Datoria externa

Datoria externa

Imprumuturile externe reprezinta una din formele exportului de capital. In oranduirile precapitaliste si in perioada manufacturiera imprumuturile externe se intalneau sporadic; o dezvoltare fara precedent au cunoscut-o imprumuturile de stat in secolul al XX-lea, ca urmare a formarii, pe piata tarilor dezvoltate, a unui surplus relativ de capital, care isi cauta un plasament peste granita in conditii mai avantajoase decat in interior.

Gruparea imprumuturilor sau creditelor externe se poate face dupa diferite criterii:

a)   &nbs 313d35d p;   in functie de destinatie:

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; credite de marfuri;

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; credite financiare.

b)   &nbs 313d35d p;  in functie de durata pentru care se acorda:

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; credite pe termen scurt (1-2 ani);

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; credite pe termen mijlociu (3-5 ani);

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; credite pe termen lung (peste 5 ani).

c) din punct de vedere al rambursarii creditelor

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; credite rambursate in cote egale;

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; credite rambursate in cote inegale, care pot creste in mod progresiv;

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; credite rambursate intr-o singura transa.

d) din punct de vedere al creditorului:

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; credite acordate de intreprinderi furnizoare (credite comerciale sau de firma);

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; credite acordate de banci si alte institutii financiare (credite bancare);

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; credite bancare acordate de guverne (credite guvernamentale);

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; credite acordate de organisme financiare internationale (credite financiare);

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; credite acordate de rentieri si alte persoane fizice (imprumuturi de stat).

e) din punct de vedere al benficiarului de credite externe:

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; credite acordate intreprinderilor private;

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; credite acordate bancilor;

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; credite acordate guvernului, unitatilor administrativ-teritoriale, intreprinderilor de stat si altor institutii de drept public.

Notiunea de datorie externa  este mai larga decat aceea de datorie publica externa si are mai multe sensuri:

a) datorie externa bruta in sens larg, care cuprinde sumele de bani si alte valori pe care rezidentii unei tari, persoane fizice si juridice, le datoreaza strainatatii la un moment dat. Aceasta interpretare care vizeaza toate obligatiile banesti fata de strainatate, indiferent daca au caracter public sau privat, de gradul lor de exigibilitate, de existenta sau nu a unei garantii, desi corecta, ea nu are aplicabilitate practica, deoarece este dificil de inventariat toate obligatiile fata de strainatate;

b) datoria externa brut in sens restrans, care cuprinde obligatiile banesti fata de strainatate, cu urmatoarele exceptii:

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; creditele pe termen scurt (sub un an) ;

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; investitiile straine directe, care nu au stabilite termene de rambursare sau de lichidare;

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; ajutoarele cu caracter nerambursabil primite in cadrul programelor de asistenta;

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; imprumuturi externe cu o perioada de gratie de 10-15 ani sau mai mare;

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; imprumuturi acordate de unii creditori externi sucursalelor, filialelor sau reprezentantelor in conditii avantajoase;

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; creditele contractate de persoanele fizice sau juridice negarantate de autoritatile publice competente.

c) datoria externa in interpretarea Bancii Mondiale si a celorlalte institutii din sistemul sau, care cuprinde:

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; sumele datorate unor creditori publici si privati, in valuta, bunuri sau servicii cu o perioada de rambursare mai mare de un an;

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; sumele datorate de persoane private, dar garantate de o autoritate publica.

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; In aceasta interpretare, datoria externa nu cuprinde:

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; datoria persoanelor private catre strainatate negarantata de autoritatile publice;

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; datoria din tranzactiile cu FMI;

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; datoria care poate fi achitata, la optiunea debitorului, in moneda tarii sale;

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; sumele datorate unor creditori rezidenti in strainatate, pentru care nu au fost stabilite termene de plata.

d) datoria externa neta, care cuprinde diferenta dintre activele publice si private ale rezidentilor unei tari in strainatate (disponibilitati valutare, imprumuturi acordate, investitii directe, titluri, diverse alte creante si valori) si activele detinute de rezidentii straini in tara considerata (imprumuturi primite de la guvern, agentii guvernamentale si alte entitati publice, credite primite de la banci private, organisme financiare si alti creditori, investitii de capital, titluri, disponibilitati straine.

Acest indicator se foloseste in cazul tarilor care apar in dubla ipostaza: de creditoare si de debitoare fata de strainatate. In timp, in raportul dintre creantele si angajamentele externe pot apare mutatii, astfel incat o tara din creditor mondial (per sold) sa devina debitor mondial sau invers. Este cazul SUA, care pana in anul 1984 era primul creditor al lumii, din anul urmator devenind cel mai mare debitor net al lumii.

In legatura cu datoria externa a unei tari, se folosesc diversi indicatori care reflecta gradul de indatorare fata de strainatate, precum si efortul valutar pe care acesta il reclama. Astfel gradul de indatorare al unei tari fata de strainatate se exprima cu ajutorul urmatorilor indicatorilor:

• marimea absoluta a datoriei externe (arata suma datorata strainatatii la un moment dat, prin transformarea valutelor in care a fost determinata datoria externa intr-o valuta de larga circulatie);
• marimea medie a datoriei externe pe un locuitor (se determina prin impartirea datoriei externe totale, exprimata intr-o valuta de larga circulatie internationala, la numarul populatiei, si serveste la efectuarea de comparatii in timp pe plan national si international);
• marimea raportului dintre datoria externa si produsul intern brut (arata cat din produsul intern brut al anului considerat ar fi necesar pentru rambursarea acestei datorii); este un indicator cu o valoare teoretica.
• raportul dintre datoria externa si incasarile din exportul de bunuri si servicii arata in cat timp (luni sau ani) s-ar putea rambursa datoria unei tari fata de strainatate pe seama valutei incasate din vanzarile de bunuri si prestarile de servicii peste granita; si acest indicator are o valoare teoretica, deoarece o parte din valuta incasata se foloseste pentru achitarea importurilor de bunuri si servicii, platii dobanzilor si comisioanelor aferente si pentru alte plati.

Gradul de indatorare a tarii fata de exterior trebuie completat cu efortul financiar-valutar reclamat de datoria externa, care indica povara respectivei datorii in anul considerat. Efortul financiar-valutar generat de datoria externa este indicat de serviciul datoriei externe, care include rambursarea ratelor imprumuturilor externe (denumite si rate de capital), exigibile in anul considerat, precum si plata dobanzilor, comisioanelor si altor cheltuieli  aferente datoriei externe, exigibile in acelasi plan. Cu cat mai mare este efortul valutar reclamat de datoria externa, cu atat mai mici vor fi resursele valutare ale unei tari ramase pentru plata importurilor destinate dezvoltarii economice si sociale a unei tari si aprovizionarii acesteia cu bunuri de consum absolut indispensabile.

Criza datoriei externe este rezultatul unor acumulari cantitative provocate de factori exogeni si endogeni:

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; majorarile succesive ale pretului titeiului din 1973 si 1979-1980;

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; nivelul ridicat al dobanzilor percepute la creditele externe;

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; politica bugetara expansionista a SUA;

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; greselile savarsite de unele tari in curs de dezvoltare in orientarea politiciilor economice si financiar-valutare;

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; raspunderea bancilor private pentru acordarea de credite bancare fara discernamant.

Tarile in curs de dezvoltare au aratat, nu o data, ca pentru solutionarea problemei datoriei externe nu este suficienta reesalonarea datoriilor restante ci se impune luarea de masuri pentru solutionarea globala  a acestei probleme prin:

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; transformarea imprumuturilor acordate tarilor cele mai slab dezvoltate in ajutoare nerambursabile, precum si reducerea datoriilor celorlalte tari in curs de dezvoltare;

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; diminuarea sensibila a dobanzilor percepute de banci si institutii financiare internationale la imprumuturile acordate tarilor in curs de dezvoltare;

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; prelungirea termenelor de rambursare si a perioadei de gratie;

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; plafonarea serviciului datoriei externe la un anumit procent din veniturile anuale din exporturile de marfuri ale tarilor debitoare;

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; stavilirea transferului invers  de resurse financiare de la tarile in curs de dezvoltare la cele dezvoltate si reluarea fluxurilor financiare normale;

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; revizuirea conditiilor in care institutiile financiare internationale acorda imprumuturi pentru redresare si dezvoltare;

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; reducerea obstacolelor tarifare si netarifare, majorarea preturilor la produsele de baza;

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; adoptarea unui mecanism de impartire a riscului valutar intre bancile creditoare si institutiile internationale, pe de o parte si tarile debitoare pe de alta parte;

-   &nbs 313d35d p;   &nbs 313d35d p; democratizarea centrelor de decizie in relatiile financiar valutare internationale, instaurarea unei noi ordini economice internationale.