Continutul economic al finantelor

Continutul economic al finantelor    

Satisfacerea nevoilor generale ale societatii reclama mobilizarea la dispozitia statului si a celorlalte autoritati publice a unor importante fonduri banesti. Sursa de constituire a acestor fonduri o reprezinta produsul intern brut, iar destinatia lor este satisfacerea nevoilor sociale de interes national sau local.

Constituirea acestor fonduri pe seama PIB presupune 515i88f un transfer de resurse banesti, deci implicit de putere de cumparare, de la diverse persoane fizice si juridice la organele de stat centrale sau locale. Pe de alta parte, din fondurile astfel constituite se efectueaza transferuri de resurse (putere de cumparare) catre diversi beneficiari, persoane fizice sau juridice. Avem in acest fel reprezentarea activitatii unui mecanism financiar a carui activitate a fost in mod inspirat asociata de M. Duverger[1] cu cea a unei "pompe gigantice", care aspira o parte din veniturile private realizate de unele categorii sociale si o redistribuie catre alte categorii sociale. Orientand cu grija prelevarea unei parti din PIB si redistribuirea alteia, adica operand un fel de filtraj al veniturilor private, se poate exercita o actiune generala asupra ansamblului vietii economice si sociale.

Desfasurarea acestui proces determina fluxuri banesti in dublu sens - catre si de la fondurile publice, generand relatii (raporturi) sociale intre participanti, si anume:

Þ    relatii ce se nasc in procesul de constituire a fondurilor financiare (relatii de mobilizare) intre contribuabili - agenti economici sau persoane fizice - pe de o parte, si colectivitate, reprezentata prin stat, pe de alta parte;

Þ    relatii ce apar in procesul de utilizare a fondurilor financiare (relatii de repartizare), ce apar intre colectivitate, reprezentata prin stat, pe de o parte, si beneficiarii fondurilor publice - agenti economici, institutii publice si cetateni luati individual, pe de alta parte.

Aceste relatii sociale, aparute in procesul constituirii si utilizarii fondurilor banesti centralizate sau descentralizate, sunt prin natura lor relatii economice, legate indisolubil de repartitia PIB. Avand in vedere faptul ca repartitia celei mai mari parti a PIB in economia nationala se face prin intermediul banilor, relatiile economice analizate mai sus imbraca forma baneasca.

Aceste relatii sociale, de natura economica, exprimate valoric, ce apar in procesul de repartitie a PIB in legatura cu indeplinirea functiilor si sarcinilor statului si satisfacerea nevoilor colective ale societatii, constituie relatii financiare, sau pe scurt, finante.

Desi in toate cele patru oranduiri care au existat (sclavagism, feudalism, capitalism si socialism) finantele au imbracat forma valorica, in fiecare dintre acestea ele au indeplinit un anumit rol si au purtat amprenta conditiilor economice, politice si sociale respective, si anume:

a)      Resursele materiale mobilizate la dispozitia statului sunt produsul muncii celor ocupati in sfera productiei materiale, cat si in sfera nemateriala, care participa cu o parte din veniturile lor, la formarea fondurilor respective. In fiecare din stadiile evolutive ale societatii, insa, structura contribuabililor, forma si marimea contributiei a variat in raport de structura claselor sociale, natura modului de productie, interesele politice si economice ale claselor dominante.

b)      Prelevarile de resurse banesti la dispozitia statului la dispozitia statului au caracter obligatoriu, neonorarea obligatiilor legale in volumul si la termenele stabilite atragand dupa sine sanctiuni materiale (amenzi, penalizari, executare silita, etc.). Chiar si atunci cand, din motive de tehnica financiara, asemenea sanctiuni nu pot fi prevazute, in mod expres, in actele normative (cazul impozitelor pe consum), locul constrangerii politice il ia constrangerea fiziologica. Trebuie precizat, totusi, ca sumele procurate de stat pe calea imprumuturilor publice au, de regula, caracter facultativ.

c)      Beneficiarii fondurilor financiare publice pot fi persoane fizice sau juridice, categorii sociale, ramuri ale economiei sau sectoare de activitate, precum si societatea in ansamblul sau. Asa cum nici participarea la constituirea fondurilor nu este egala, nici repartizarea cheltuielilor publice pe beneficiarii directi sau indirecti nu este uniforma. Uneori, avantajele obtinute sunt cu atat mai mari cu cat beneficiarii lor detin pozitii politice si/sau economice, alteori, avantajele respective sunt invers proportionale cu conditia sociala a beneficiarilor sau cu puterea economica a acestora.

Se cuvine mentionat faptul ca nu toate relatiile banesti ce apar in procesul repartitiei si circulatiei PIB sunt, in acelasi timp, relatii financiare. Sfera relatiilor financiare este, deci, mai restransa, decat cea a relatiilor banesti.

Pentru ca relatiile banesti sa fie in acelasi timp si relatii financiare, ele trebuie sa indeplineasca cumulativ mai multe conditii:

a) sa exprime un transfer de valoare si nu o transformare  a formelor valorii. Astfel, relatiile banesti ce decurg din acte de vanzare-cumparare a unor bunuri nu reprezinta relatii financiare, intrucat exprima o schimbare a formelor valorii - din forma marfa in forma bani sau invers - si nu o cedare definitiva si fara contraprestatie directa. Analog, relatiile banesti legate de retribuirea muncii presupun, de asemenea, un schimb de echivalente (munca contra bani sau invers) si nu un transfer de putere de cumparare fara echivalent. Evident, atunci cand transferul de valoare se face in natura, el nu genereaza relatii banesti, deci, cu atat mai putin, relatii financiare.

Trebuie precizat ca transferul de valoare la fondurile ce se constituie in economie se efectueaza, de regula, fara contraprestatie directa, imediata sau la o data ulterioara. Astfel, nici un contribuabil, persoana fizica sau juridica, care a varsat la buget un impozit, nu poate solicita rambursarea acestuia sau o alta prestatie de valoare egala si nici nu dobandeste un drept de creanta asupra statului. Chiar si in cazul taxelor, care presupun, de regula, o contraprestatie, principiul ramane valabil, deoarece, intotdeauna, taxa este superioara valorii de piata a serviciului prestat, continand veritabile elemente de impozit. Invers, sumele transferate de la buget catre diversi beneficiari cu titlul de alocatii, burse, pensii, ajutoare, subventii, nu au o legatura directa cu prelevarile facute anterior din veniturile acestora.

Intre relatiile financiare si relatiile banesti legate de schimbarea formelor valorii exista o legatura stransa, cele dintai fiind conditionate de infaptuirea celor din urma. Aceasta intrucat nu se poate pretinde prelevarea unei parti din venit (impozit pe profit sau pe salariu, de exemplu), atat timp cat nu s-a realizat venitul in sine (profit, salariu);

b) Transferul de valoare sa aiba drept scop satisfacerea unor nevoi de ordin general, cum ar fi apararea tarii, apararea ordinii de drept in stat, nevoi cu caracter social cultural (educatie, sanatate, cultura, etc.); raporturile banesti generate de donatie sau succesiune, spre exemplu, care se fac in interesul unor persoane particulare, desi exprima un transfer de valoare, nu exprima relatii financiare;

a)      Transferul de valoare la si de la fondurile publice ce se constituie in economie, sa se faca, in principiu, cu titlu nerambursabil. Spunem in principiu, pentru ca sunt cazuri cand au loc asemenea transferuri, dar presupun rambursabilitate (cazul imprumuturilor contractate de stat pe piata interna si chiar unele transferuri de sume catre agentii economice sau populatie);

De altfel, multitudinea de relatii financiare existente in economie si care satisfac conditiile ce permit calificarea lor ca relatii financiare, poate fi grupata, in raport cu unele trasaturi specifice, in trei categorii distincte:

a)      relatii care exprima un transfer de resurse banesti fara echivalent si cu titlu nerambursabil, considerate relatii financiare clasice si care sunt reflectate in bugetul de stat sau alte fonduri extrabugetare;

b)      relatii care exprima un transfer de resurse banesti cu titlu rambursabil, pentru o anumita perioada de timp si pentru care se percepe dobanda; acestea sunt relatiile de credit, mijlocite in principal de banci;

c)      relatii care exprima, dupa caz, un transfer obligatoriu sau facultativ de resurse banesti, in schimbul unei contraprestatii, care depinde de producerea unui eveniment aleatoriu; aceste relatii apar in procesul constituirii si repartizarii fondurilor de asigurari de bunuri, persoane si raspundere civila.

In literatura de specialitate se vorbeste adesea de relatii financiare in sens restrans, intelegand prin aceasta relatii financiare clasice si de relatii financiare in sens larg, caz in care sunt avute in vedere toate cele trei categorii de relatii prezentate anterior.