Bugetul de stat 2004 (studiu de caz)

Bugetul de stat 2004 (studiu de caz)

Problematica ridicata de adoptarea bugetului de stat pe anul 2004, nu poate fi analizata fara a lua in considerare realitatile societatii romanesti prezentate obiectiv in "Raportul de tara" elaborat si dat publicitatii de Comisia Europeana la Bruxelles de putin timp in urma ( in 4 noiembrie 2003).

Importanta deosebita in opinia noastra trebuie acordata nu "Statutului" acordat economiei romanesti ci mai degraba problemelor semnalate de "Raport" probleme care necesita rezolvare imediata in primul rand pentru intrarea in normalitate a societatii romanesti in ansamblul ei si in al doilea rand in vederea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana.

Criteriile care reclama rezolvarea imediata se localizeaza in;

urgentarea reformei in justitie si in administratia publica;

stoparea coruptiei care se extinde pe toate palierele societatii;

aplicarea legislatiei comunitare adoptate, conditionat de imbunatatirea functionarii administratiei publice;

imbunatatirea colectarii veniturilor bugetare inclusiv prin reducerea arieratelor care inregistreaza niveluri ingrijoratoare;

restructurarea si privatizarea sectorului energetic.

In contrabalanta cu problemele de rezolvat, "Raportul de tara" recunoaste punctele tari ale economiei romanesti regasite de altfel si in "Raportul privind situatia macroeconomica pentru anul 2004 si proiectia acestuia pe anii 2005-2007" elaborat de Guvernul Romaniei pe ba 525i87f za caruia se fundamenteaza constructia bugetului de stat pe anul 2004.

Reprezentate valoric punctele tari, inregistreaza urmatoarele estimari pentru anul 2004:

Þ    Produsul Intern Brut va creste in anul 2004 cu 5,5 % in valoare absoluta 2.148.141 miliarde lei (aproximativ 56 miliarde EURO);

Þ    Productia industriala va creste cu 5,2 %;

Þ    Inflatia va ajunge la 9 % fata de decembrie 2003;

Þ    Datoria publica interna va inregistra o crestere pana la 6,8 % din PIB, comparativ cu 5,2 % in anul 2003;

Þ    Datoria publica externa va ajunge la 21 % din PIB comparativ cu 19,9 % in anul 2003;

Þ    Veniturile bugetului general consolidat se estimeaza la 644.442,5 miliarde lei, 30,1 % din PIB, in scadere cu 0,3 % fata de anul 2003, efectele pozitive fiind greu de prevazut din punct de vedere al presiunii fiscale ridicate exercitate asupra contribuabililor persoane fizice si entitati economice;

Þ    Deficitul bugetar este estimat la 3 % din PIB.

In ceea ce priveste principalele categorii de cheltuieli alocate utilizatorilor de credite bugetare se regasesc la:

La nivel macroeconomic cheltuielile de capital se mentin la un nivel scazut, 3,6 % din PIB, fata de 3,7 % din PIB, in anul 2003 se estimeaza comparativ cu cheltuielile pentru asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare care ating cota de 10,8 % din PIB.

Fata de aceste estimari a veniturilor si cheltuielilor publice, merita facute cateva consideratii de politica fiscala care este directionata inspre:

reducerea presiunii fiscale, proces care trebuie apreciat pozitiv prin diminuarea cu inca 3 % a contributiilor de asigurari sociale, dupa ce acestea au fost diminuate in anul 2003 cu 5 %;

reducerea taxei pe valoarea adaugata in anul bugetar 2004 de la l9 % la 9 % pentru unele produse si servicii;

uniformizarea cotei impozitului pe profit pentru veniturile din activitati de export cu cea destinata productiei interne, lucru ce va descuraja exportul cu influenta negativa asupra balantei externe.

majorarea ponderii accizelor la produsele petroliere, tutun si produse alcoolice in produsul intern brut la 3,2 % influentata de angajamentele luate in acest sens fata de Uniunea Europeana;

implementarea masurilor de reforma a administratiei fiscale;

cresterea transparentei fiscale printr-o politica de reducere treptata a tranzactiilor in afara bugetului si renuntarea la veniturile bugetare cu destinatie speciala incluse in bugetul de stat;

elaborarea unor legi unitare si stabile, aplicabile in concordanta cu Directivele Uniunii Europene.

In privinta alocarii cheltuielilor, observatia corecta o regasim tot in Raportul de tara si anume:" Fondurile speciale sunt la dispozitia ministrilor, iar consideratiile politice reprezinta factori majori care decid alocarile de bani".

Dupa aceasta formulare, comentariile devin de prisos si cu atat mai mult nu se justifica catalogarea drept instrument politic a bugetului de stat pe anul 2004.

Bugetul trebuie sa reprezinte un instrument economic de planificare, de management al resurselor financiare publice, de alocare a acestora intr-o strategie unitara pentru acoperirea necesitatilor comunitatii functie de veniturile bugetare posibil de realizat intr-o perioada de timp.

Din punct de vedere al administratiei locale, in masura in care pe diferite paliere se intelege mai mult sau mai putin ca reforma administratiei publice locale este parte componenta a interesului national, abordarea constructiei bugetului de stat pe anul 2004 trebuie sa suporte cateva observatii si anume:

1.- Nivelul relativ scazut al alocarilor bugetare pentru bugetele locale in masura in care gradul de autofinantare al acestora trebuie ridicat pentru rezolvarea multiplelor probleme pe care le au. Spre exemplu numai problemele de mediu din Romania apartin in procent de 90 % unitatilor administrativ teritoriale dupa prioritatile unanim acceptate in Uniunea Europeana, - infrastructura rutiera, - gestionare deseuri - retele apa potabila si canalizare.

2.- Se perpetueaza neajunsuri reale si anume ca sumele pentru echilibrare nu se aloca suficient la unitatile administrativ-teritoriale ci in mare masura la institutiile centrale in principal ministerelor ca structuri centrale ingreunand accesul la aceste finantari pe fondul birocratiei excesive din Romania, cum este cazul fondurilor speciale ale drumurilor, al fondurilor pentru reabilitarea sistemului energetic, sau al fondului pentru promovarea turismului.

3.- In finantarea unitatilor administrativ teritoriale intra si unitati de sanatate publice trecute in patrimoniul acestora. Este si cazul judetului Sibiu care a preluat in patrimoniu Spitalul Clinic Judetean, Spitalul de Psihiatrie si Spitalul de Pneumoftiziologie pe fondul diminuarii surselor de finantare prin reducerea la 25 % fata de 50 % din cota defalcate din impozitul pe venit de 17 % cat revenea in anul 2003.

4.- In conditiile diminuarii surselor de finantare se diminueaza posibilitatea sustinerii unor investitii intercomunale (ex. gropi ecologice , retele de apa potabila) sau a unor investitii interjudetene.

5.- Unitatilor de asistenta medico-sociala infiintate in subordinea unitatilor administrativ teritoriale nu li se identifica surse suplimentare de finantare numai indirect din sumele pentru echilibrare si din cotele defalcate majorate.

6.- Criteriile de repartizare a bugetului pe unitatile administrativ teritoriale de nivel judetean iau in considerare numai doua criterii, impozitul pe venitul global incasat pe locuitor (70 %) si suprafata teritoriala a judetului (30 %) criterii insuficiente in opinia noastra motivat de: diversitatea problemelor de rezolvat la nivel judetean - locatii aeroportuare, unitati de cultura, politici sociale de protectie a copiilor in dificultate etc.

7.- Repartizarea sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale, se repartizeaza pe comune, orase si municipii in functie de:

impozitul pe venit incasat pe locuitor (30 %);

suprafata unitatii administrativ teritoriala (25 %);

populatia unitatii administrativ teritoriale (25 %);

alte criterii specifice 15 % cu prioritate pentru sustinerea programelor cu finantare externa care necesita cofinantare locala.

Problematica pe care o au de rezolvat unitatile administrativ teritoriale este multipla si trebuie serios abordata.

A solicita rezolvarea integrala a acesteia poate fi un deziderat greu de atins in conditiile relansarii timide a cresterii economice.

Analizata economia romaneasca numai din punct de vedere al efectelor dezechilibrelor inflationiste in perioada 1990-2002 ofera concluziile necesare. In perioada mentionata, masa monetara a crescut de peste 520 de ori, de la 514 miliarde de lei in 1990 la 373.711 miliarde lei in decembrie 2002, in timp ce Produsul Intern Brut se mentine scazut fata de 1990 cu 10 %.

Exista o sintagma a unuia din candidatii la presedintia SUA (Bill Crossby) care spune: "Nu stiu care este pretul succesului dar esecul vine atunci cand vrei sa multumesti pe toata lumea".

Concludent pentru aceasta sustinere este abordarea problematicii ridicata de protectia si securitatea sociala.

Din constructia bugetului asigurarilor sociale de stat si al bugetului Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si Familiei rezulta neconcordante accentuate. Nu se justifica in opinia noastra plata ajutoarelor sociale, a venitului minim garantat pentru persoanele apte de munca. Efortul bugetar este deosebit si ceea ce devine grav este faptul ca se incurajeaza nemunca si creeaza contradictii artificiale intre membrii societatii. Intre doi cetateni, unul care a lucrat in fostele C.A.P.-uri si o persoana apta de munca, care lucreaza 72 de ore pe luna raportul de recompensare este de 1 la 5, ceea ce nu este echitabil.

De altfel Raportul de tara despre Romania deseori mentionat remarca faptul ca "acordarea ajutoarelor de stat in mod necontrolat ramane o problema".

Solutia pentru atingerea normalitatii economiei si societatii Romanesti trebuie cautata inclusiv in evolutia arieratelor la bugetul de stat.

Cauzele obiective generate de fiscalitatea ridicata (in principal a fortei de munca), incoerenta legislatiei fiscale, neatractivitatea pietei de capital pe fondul dezechilibrului inflationist, lipsa unui mediu de afaceri sanatos ca si cele subiective generata de efectul nociv al fortelor politice in sustinerea unor interese potrivnice unei economii de piata functionale au facut ca la sfarsitul lunii noiembrie 2003 arieratele la bugetul de stat sa inregistreze suma de 95.980 miliarde lei din care 35.549 de intreprinderi mici si mijlocii au obligatii restante in suma de 36.810,1 miliarde lei. Efectiv volumul arieratelor a crescut numai in anul cu 25.000 miliarde lei in perioada mai-noiembrie. La inceputul perioadei volumul acestora fiind de 69.000 miliarde lei.

Inainte de a se repartiza mai multi sau mai putini bani, trebuie gandit la nivelul administratiei publice locale multa chibzuiala si pricepere in cheltuirea resurselor financiare publice.

Ca regula generala judetele cu potential economic - fiscal ridicat in intreaga perioada dupa 1990 si chiar si inainte sunt vitregite in raport cu sumele pentru echilibrare alocate prin bugetul de stat.

Din punct de vedere al Consiliului Judetean solutii pot si trebuie sa fie identificate pentru reducerea cheltuielilor in masura in care la dispozitia acestora volumul resurselor financiare se diminueaza.

O prima solutie ar fi suportarea cheltuielilor pentru copii institutionalizati din bugetele locale ale localitatilor din care provin copii aflati in dificultate.

O alta solutie mai eficienta trebuie gasita in descentralizarea la nivelul comunitatilor locale a serviciilor publice furnizoare de utilitati fie prin concesionarea serviciilor prin constituirea unor parteneriate publice-private, sau prin incredintarea acestora in gestiune directa sau delegata.

Infiintarea unor societati in participatiune cu capital public si privat poate de asemenea fi un castig pentru dezvoltarea locala durabila.

O abordare moderna a constructiilor bugetare in perioada urmatoare trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:

1. Angajarea responsabilitatii politice fata de aprobarea Legii bugetului de stat care fata de volumul si importanta sa a fost aprobat cu o viteza excesiva, caracterul economic al acestuia pierzand in favoarea celui politic. 2.Responsabilizarea politica si economica a forului legislativ ca la aprobarea OUG nr. 45 /2003 privind finantele publice locale care stabileste cotele sumelor defalcate la dispozitia unitatilor administratiei locale cotele sa ramana nemodificate in ideea in care fata de situatia precedenta, prin acestea ordonanta se modifica in defavoarea consiliilor judetene.

3. Fondul special constituit la nivel central pentru modernizarea drumurilor sa fie repartizat pe criterii clare si nu pe loby politic.

In derularea procesului de finantare a fondului special pentru drumuri intervin intreruperi de fluxuri financiare in momentul alocarii sumelor nejustificandu-se blocari de credite bugetare care desi alocate nu se deschide la timp la nivelul unitatilor administrativ teritoriale. De aceia ar fi important ca repartizarea pe judet a acestor sume sa fie inclusa in Legea bugetului de stat.

Fenomenul este intalnit si la alte fonduri (al mediului, energetic etc.)

4. Un alt demers necesar este urgentarea demararii proceduri de finantare a preluarii drumurilor comunale prin creditul angajat in valoare de 50 mil. $.

In vederea cresterii gradului de transparenta a constructiei bugetare, pentru anul 2004, Connsiliul Judetean Sibiu in parteneriat cu Fundatia Comunitatii si Agentia de Dezvoltare Internationala a Statelor Unite ale Americii cu lansat Programul GRASP (Reforma Administratiei Publice prin Rarteneriate Durabile).

Programul a presupus prezentarea in premiera in fata cetatenilor si alesilor locali, in centrele de prezentare oferite de orasele Saliste si Avrig a actiunilor si activitatilor sustinute prin bugetul Consiliului Judetean Sibiu.

Informarea cetatenilor asupra actiunilor finantate de Consiliul Judetean Sibiu s-a dovedit necesara, oportuna si binevenita.