Cheltuieli publice pentru actiuni social-culturale

CHELTUIELI PUBLICE PENTRU ACTIUNI SOCIAL-CULTURALE

Cheltuielile pentru actiuni social-culturale au un rol economic si social important, deoarece pe seama resurselor alocate de stat se asigura: educatia, instructia copiilor si a tinerilor, ridicarea calificarii profesionale, asistenta medicala a invalizilor, se influenteaza evolutia demografica, se asigura un sistem de protectie sociala, ridicarea nivelului cultural, artistic si de civilizatie al membrilor societatii.

Factorii care influenteaza volumul cheltuielilor publi 454g65e ce pentru actiuni social-culturale:

- nivelul de dezvoltare economica a tarii;

- factori demografici;

- cresterea costului serviciilor sociale;

- cresterea nivelului ajutoarelor familiale.

In tarile dezvoltate, odata cu cresterea PIB si a costului serviciilor sociale, in conditiile unei evolutii lente a factorului demografic, se inregistreaza o crestere a cheltuielilor social-culturale ce revin in medie pe locuitor. In tarile mai putin dezvoltate, cu o crestere moderata a PIB si cu un spor natural al populatiei relativ ridicat, nivelul cheltuielilor social-culturale pe locuitor este mai mic sau chiar descreste.

Avand in vedere clasificarea indicatorilor privind finantele publice, cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale cuprind:

a)      invatamant;

b)      sanatate;

c)      cultura, recreere si religie;

d)      asigurari si asistenta sociala (pensii, ajutoare, asistenta sociala si asigurari pentru somaj).

Cheltuielile pentru actiuni social-culturale sunt acoperite din surse publice sau private, interne sau externe, astfel:

- fonduri bugetare: bugetul de stat si bugetele locale;

- cotizatii sau contributii suportate de persoane fizice si juridice care alimenteaza fonduri financiare cu destinatie sociala, precum: bugetul asigurarilor sociale, fondurile pentru somaj, fondurile pentru asigurarile de sanatate;

- fonduri proprii ale  intreprinderilor publice sau private utilizate pentru finantarea cheltuielilor cu pregatirea profesionala a salariatilor, protectia muncii, etc.

- veniturile populatiei din care se suporta diferite taxe, cotizatii, costurile unor servicii sau se cumpara anumite bunuri culturale, medicale sau pentru educatie;

- fondurile organizatiilor fara scop lucrativ (organizatiile neguvernamentale, institutiile de caritate, fundatiile, asociatiile, bisericile care participa cu diferite sume de bani la finantarea unor actiuni social-culturale);

- resurse financiare externe care cuprind credite rambursabile si ajutoare nerambursabile acordate unor tari din fonduri constituite in acest scop la nivelul unor organisme internationala (UNESCO, UNICEF, Banca Mondiala), organisme regionale (Fondul Social European, PHARE) sau ajutoare banesti oferite unor state in situatii deosebite.

a) Cheltuieli publice pentru invatamant

Invatamantul are un rol important la progresul de ansamblu al societatii. Dezvoltarea invatamantului se realizeaza in concordanta cu cerintele diferitelor etape de dezvoltare economico-sociala si ale egalizarii conditiilor de instruire si educare a tuturor membrilor societatii.

Factorii care influenteaza cresterea cheltuielilor publi 454g65e ce pentru invatamant:

- factori demografici - explozia demografica a avut ca efect cresterea populatiei scolare, a gradului de cuprindere in sistemul de invatamant si a obligativitatii anumitor grade de invatamant;

- factori economici - dezvoltarea economica, sporirea si diversificarea capitalului fix si circulant, ca urmare a modernizarii si a perfectionarii proceselor tehnologice au reclamat o forta de munca cu calificare medie si superioara, ceea ce a condus la cresterea volumului cheltuielilor pentru invatamant;

- factori sociali si politici -  se refera la politica scolara, principiile avute in vedere de guverne in stabilirea acesteia, nivelul invatamantului obligatoriu, resursele, facilitatile si ajutoarele indreptate catre institutiile de invatamant.

Cheltuielile pentru invatamant sunt finantate din: bugetul satului, veniturile populatiei (prin intermediul taxelor scolare), fondurile proprii ale intreprinderilor (organizarea de cursuri de pregatire profesionala, de calificare a salariatilor, specializari); sponsorizari, donatii sau alte forme de ajutor primite de unitatile de invatamant, resurse externe (se intalnesc in special in cazul tarilor in curs de dezvoltare si imbraca forma subventiilor directe, a imprumuturilor).

b) Cheltuieli pentru sanatate

cheltuielile publice pentru sanatate au un rol important in asigurarea calitatii vietii indivizilor. In tarile dezvoltate, cheltuielile pentru sanatate cuprind:

- cheltuielile publice pentru sanatate, care sunt destinate intretinerii si functionarii institutiilor sanitare, dar si finantarii unor actiuni de prevenire a imbolnavirilor, evitare a accidentelor si de educatie sanitara;

- cheltuieli private pentru sanatate.

Resursele financiare pentru ocrotirea sanatatii sunt utilizate pentru realizarea de investitii si pentru intretinerea si functionarea normala a unitatilor sanitare.

Principalele surse ale cheltuielilor pentru finantarea sanatatii sunt:

- fonduri alocate din buget (central sau local);

- cotizatii de asigurari de sanatate - sunt suportate in mod obligatoriu de salariati si persoanele juridice;

- resurse ale populatiei (cheltuieli de sanatate private) in cazul in care persoanele respective nu sunt asigurate si suporta integral costul prestatiilor medicale, medicamentelor, tratamentelor sau fac pe cont propriu cheltuieli cu sanatatea;

- ajutor extern, intalnit in special in tari in curs de dezvoltare, sub forma ajutoarelor oferite de organizatii specializate.

c) Cheltuieli pentru cultura, recreere si religie

Scopul acestor cheltuieli consta in cresterea calitatii factorului uman prin imbogatirea nivelului cultural, cultivarea gusturilor si idealurilor morale si estetice, educatia spirituala sau altfel spus, contribuie la formarea personalitatii umane.

Institutiile si actiunile catre care sunt indreptate aceste resurse financiare sunt: institutiile culturale (biblioteci, muzee, casele de cultura, edituri), institutiile artistice (teatre, case de filme). Activitatea desfasurata de aceste institutii se poate concretiza in anumite bunuri materiale (carti, filme, picturi) sau sub forma unor servicii culturale, artistice (concerte, spectacole de teatru).

Cheltuielile pentru cultura, recreere si religie sunt finantate din: bugetul public, veniturile proprii ale institutiilor respective, donatii, sponsorizari.

d) Cheltuieli pentru asigurari si asistenta sociala

Asistenta sociala cuprinde actiunile intreprinse de societate pentru ocrotirea si sustinerea materiala a familiilor si persoanelor in varsta si fara venituri, a saracilor, a persoanelor cu handicap, invalizilor, emigrantilor, refugiatilor, etc.

In cadrul acestora o pondere importanta o detin alocatiile pentru familii acordate sub forma alocatiilor pentru copii sau alocatiile pentru sotul (sotia) care este singur(a) si creste un copil (in Polonia, SUA, Suedia, Regatul Unit).

Pentru invalizi, orfani, vaduve de razboi, persoane persecutate politic, pentru urmatii eroilor Revolutiei din Decembrie 1989, statul acorda o serie de inlesniri fiscale, presatii in natura si unele gratuitati.

Cheltuielile pentru asistenta sociala sunt efectuate in cea mai mare parte din fohdurile bugetului de stat si ale bugetelor locale.

Cheltuieli pentru ajutorul de somaj

Ajutorul de somaj reprezinta o forma de sustinere materiala a persoanelor peste o varsta stabilita legal, are nu exercita o munca retribuita sau nu sunt lucratori independenti. El se acorda din fondul financiar constituit din contributiile obligatori ale salariatilor si ale persoanelor juridice si in completare, din subventii alocate din fonduri bugetare.

In Uniunea Europeana protectia sociala a somerilor se realizeaza printr-un sistem ce cuprinde atat asigurari de somaj, cat si asistenta sociala pentru someri. Asigurarea de somaj protejeaza indivizii impotriva pierderii unui anumit nivel al veniturilor si asigura o anumita rata de inlocuire a salariului anterior; ea se finanteaza din cotizatii platite de salariati si persoanele juridice. Alocatiile pentru asistenta sociala pentru someri se acorda din resursele bugetului de stat, in caz de nevoie, nu sunt limitate in timp si de ele pot beneficia si alte categorii defavorizate ale populatiei.

In Romania, legislatia in domeniul somajului prevede:

a)      prevenirea somajului si combaterea efectelor sociale ale acestuia;

b)      incadrarea sau reincadrarea in munca a persoanelor in cautarea unui loc de munca;

c)      sprijinirea ocuparii persoanelor apartinand unor categorii defavorizate ale populatiei;

d)      asigurarea egalitatii sanselor pe piata muncii;

e)      stimularea somerilor in vederea ocuparii unui loc de munca;

f)        stimularea angajatorilor pentru incadrarea persoanelor in cautarea unui loc de munca;

g)      imbunatatirea structurii ocuparii pe ramuri economice si zone geografice;

h)      cresterea mobilitatii fortei de munca in conditiile schimbarilor structurale care se produc in economia nationala;

i)        protectia persoanelor in cadrul sistemului asigurarilor pentru somaj.