FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
StiuCum
Home » FINANTE
» finante internationale
|
|
Rolul fondului monetar international si al bancii mondiale in asigurarea lichiditatilor internationale |
|
Rolul Fondului Monetar International si al Bancii Mondiale in asigurarea lichiditatilor internationaleEvolutia financiara internationala , dupa cel de-al doilea razboi mondial , a fost dominata de doi centri : primul , sistemul financiar international creat in anul 1944 la Brett 848d35i on Woods si revizuit in 1971 , cuprinzind FMI si Banca Mondiala , si al doilea , piata libera a eurodolarilor . In completare la acesti centri , exista canalele clasice ale fluxului international al creditului , cum ar fi : creditele comerciale , vinzarile si cumpararile unei game largi de instrumente monetare de pe piata pe termen scurt , ca , de exemplu , bonuri de tezaur , bonuri comerciale si obligatiuni ale autoritatilor locale , certificate negociabile ale bancilor comerciale , titluri publice si private , euro-bunuri . Activitatea in cadrul acestor doua centre a fost intr-o larga masura interconectata , in sensul ca operatiunile financiare aferente sint de natura compensatorie sau adversa . Multi dintre factorii care au influentat consolidarea sau expansiunea pietei eurodolarilor au privit acele prevederi ale statutului organismelor internationale care au impus restrictii in politica valutara a guvernelor sau au fost legate de limitele in asigurarea lichiditatii internationale si in flexibilitatea sistemului financiar international . Totusi , in decursul timpului , FMI a urmarit ca sistemul financiar international sa se adaptze permanent , sa-i creasca flexibilitatea si sensibilitatea fata de semnalele pietei , ca si pe linia aigurarii unei lichiditati sporite , astfel ca se poata contracara actiunea europool - ului de dolari , care prin marimea sa procura permanent importante fonduri ce depasesc granitele nationale si produc uneori disturbari ale pietelor valutare si monetare . Astfel , in decursul ultimelor doua decenii , FMI si Banca Mondiala au crescut substantial marimea creditelor pentru nevoile balantei de plati si pentru asigurarea dezvoltarii tarilor membre , puse la dispozitie in conditii avantajoase . Banca Mondiala este acum cea mai importanta sursa de finantare a dezvoltarii pentru tarile in curs de dezvoltare . Natura operatiunilor s-a schimbat - de la creditarea costului importurilor pentru dezvoltarea infrastructurii la creditarea cheltuielilor legate de educatie , industrie , agricultura , dezvoltarea economica si sociala generala . Crearea de lichiditati internationale suplimentare , prin intermediul unei alocari de DST de catre FMI a adaugat in sistemul monetar un nou mijloc de rezerva internationala , care sa poata functiona alaturi de aur si dolarul SUA . In conceptia FMI , anumite masuri ar fi necesare pentru a face ca piata valutara sa functioneze eficient si a mentine o incredere in aceasta : 1) formularea standardelor privind lichiditatea pentru institutiile europene , prin autoreglementari sau de catre guvernele nationale ; 2) introducerea unor facilitati de refinantare , avind in vedere numarul si diversitatea institutiilor ce opereaza pe piata ; 3 ) mai multe informatii disponibile cu priire la operatiunile de pe pietele valutare . Negasind o solutionare completa a lichiditatii lor internationale , tarile din Europa de Vest au infiintat in anul 1950 UEP ( Uniunea Europeana de Plati ) - institutie plurinationala , avind ca scop sa contribuie in mod progresiv la liberalizarea schimburilor si trecerea la convertibilitate , care a functionat pina in 1958 . Din 1958 si pina in 1973 , tot datorita dificultatilor valutare intre aceste tari , a functionat Acordul Monetar European . Tarile vest-europene , in periada postbelica , din lipsa de lichiditati , foloseau pe scara larga acordurile de cliring pentru reglarea platilor derivind din schimburilor comerciale dintre ele . Tot din lipsa de lichiditati , si tarile socialiste membre de CAER au trecut la practicarea acordurilor de cliring , pe care mai tirziu le-au adaptat cerintelor schimburilor comerciale dintre ele , bazate pe coordonarea planurilor economice nationale . |
|
Politica de confidentialitate
|