Conceptul de buget public si cel de buget al economiei nationale

Conceptul de buget public si cel de buget al economiei nationale

Bugetul de stat este o categorie fundamentala a stiintei finantelor, la definirea careia concura o abordare juridica si alta economica.

Sub aspect juridic, bugetul reprezinta un act prin care sunt prevazute si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului. Legea bugetului de stat este influentata de conceptiile politice, economice si sociale specifice fiecarei perioade, ca si de interesele grupurilor care exercita puterea politica. Din modul de definire a bugetului public rezulta urmatoarele trasaturi:

bugetul public este un act de previziune, el prezentandu-se sub forma unui tablou evaluativ si comparativ de venituri publice, adica indica sursele banesti ale statului si destinatiile acestora, exprimate in cheltuieli;

bugetul public este un act de autorizare prin care puterea executiva este imputernicita de puterea legislativa sa cheltuiasca si sa perceapa venituri in acord cu prevederile legale;

bugetul public este un act anual, anul bugetar ca perioada de exercitiu financiar este cel mai potrivit interval pentru care se poate efectua programarea si se poate urmari executia veniturilor si cheltuielilor.

Abordarea economica a conceptului de buget subliniaza corelatiile macroeconomice si, in special, legatura cu nivelul si evolutia produsului intern brut. Bugetul de stat exprima relatiile economice in forma baneasca ce iau nastere in procesul repartitiei produsului intern brut, in conformitate cu politica economica, sociala si financiara ale fiecarei perioade. In economia moderna, bugetul nu mai constituie un simplu document in care se inscriu veniturile si cheltuielile probabile ale statului pe o perioada de 12 luni, ci este un plan financiar la nivel macroeconomic.

Prin bugetul public se proiecteaza si se desfasoara activitatea privind finantele publice.

Pe scurt, bugetul public reflecta activitatea privind finantele publice ale unui stat. Bugetul public coexista alaturi de o pluralitate de "bugete private", precum si impreuna cu alte posibile bugete elaborate de organele statale.

Ca "bugete private" pot fi enumerate: bugetele de venituri si cheltuieli ale agentilor economici, ale institutiilor private organizate pe principiul non-profitului, precum si sectiuni ale acestora luate separat (spre exemplu: bugetul de incasari si plati in valuta, bugetul de investitii, etc.).

In categoria altor bugete posibile elaborate de organele statului includem: bugetul economiei nationale, bugetul umbra, bugetul functional si bugetul social.

Bugetul economiei nationale este conceput ca un calcul general si anticipat pentru intreaga economie nationala, reprezentand estimarea valorica, intr-un bilant previzional, a evolutiei viitoare  a tuturor activitatilor economice dintr-o tara.

Avand un astfel de continut, bugetul economiei nationale (sau bugetul economic, cum i se mai spune) include bugetul public descris anterior, iar la baza elaborarii sale stau conturile nationale, alaturi de previziunile facute de stat privind propria activitate economica si de interrelatiile ce se manifesta intre deciziile bugetare si deciziile agentilor economici. Guvernul se foloseste de acest buget pentru elaborarea politicii sale economico-sociale, vizand asigurarea trendului spre echilibrul economic, stabilitate si bunastare sociala.

In functie de particularitatile nationale si propriile conceptii, forma in care se intocmeste acest buget difera de la o tara la alta.

In S.U.A., bugetul economiei nationale este un document cu cifre prezentate in trei coloane, cu referire la: veniturile banesti obtenabile, cheltuielile previzibile si soldul dintre acestea, luand in considerare urmatoarele sectoare ale economiei nationale: intreprinderile private, intreprinderile de stat, institutiile publice, populatia si relatiile cu strainatatea. Rolul acestui document este acela de a pune in fata Executivului si Congresului principalele agregate mentionate, cu evidentierea evolutiei lor fata de perioadele precedente si a modificarilor previzibile pentru viitor.

In Franta, bugetul economiei nationale este constituit din conturile previzionate ale intregii economii pe anul in curs si conturile nationale previzionate pentru anul viitor, fiind anexat proiectul bugetului public. In mod sintetic, bugetul economiei nationale elaborat in Franta cuprinde resursele previzionate a fi obtinute din produsul intern brut si din import, precum si utilizarile ce urmeaza a fi date acestor resurse.

Pentru dimensionarea acestor agregate se foloseste un model economico-matematic complex si se iau in considerare mai multe variante. Pe aceasta baza se obtin previziuni pentru un orizont de timp de 2-3 ani, cu referire la evolutia productiei si consumului, a marimii investitiilor si a repartizarii lor pe sectoare, a gradului de economisire, de ocupare a factorului uman, vizand raportul dintre salarii si profituri etc.

In Marea Britanie se elaboreaza un buget economic care se da publicitatii o data cu bugetul public pe care-l contine. Acest buget ia forma asa-numitelor carti albe, care evidentiaza ansamblul veniturilor si cheltuielilor inregistrate in anul anterior celui in curs, precum si previziunile pentru anul urmator referitoare la productia, consumul si comertul exterior al intregii tari. De asemenea, se realizeaza o defalcare a resurselor provenind din produsul intern brut si din imprumuturi.

Indiferent de tara unde se utilizeaza, bugetul economiei nationale ramane doar un instrument indicativ, cu ajutorul caruia Guvernul si Parlamentul obtin informatii asupra situatiei economico-financiare a tarii. Acest buget nu ia forma juridica a legii, nu se substituie bugetului public. Prin utilizarea bugetului economiei nationale, guvernele au posibilitatea identificarii efectelor directe si indirecte ce urmeaza a fi inregistrate in economie pe seama aplicarii unor masuri cu caracter stimulativ, moderator sau inhibitor. Informatiile obtinute pot fi utilizate sau nu in elaborarea politicii financiare pe care Guvernul intentioneaza sa o promoveze in viitor, in functie de interesul sau concret.

• Bugetul umbra este o incercare de adaptare a teoriei si practicii financiare la conditiile conjuncturale specifice multor tari contemporane; consta in intocmirea si aprobarea a trei variante ale bugetului public. In functie de situatia conjuncturala concreta, Guvernul va aplica varianta corespunzatoare. Desigur, aplicarea solutiei bugetului umbra presupune o ampla activitate de elaborare a celor trei variante, ce trebuie dublata si de o suficienta disponibilitate politica a Parlamentului, care trebuie sa le adopte. In practica, cele doua exigente nu sunt satisfacute decat in cazuri foarte rare, astfel ca importanta solutiei ramane doar teoretica.
• Bugetul functional este un buget complementar celui propriu-zis, avand la baza modelul elaborat de ONU, cu referire la clasificatia functionala a destinatiilor resurselor bugetare si a surselor de provenienta a veniturilor.
• Bugetul social completeaza si el bugetul propriu-zis, in care este inclus, fiind constituit dintr-un ansamblu de tabele ce cuprind diferite operatiuni de transfer financiar, vizand ameliorarea conditiilor de viata ale populatiei, in special pentru categoriile defavorizate. Prin intermediul acestor bugete, statele contemporane isi asigura resursele financiare necesare pentru infaptuirea functiei sociale pe care si-o asuma.

Volumul si structura veniturilor si cheltuielilor bugetare difera de la un stat la altul in functie de nivelul de dezvoltare economica a tarii respective, de conditiile social-politice interne, precum si de conjunctura internationala. La nivelul fiecarui stat se elaboreaza mai multe categorii de bugete corelate care alcatuiesc un sistem. Sistemul bugetar este diferentiat in functie de structura organizatorica a fiecarui stat: de tip unitar sau  de tip federal.

La nivelul federatiei functioneaza organe supreme ale puterii si administratiei federale, care au competente atat pe plan intern cat si in relatiile internationale ale statului respectiv. Statele, provinciile sau regiunile membre ale federatiei dispun de Parlamente si Guverne proprii, dar nu au competente in relatiile internationale. Fiecare stat, provincie sau regiune membra a federatiei se subdivide in unitati administrativ-teritoriale, care sunt conduse de organele locale ale puterii si administratiei de stat. In cazul statelor federale, structura sistemului bugetar cuprinde: bugetul federatiei, bugetele statelor, provinciilor sau regiunilor membre ale federatiei si bugetele locale.

In Romania prin Legea nr. 500/2002 privind finantele publice se stabilesc principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice, precum si responsabilitatile institutiilor publice implicate in procesul bugetar. Dispozitiile acestei legi se aplica in domeniul elaborarii, aprobarii, executarii si raportarii:

a) bugetului de stat;

b) bugetului asigurarilor sociale de stat;

c) bugetelor fondurilor speciale;

d) bugetului trezoreriei statului;

e) bugetelor institutiilor publice autonome;

f) bugetelor institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz;

g) bugetelor institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;

h) bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice;

i) bugetului fondurilor externe nerambursabile.

Acest sistem unitar si corelat de fonduri formeaza bugetul general consolidat, prin care se dimensioneaza si se compara, la nivelul unui an veniturile si cheltuielile statului si ale celorlalte institutii publice. Bugetul general consolidat reflecta, asadar, fluxurile financiare publice de formare a veniturilor fiscale si nefiscale si de repartizare a acestora pe destinatii in conformitate cu nevoia sociala si cu obiectivele de politica financiara specifice anului la care se refera.

Prin aceste componente, bugetul public national are o sfera foarte larga, oferind o imagine de ansamblu a tuturor veniturilor si cheltuielilor publice ale tarii. El este un instrument de informare a opiniei publice si de control al Parlamentului in domeniul finantelor publice.

Toate componentele bugetului public national sunt autonome, au venituri si cheltuieli proprii, se elaboreaza si se aproba distinct, iar din punct de vedere administrativ, titularii acestora au independenta deplina. Aceste caracteristici sunt consfintite prin Constitutie.