pentru eventualul creditor, care poate decide (pe baza unei analize mai amanuntite) suspendarea acordarii creditului respectiv. Determinarea structurii financiare optime Una dintre cele mai importante preocupari ale managerului financiar al societatii comerciale este determinarea structurii optime a capitalului, dar si mentinerea acesteia. Pentru determinarea structurii optime, elementul care se ia in calcul cel mai frecvent este reprezentat de costul mediu ponderat al capitalului. Structura optima este acea structura a capitalului pentru care costul mediu ponderat este minim. Astfel, pornim de la urmatorul exemplu, cuprins in tabelul de mai jos. Se poate observa ca, costul capitalurilor imprumutate este mai scazut decat costul capitalurilor proprii si ca ambele raman constante o anumita perioada de timp. Odata ce societatea comerciala devine mai indatorata, dupa un anumit nivel, se poate constata ca ambele costuri incep sa creasca. In ultima coloana a tabelului este prezentat costul mediu ponderat. Dupa cum se poate vedea, acesta are o evolutie descrescatoare in prima faza, odata cu cresterea gradului de indatorare, insa dupa atingerea unui prag, incepe sa creasca.
Structura optima a capitalului este atinsa in punctul de minim al costului mediu ponderat. Acest punct de minim (7.90%) corespunde unui grad de indatorare de 40%, asa cum se poate observa si in graficul urmator.
In mod obisnuit, problema nu se rezuma la identificarea structurii financiare optime, ci si la mentinerea acesteia. Desi aparent usor de realizat, in practica se poate observa ca, in unele cazuri, desi ponderea datoriilor din total este pastrata, totusi costul mediu ponderat al capitalului care a determinat aceasta structura optima se modifica. In cele ce urmeaza vom incerca sa demonstram, pornind de la o serie de date ipotetice, aceasta ultima afirmatie. Astfel, mentinem datele din exemplul anterior, in care am concluzionat ca structura financiara optima se va stabili la un cost mediu ponderat al capitalului de 7,9%, pentru un grad de indatorare de 40%. In aceste conditii costul capitalurilor imprumutate era 4%, iar costul capitalurilor proprii era de 10,5%, cost ce deriva din : un dividend de 491 lei/actiune, un pret de piata al actiunilor de 15.000 lei/actiune si o rata de crestere de 7%.
In cazul in care ar avea loc o emisiune suplimentara, costul flotarii ar fi de 1.500 lei, ceea ce ar determina un cost al capitalurilor proprii procurate prin intermediul acestei alternative de:
Societatea comerciala in cauza doreste sa finanteze patru proiecte investitionale, fiecare in valoare de 1.000.000.000 lei. Pe parcursul perioadei in care urmeaza sa se realizeze investitiile, societatea comerciala dispune de un profit nerepartizat in suma de 1.200.000.000 lei. Creditorii societatii comerciale au informat echipa manageriala ca, daca valoarea capitalurilor imprumutate creste peste 1.000.000.000 lei, chiar in conditiile mentinerii gradului de indatorare anterior, costul datoriei se va modifica, ajungand la 6%. Ceea ce ne propunem sa determinam este care va fi valoarea costului marginal implicat de obtinerea resurselor aditionale de catre societatea noastra comerciala. Echipa manageriala stie ca structura optima a capitalului este cea in care datoriile ocupa o proportie de 40% din totalul activului. Aceasta inseamna ca, pentru fiecare 400.000.000 lei datorie, societatea comerciala trebuie sa detina 600.000.000 lei fonduri proprii. In concluzie, la cele 1.200.000.000 lei profituri nedistribuite, societatea comerciala ar putea atrage cu usurinta inca 800.000.000 lei, fara a-si modifica gradul de indatorare. Costul mediu ponderat nu este modificat (costul capitalurilor proprii este tot 10,5%, iar costul datoriei 4% , deoarece nu s-a atins pragul de 1.000.000.000 lei) acesta ramanand 7.9%: 40%x 4% + 60% x 10,5% = 7,9%. Insa nu sunt suficiente 2.000.000.000 lei pentru finantarea tuturor proiectelor investitionale. In concluzie societatea comerciala trebuie sa mai gaseasca si alte solutii. Pentru a-si pastra acelasi grad de indatorare, cea mai simpla solutie ar fi sa emita actiuni in valoare de 1.200.000.000 si sa mai contracteze un imprumut in suma de 800.000.000 lei , pentru a obtine si restul de 2.000.000.000 lei, cu pastrarea gradului de indatorare de 40%. Luand in considerare aceasta ipoteza, in cazul in care costul datoriei nu s-ar modifica, costul atragerii acestor noi capitaluri ar fi: k = 40% x 4% + 60%x10,89% =8,13% Dar, costul capitalurilor imprumutate nu ramane constant decat pentru primele 200.000.000 lei, din cei 800.000.000 lei imprumutati odata cu emisiunea de actiuni, deoarece dupa aceasta valoare se atinge pragul impus de catre creditori si costul creste la 6%. In aceste conditii, costul atragerii de noi capitaluri va fi: k = 40% x 6% + 60% x 10,89% = 8,93% Aceste costuri diferite sunt prezentate in figura de mai jos :
Punctele critice a costului mediu ponderat sunt la 2.000.000.000 lei si la 2.500.000.000 lei. Ele se determina dupa urmatoarea formula :
In cazul nostru, intr-o prima faza constatasem ca putem obtine 2.000.000.000 lei fara a modifica nici structura capitalului si nici costul mediu ponderat al capitalului. Punctul din care costul mediu ponderat creste se determina, utilizand formula de mai sus, astfel:
Celalalt punct critic al costului mediu ponderat al capitalului apare in momentul in care valoarea capitalurilor imprumutate depaseste nivelul de 1.000.000.000 lei. Peste acest nivel, creditorii societatii comerciale nu vor mai fi de acord cu acelasi cost al capitalului, ci il vor majora pana la 6 % . Valoarea acestui punct critic este:
Cristian Andru este angajat in compartimentul financiar al unei societati comerciale producatoare de confectii. Iata care este problema pe care trebuie sa o solutioneze astazi: directorul sau i-a cerut sa ii spuna daca crede ca ar fi posibila obtinerea unui credit pe termen mediu in valoare de 500.000 mii lei, pentru achizitionarea a 10 masini de cusut noi, care sa imbunatateasca productivitatea muncii la sortimentul taioare dama. Structura capitalului societatii comerciale este urmatoarea. q Capital propriu = 1.230.000 mii lei; q Datorii pe termen mediu si lung = 895.000 mii lei; q Datorii pe termen scurt = 1.150.000 mii lei. Total pasiv = 3.275.000 mii leiCare va fi raspunsul sau? Solutie: 1. In prima etapa, Cristian va verifica incadrarea in limitele normale a gradului de indatorare a capitalului:
Pe baza acestor calcule, Cristian va concluziona ca, din punct de vedere al gradului de indatorare, societatea comerciala este eligibila la obtinerea unui credit, insa in aceasta prima etapa nu se poate spune ca va putea obtine intregul credit de 500.000 mii lei. Pentru a se putea ajunge la aceasta concluzie, ar trebui ca structura financiara ce s-ar obtine in cazul angajarii creditului sa indeplineasca si ea cele 4 conditii precizate anterior. Aceasta structura financiara ar fi: q Capital propriu = 1.230.000 mii lei; q Datorii pe termen mediu si lung = 1.395.000 mii lei; q Datorii pe termen scurt = 1.150.000 mii lei. Total pasiv = 3.775.000 mii lei2. Pe baza celei de-a doua structuri financiare, Cristian va verifica incadrarea in limitele normale ale gradului de indatorare al capitalului
Asa cum se poate observa, nivelurile efective ale indicatorilor calculati depasesc nivelurile maxime admise. Concluzia este ca operatiunea de creditare nu va fi probabil acceptata de banca pentru suma de 500.000 mii lei. Dar, in mod cert, se va putea totusi angaja un credit de o valoare mai mica, valoare ce va fi determinata in cea de-a treia etapa. Concomitent cu solicitarea creditului, societatea comerciala la care lucreaza Cristian va trebui sa-si procure restul resurselor, pana la 500.000 mii lei, printr-o majorare a capitalului propriu. 3. Pentru determinarea sumei care poate fi angajata sub forma de credit Cristian construieste urmatorul sistem: 1.230.000 + x = 895.000 + y x+y = 500.000 unde: x = partea din investitie ce va fi finantata din capitaluri proprii y = partea din investitie ce va fi finantata din credit x = 500.000 - y 1.230.000 + 500.000 - y = 895.000 + y 835.000 = 2y y = 417.500 (mii lei) x = 82.500 (mii lei) Concluzia ce se trage este ca societatea comerciala poate sa angajeze un credit in valoare de 417.500 mii lei si sa-si majoreze capitalul cu 82.500 mii lei pentru a-si putea finanta investitia pe care doreste sa o realizeze. 4. In ultima etapa, Cristian va verifica valabilitatea concluziei pe care a tras-o, prin calcularea celor patru indicatori ,pe baza structurii capitalului ce se va obtine daca se va angaja un credit in valoare de 417.500 mii lei Structura capitalului va fi urmatoarea: q Capital propriu = 1.312.500 mii lei; q Datorii pe termen mediu si lung = 1.312.500 mii lei; q Datorii pe termen scurt = 1.150.000 mii lei. Total pasiv = 3.775.000 mii lei
Dupa cum se poate observa, rationamentul a fost corect astfel incat raspunsul pe care Cristian il va da directorului sau va fi: da, putem angaja un credit pentru finantarea partiala a investitiei, in valoare de 417.500 mii lei. |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Politica de confidentialitate
|
Despre finante generale |
|||||
Stiu si altele ... |
|||||
|
|||||