Destinatiile cheltuielilor publice

Destinatiile cheltuielilor publice

In prezentarea acestui subcapitol vom utiliza clasificarea administrativa functionala a cheltuielilor publice:

Cheltuielile pentru autoritatile publice (cheltuieli pentru serviciile publice generale, cheltuieli cu aparatul de stat)

Aceste cheltuieli sunt destinate functionarii aparatului de stat (parlament, presedintie, guvern, administratii locale) si justitiei (procuratura, tribunale). Volumul acestor cheltuieli a crescut pe masura extinderii aparatului de stat si cresterii aglomeratiilor urbane.

In tarile dezvoltate aceste cheltuieli detin o pondere de pana la 10%, iar tarile in tranzitie intre 15-20%, diferenta rezultand din faptul ca in tarile dezvoltate s-a incheiat procesul de creare a infrastructurii aparatului de stat punandu-se acum accentul pe latura calitativa, in timp ce, in tarile in tranzitie, procesul de dezvoltare determina un volum mare de cheltuieli.

Cheltuielile cu apararea

Una dintre functiile importante ale statului este functia de aparare, iar pentru indeplinirea acesteia statul efectueaza cheltuielilor publice  militare.

Aceste cheltuieli cuprind:

cheltuielile pentru intretinerea si functionarea armatei;

cheltuielile pentru cercetari stiintifice militare;

cheltuielile pentru intretinerea bazelor militare;

cheltuielile pentru participarea la blocuri militare sau la razboaie;

cheltuielile pentru inlaturarea urmarilor razboaielor.

Tarile dezvoltate aloca intre 0,5-7% din PIB pentru aparare, cele mai mari cheltuieli cu apararea apartinand SUA si Marea Britanie. Si Romania a crescut cheltuielile cu apararea, ca urmare a aderarii la NATO.

Cheltuielile cu ordinea publica si siguranta nationala

Includem aici cheltuielile cu politia, jandarmeria si siguranta statului. In ceea ce priveste ponderile de alocare ele sunt similare cu cheltuielile cu apararea.

Cheltuielile social - culturale

In tarile dezvoltate ponderea este de peste 50% din totalul cheltuielilor publice, in tarile in tranzitie de pana la 50%, iar ca si pondere in produsul intern brut este de pana la 10%. Desigur cu cat produsul intern brut este mai mare cu atat nivelul cheltuielilor social-culturale sunt mai mari. Aceasta categorie de cheltuieli cuprinde:

Cheltuielile pentru invatamant. Din punct de vedere financiar ocupa un loc important, astfel tarile cu economie dezvoltata aloca 8-10% din produsul intern brut in timp ce tarile in tranzitie doar 2-4%. De asemenea cheltuielile cu invatamantul reprezinta o investitie in capitalul uman pentru ca se considera ca prin invatare individul asemanator oricarui capital se autovalorifica crescand capacitatea acestuia de a crea in viitor produs intern brut. Tendinta generala pentru toate tarile dezvoltate si in curs de dezvoltare este de a creste cheltuielile pentru invatamant atat ca pondere in produsul intern brut cat si ca pondere in totalul cheltuielilor.

Cheltuielile pentru sanatate. Aceasta categorie de cheltuieli ar trebui logic sa inregistreze o crestere in tarile lumii datorita solicitarii atat fizice cat si psihice la care este supusa populatia, in conditiile economiei moderne. Costul serviciilor medicale fiind foarte ridicat, efortul bugetar este cuprins intre 2,2-4% din produsul intern brut in functie de gradul de dezvoltare al statului respectiv. La fel ca si cheltuielile pentru invatamant si aceste cheltuieli sunt considerate investitii in capitalul uman.

Cheltuielile pentru cultura, religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret. Ponderea acestor cheltuieli este mai redusa inregistrand in tarile dezvoltate peste 2% din produsul intern brut.

Cheltuielile pentru asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii. Aceste cheltuieli se mai numesc si cheltuieli cu securitatea sociala. In analiza acestei categorii de cheltuieli trebuie sa se faca diferenta intre securitatea sociala si protectia sociala. Astfel securitatea sociala priveste anumite categorii de persoane care si-au pierdut temporar sau permanent capacitatea de munca, in timp ce protectia sociala priveste intreaga populatie a unui stat atunci cand se iau masuri cu caracter economic pentru inlaturarea efectelor negative provenite din evolutia economiei (compensatiile banesti, subventii de consum, facilitatile fiscale s,a.), practic acoperindu-se scaderea nivelului de trai. Alaturi de aceste cheltuieli intalnim si cheltuieli pentru asistenta sociala, destinate exclusiv persoanelor nesalariate (fara venit), pentru asigurarea unui minim de trai dar si pentru recompensarea persoanelor care au intretinere persoane fara venituri (copii si batrani). Tarile dezvoltate aloca pentru aceasta destinatie ponderi cuprinse intre 7-20% din produsul intern brut. Partea cea mai mare fiind alocata pensiilor 4-11%, in timp ce tarile in tranzitie incearca sa se apropie de 7%.

5) Cheltuielile pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape

In ceea ce priveste serviciile si dezvoltarea publica statul trebuie sa modernizeze activitatea publica si sa puna accent pe factorul calitativ. In ceea ce priveste cheltuielile pentru mediu si ape, in anii urmatori va creste ponderea acestor cheltuieli deoarece Uniunea Europeana acorda o foarte mare importanta mediului si apelor, iar Romania a negociat deja acest capitol si s-a angajat sa indeplineasca aceste conditii minime.

6) Cheltuielile pentru actiuni economice

Cheltuielile cu actiunile economice cuprind mai multe subgrupe si anume:

cheltuieli pentru industrie;

cheltuieli pentru agricultura si silvicultura;

cheltuieli pentru transporturi si comunicatii;

cheltuieli pentru alte actiuni economice.

O alta clasificare a acestor cheltuieli include:

cheltuielile pentru dezvoltarea si intretinerea sectorului de stat;

cheltuielile privind acordarea de subventii si alte avantaje intreprinzatorilor privati

cheltuieli ce privesc cercetarea in domeniul economic.

Finantarea sectorului economic de stat cuprinde intre 1,8-4,3% din produsul intern brut si aproximativ 6-20% din totalul cheltuielilor, in functie de anumiti factori:

gradul de dezvoltare al statului respectiv;

politica economica a statului respectiv;

raportul economie de stat - economie privata.

In cazul Romaniei s-a pornit (1.01.1990) de la o economie integrala de stat, iar pe parcursul celor 16 ani, odata cu privatizarea intreprinderilor de stat, ponderea acestor cheltuieli cu actiunile economice s-a redus substantial.

Chiar daca de-a lungul anilor s-au inregistrat succese importante (privatizarea Romtelecom, Sidex Galati, Automobile Dac 242e42c ia, Banca Romana pentru Dezvoltare si mai recent Banca Comerciala Romana), au existat si esecuri rasunatoare (RAFO Onesti, CSR Resita, Banca Agricola) si firme importante a caror privatizare a taraganat nepermis de mult (sectorul energetic, Banca Comerciala Romana, Casa de Economii si Consemnatiuni).

Cheltuielile pentru acordarea de subventii

Statul intervine in economie pentru dezvoltarea unui anumit sector de activitate prin comenzile lansate catre aceste intreprinderi, prin facilitati fiscale si mai ales prin subventii.

Subventiile detin ponderea cea mai ridicata si au importanta cea mai mare. Ele pot sa fie directe sau indirecte. Subventiile directe sunt atunci cand se primesc prime de export sau indirecte atunci cand se acorda facilitati fiscale.

Cheltuielile pentru alte actiuni

Cuprind cheltuieli pentru cercetarea stiintifica si pentru alte actiuni. Din pacate in ultimii ani cercetarea stiintifica a fost neglijata fiind in prezent in pragul desfiintarii din cauza lipsei finantarii.

Cheltuielile cu datoria publica

La nivel mondial inclusiv tarile dezvoltate (SUA, Germania) inregistreaza o datorii publice mari. Rata deficitului bugetar al statelor din Uniunea Europeana este de 3% din produsul intern brut. In ceea ce priveste datoria publica anuala sunt state membre ale Uniunii Europene care inregistreaza o datorie de 60% din produsul intern brut. In anumite conditii (cand imprumuturile reprezinta singura solutie pentru a asigura dezvoltarea unui stat) o datorie publica mare este singura solutie. Conditia esentiala pentru a contracta imprumuturi externe este ca economia tarii respective sa se afle in plina dezvoltare si sa inregistreze crestere economica, pentru a avea garantia ca datoria publica poate fi suportata.

Aplicatia nr. 5

Indicatorii sintetici de caracterizare a starii economiei unei tari precum si categoriile de cheltuieli publice, pentru doi ani avuti in vedere, prezinta urmatoarele valori:

Se cere:

a)      Sa se determine indicatorii de caracterizare a nivelului cheltuielilor publice pentru fiecare din cei doi ani si modificarea acestora pentru perioada analizata;

b)      Sa se compare rezultatele si sa se comenteze rezultatele obtinute, precum si locul pe care fiecare categorie de cheltuieli il ocupa in ansamblul acestora.

Rezolvare:

a)

Exemplu de calcul:

1. Ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut (P_CHP/PIB);

2. Cheltuieli publice pe locuitor (CHP/Loc);

3. Structura cheltuielilor publice (ponderea fiecarei categorii de cheltuieli publice in totalul acestora - P_CHPi/CHPt);

Ponderea cheltuielilor publice cu aparatul de stat in totalul cheltuielilor publice

4. Produs intern brut pe locuitor (PIB/Loc)

b)

Prima concluzie rezulta din analiza indicatorului PIB/LOC, care inregistreaza un nivel ridicat (31.666,66 USD/LOC), nivel caracteristic unei tari dezvoltate.

Tarile dezvoltate realizeaza sau obtin un PIB mare si pot aloca un procent mare (obisnuit peste 35%) pentru cheltuieli publice. Observam ca tara analizata aloca intre 37,54% (2000) si 46,52% (1960) din PIB pentru CHP, regula fiind indeplinita.

De asemenea indicatorul CHP/LOC este caracteristic unei tari dezvoltate, tara analizata alocand intre 7.133,3 si 11.263,1 USD/Loc pentru CHP.

In concluzie nivelul CHP este in functie de gradul de dezvoltare al tarii respective.

Indicatorii, ponderea CHP in PIB inregistreaza o scadere de 8,98%, pe de o parte datorita faptului ca tara respectiva a inregistrat in perioada analizata un grad de dezvoltare mai ridicat (vezi PIB/LOC) si pe de alta parte datorita reducerii fiscalitatii in tara respectiva.

In ceea ce priveste structura CHP si aceasta ne sugereaza un model caracteristic unei tari dezvoltate, Astfel tarile dezvoltate aloca in mod obisnuit peste 50% din CHP pentru cheltuielile social-culturale (50-52%, tara analizata respecta aceasta regula):

     Cheltuielile cu apararea si cu actiunile economice inregistreaza valori apropiate 14-16% (1960) si 15,20-17,30% (2000);

     Observam ca cea mai mare modificare se inregistreaza in cazul cheltuielilor cu actiunile economice, probabil pe fondul aparitiei unor noi oportunitati sau este vorba de un anumit domeniu neglijat in trecut;

     De asemenea se inregistreaza o modificare importanta si la nivelul cheltuielilor social-culturale (- 2,00%) posibil ca aceasta reducere sa se fi produs pe fondul unor calitati mai mari a cheltuielilor din aceasta categorie (invatamant, sanatate), acestea generand ca efect costuri mai reduse.

     In ceea ce priveste categoria de cheltuieli alte cheltuieli publice acestea inregistreaza o valoare scazuta (10%), noi cunoscand ca aici se include o categorie importanta de cheltuieli publice, respectiv datoria publica, care pentru tara analizata se incadreaza in parametri normali (sub 10% din totalul cheltuielilor publice);

O ultima concluzie importanta este legata de nivelul de trai al locuitorilor acestei tari, unul ridicat.

Aplicatia nr. 6

Indicatorii sintetici de caracterizare a starii economiei unei tari precum si categoriile de cheltuieli publice pentru doi ani avuti in vedere inregistreaza urmatoarele valori:

Se cere:

a)      Sa se determine indicatorii de caracterizare a nivelului cheltuielilor publice pentru fiecare din cei doi ani si modificarea acestora pentru perioada analizata;

b)      Sa se compare rezultatele si sa se comenteze rezultatele obtinute, precum si locul pe care fiecare categorie de cheltuieli il ocupa in ansamblul acestora.

Rezolvare:

a)

b)

Din analiza indicatorului PIB/LOC rezulta ca avem de a face cu o tara dezvoltata (22.425 USD/Loc);

Fiind o tara dezvoltata stim ca aloca un procent mare din PIB (obisnuit peste 35%) pentru CHP. In cazul nostru in 2000 ponderea este de 39,07%, se poate aprecia ca in perioada analizata a crescut ponderea de alocare pentru CHP din PIB de la 33,87 la 39,07 (+ 5,2%) pe fondul cresterii fiscalitatii in tara analizata;

Cel de-al doilea indicator CHP/LOC inregistreaza de asemenea valori mari, caracteristice unei tari dezvoltate (8.761 USD/LOC);

In ceea ce priveste structura CHP observam ca inregistreaza o repartizare echilibrata pe fiecare categorie de cheltuieli (intre 9,8-17,5%):

     Un alt indicator caracteristic unei tari dezvoltate sunt cheltuielile cu educatia, care inregistreaza cea mai mare pondere in CHP (17,5%)

     Cheltuielile cu apararea sunt ridicate. Exista tari dezvoltate care aloca sume importante pentru aceasta categorie de cheltuieli (ex. SUA, Marea Britanie);

     Cele mai importante modificari se inregistreaza in cazul cheltuielilor cu educatia (+ 2,4%) si a serviciilor comunale (+ 2,1%), pe fondul acordarii unei mai mari importante acestor categorii de cheltuieli si in ceea ce priveste categoria de cheltuieli alte CHP (- 6,2%), fiind un fapt pozitiv deoarece in aceasta categorie sunt cuprinse cheltuielile cu datoria publica si protectia sociala, insemnand ca tara analizata inregistreaza un nivel de trai ridicat.

Aplicatia nr. 7

Indicatorii sintetici de caracterizare a starii economiei unei tari, precum si categoriile de cheltuieli publice pentru doi ani avuti in vedere, prezinta urmatoarele valori:

Se cere:

a)      Sa se determine indicatorii de caracterizare a nivelului cheltuielilor publice pentru fiecare din cei doi ani si modificarea acestora pentru perioada analizata;

b)      Sa se compare rezultatele si sa se comenteze rezultatele obtinute, precum si locul pe care fiecare categorie de cheltuieli il ocupa in ansamblul acestora.

Rezolvare:

a)

b)

• Nivelul scazut al indicatorului Produs intern brut pe locuitor (PIB/LOC), de 3.712,4 EUR / LOC, in anul 2000, ne arata ca analizam o tara in curs de dezvoltare (in tranzitie).
• Indicatorul Ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut (P CHP/PIB) ne arata ca in aceasta perioada a crescut ponderea cheltuielilor publice in PIB, adica s-au alocat mai multi bani din PIB pentru cheltuieli publice. Noi putem aprecia ca acest indicator a crescut atat pe fondul cresterii fiscalitatii in perioada respectiva cat si pe fondul cresterii gradului de dezvoltare a tarii respective.
• Tarile in curs de dezvoltare (in tranzitie) realizeaza un PIB relativ mic, in cazul nostru intre, 2.858,8 EUR/LOC, in 1980 si 3.712,4 EUR/LOC, in 2000 si nu pot aloca un procent mare pentru cheltuielile publice (intre 20 si 25%).
• De asemenea Cheltuielile publice pe locuitor (CHP/LOC) inregistreaza un nivel scazut, intre 548,0 EUR/LOC, in 1980 si 898,0 EUR/LOC, in 2000, chiar daca in marime absoluta au crescut cu 351,0 EUR/LOC.
• In concluzie, nivelul cheltuielilor publice este in functie de gradul de dezvoltare a tarii.
• Daca analizam si comparam indicatorii P CHP/PIB si CHP/LOC, observam ca atat in marime absoluta cat si in marime relativa, cheltuielile publice au crescut.
• Structura cheltuielilor publice ne sugereaza de asemenea un model caracteristic unei tari in tranzitie la economia de piata:

     Astfel in anul 1980 cheltuielile publice cu actiuni economice detineau cea mai importanta pondere (31,4%), pentru ca intreprinderile erau in proprietatea statului, in timp ce cheltuielile publice social - culturale aveau o pondere relativ mica (27,3%) fata de tarile dezvoltate, care aloca obisnuit peste 50% pentru aceasta categorie de cheltuieli publice.

     In schimb, in anul 2000, se constata o schimbare radicala in structura cheltuielilor publice, astfel cheltuielile publice cu actiunile economice au scazut la 14,4%, inregistrandu-se o reducere de 17,0%, pe fondul privatizarii intreprinderilor aflate in proprietatea statului, iar cheltuielile publice social - culturale au inregistrat un salt important la 40,9%, o crestere de 13,6%, acestea fiind si cele mai importante modificari care s-au produs in structura cheltuielilor  publice ale acestei tari.

     Cateva comentarii se pot face si pe seama categoriei de cheltuieli publice cu apararea, care au crescut de la 11,3 la 13,8%, cu 2,5%. Noi putem aprecia ca aceasta ca aceasta tara a crescut cheltuielile cu apararea cu scopul de a adera la NATO, presupunand ca este vorba de o tara europeana in tranzitie.

• Mai precis, putem localiza aceasta tara ca fiind POLONIA, avand in vedere indicatorii PIB si Populatie.
• Ca o concluzie finala, in urma analizei indicatorilor de caracterizare a nivelului cheltuielilor publice se poate aprecia ca tara respectiva se afla pe drumul cel bun.
• Un alt indicator care ne spune ca tara merge intr-o directie buna este si indicatorul Populatie, care a inregistrat o crestere de la 35,4 la 38,6 milioane locuitori, inregistrand o crestere de 3,2 milioane locuitori.

Aplicatia nr. 8

Indicatorii sintetici de caracterizare a starii economiei unei tari, precum si categoriile de cheltuieli publice pentru doi ani avuti in vedere, prezinta urmatoarele valori:

Se cere:

a)      Sa se determine indicatorii de caracterizare a nivelului cheltuielilor publice pentru fiecare din cei doi ani si modificarea acestora pentru perioada analizata;

b)      Sa se compare rezultatele si sa se comenteze rezultatele obtinute, precum si locul pe care fiecare categorie de cheltuieli il ocupa in ansamblul acestora.

Rezolvare:

a)

b)

• Nivelul inregistrat de indicatorul Produs intern brut pe locuitor (PIB/LOC), de 14.190,4 EUR / LOC, in anul 2000, ne arata ca analizam o tara cu o economie apropiata de o economie dezvoltata.
• Mai mult, pe baza datelor statistice din tabelul publicat in revista Tribuna economica, indicatorii Populatie, PIB si PIB/LOC ne arata ca tara analizata prezinta caracteristicile demografice si economice ale SPANIEI, tara membra a Uniunii Europene din anul 1986.
• Spania a inregistrat un salt spectaculos, in ceea ce priveste Produsul intern brut pe locuitor (PIB /LOC), acesta aproape dublandu-se in perioada analizata (1980 - 2000). Noi putem argumenta acest salt prin aderarea la Uniunea Europeana si prin investitiile masive care s-au facut si se fac in aceasta tara.
• Spania realizeaza un PIB relativ mare, in cazul nostru intre, 7.320,0 EUR/LOC, in 1980 si 14.190,4 EUR/LOC, in 2000 si poate aloca un procent mare pentru cheltuielile publice, peste 35%.
• Indicatorul Ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut (P CHP / PIB) ne arata ca in aceasta perioada a crescut ponderea cheltuielilor publice in PIB, de la 28,5 la 35,5%, adica s-au alocat mai multi bani din PIB pentru cheltuieli publice. Noi putem aprecia ca acest indicator a crescut atat pe fondul cresterii fiscalitatii in perioada respectiva cat si pe fondul cresterii gradului de dezvoltare a tarii respective (cresterea PIB).
• Ca urmare au crescut si Cheltuielile publice pe locuitor (CHP/LOC), care inregistreaza o crestere de aproape 3.000 EUR, de la 2.087,0 EUR/LOC, in 1980 la 5.038,0 EUR/LOC, in 2000, de doua ori si jumatate mai mult decat in 1980.
• In concluzie, nivelul cheltuielilor publice depinde de gradul de dezvoltare a tarii.
• Daca analizam si comparam indicatorii P CHP/PIB, CHP si CHP/LOC, observam ca atat in marime absoluta cat si in marime relativa, cheltuielile publice au crescut.
• Structura cheltuielilor publice pe fiecare an in parte si modificarile inregistrate, ne sugereaza de asemenea un model caracteristic unei tari cu o economie apropiata de o economia dezvoltata.
• Analizand modificarile structurii cheltuielilor publice observam ca cele mai semnificative s-au produs la cheltuielilor publice social - culturale, care au inregistrat o crestere  4,9%, pe fondul cresterii PIB si a acordarii unei mai mari importante acestei categorii de cheltuieli, care astfel detine o pondere de 50%, caracteristica unei tari dezvoltate, care stim ca aloca in mod obisnuit peste 50% din cheltuielile publice pentru aceasta categorie de cheltuieli;

     cheltuielilor publice cu actiunile economice, care au inregistrat o crestere de 3,8%, pe fondul dezvoltarii economiei si ca efect al aparitiei unor noi prioritati pentru Guvernele care s-au succedat la conducerea tarii in perioada analizata (ex. Implicarea statului spaniol in dezvoltarea turismului, prin investitii in acest domeniu de activitate);

     altor cheltuieli publice, unde s-a produs modificarea cea mai importanta, o reducere de 10,8%. Noi putem aprecia ca acest lucru s-a produs pe fondul reducerii datoriei publice a statului spaniol, ca pondere in total cheltuieli publice si nu ca marime absoluta.

• O alta apreciere a noastra, poate fi facuta in ceea ce priveste nivelul de trai al cetatenilor acestei tari, unul ridicat, pe fondul dezvoltarii economiei si a cresterii PIB.
• Ca o concluzie finala, in urma analizei indicatorilor de caracterizare a nivelului cheltuielilor publice se poate aprecia ca SPANIA, tara analizata, a inregistrat un salt economic si social spectaculos si ca se afla pe drumul cel bun.
• Un alt indicator care ne spune ca tara merge intr-o directie buna este si indicatorul Populatie, care a inregistrat o crestere de la 36,8 la 39,4 milioane locuitori, inregistrand o crestere de 2,6 milioane locuitori.

Aplicatia nr. 9

Indicatorii de caracterizare a starii economice a Romaniei pentru anii 1991-2000, calculati prin cumularea executiei bugetului de stat, bugetelor locale si bugetul asigurarilor sociale de stat prezinta urmatoarele valori:

Se cere:

a)      Sa se determine indicatorii de caracterizare a nivelului cheltuielilor publice pentru fiecare din cei doi ani si modificarea acestora pentru perioada analizata;

b)      Sa se compare rezultatele si sa se comenteze rezultatele obtinute, precum si locul pe care fiecare categorie de cheltuieli il ocupa in ansamblul acestora.

Rezolvare:

a)

b)

Valoarea inregistrata de indicatorul PIB/LOC (1.779,31 Eur/Loc) ne arata ca nivelul de dezvoltare a Romaniei este unul caracteristic tarilor in tranzitie la economia de piata, cu un PIB/LOC pana la 10.000 Eur/Loc.

Indicatorul ponderea CHP/PIB prezinta valori (sub 35%) de asemenea caracteristice unei tari in tranzitie. Scaderea ponderii CHP/PIB cu 4,21% s-a produs ca urmare a reducerii fiscalitatii, lucru care in situatia Romaniei poate avea efecte benefice asupra economiei.

In ceea ce priveste indicatorul CHP/LOC acesta ne arata un nivel redus chiar daca in marime absoluta se realizeaza o crestere de 162,76 Euro. Nivelul de 531,88 EUR/LOC este caracteristic unei tari in tranzitie care datorita PIB/LOC redus poate aloca pana la 1.000 Eur/Loc pentru cheltuieli publice.

In concluzie nivelul cheltuielilor publice se stabileste in functie de gradul de dezvoltare al tarii.

Structura cheltuielilor publice ne arata de asemenea un model caracteristic unei tari in tranzitie, astfel:

     Cheltuielile publice cu actiunile economice au inregistrat o scadere de 15,88%, pe fondul privatizarii intreprinderilor aflate in proprietatea statului;

     Cheltuielile publice social-culturale au inregistrat o scadere de 3,65 si oscileaza intre 46,05 si 42,40, noi cunoscand ca tarile dezvoltate aloca obisnuit peste 50%, pentru aceasta categorie de cheltuieli, existand chiar state care aloca 70% pentru cheltuieli social-culturale (Suedia);

     Cheltuielile publice cu datoria publica inregistreaza o crestere de 18,33% pentru ca la nivelul anului 1991 Romania nu avea datorie publica. Se poate aprecia ca Romania are nevoie de imprumuturi, concomitent cu atragerea de fonduri de investitii straine, pentru ca este una dintre posibilitatile de a acumula resurse pentru investitii (in infrastructura, mediu etc.) si pentru infiintarea unor institutii ale statului etc. ;

     In ceea ce priveste cheltuielile publice cu apararea si cu ordinea publica acestea au avut o evolutie oscilanta. Astfel, in timp ce cheltuielile publice cu apararea au scazut (cu 4,51%), cele cu ordinea publica au crescut (cu 3,24%), realizandu-se un echilibru relativ intre cele doua categorii de cheltuieli (4,91%, respectiv 5,86%).

• O alta apreciere poate fi facuta in ceea ce priveste nivelul de trai al cetatenilor Romaniei, unul scazut, pe fondul unei economii in tranzitie si a unui produs intern brut redus, de doar 1.779,31 EUR/LOC, in anul 2000.
• Un alt indicator care ridica un semn de intrebare este si indicatorul Populatie, care a inregistrat o reducere de la 23,19 la 22,43 milioane locuitori, reprezentand o scadere de 0,76 milioane locuitori, tot pe fondul reducerii nivelului de trai.

In concluzie Romania, la nivelul anului 2000, se afla mult in urma (pe penultimul loc) fata de celelalte 12 state care trec prin aceeasi faza a tranzitiei (10 state noi membre ale Uniunii Europene, de la 1 mai 2004  - Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia si Ungaria si 2 state candidate la aderare - Bulgaria si Turcia).

Pe viitor Romania trebuie sa faca eforturi considerabile pentru a reduce decalajele existente si pentru a realiza o crestere economica constanta si durabila, de minim 6%, pentru urmatorii 10 ani. Principala problema a Romaniei o reprezenta, la momentul respectiv, nivelul redus al investitiilor straine, de sub 1 miliard de USD pe an, ingrijorator fiind faptul ca reprezenta cel mai scazut nivel inregistrat de cele 13 state candidate.

Aplicatia nr. 10

Indicatorii economici ai Romaniei, determinati pe baza bugetelor de stat (legile bugetului de stat) in perioada 2000 - 2005 prezinta urmatoarele valori:

Se cere:

a)      Sa se determine structura cheltuielilor publice pentru fiecare an in parte si sa se compare rezultatele;

b)      Sa se determine cheltuielile publice pe locuitor (in procente si in Euro);

c)      Sa se reprezinte grafic datoria publica;

d)      Sa se comenteze rezultatele obtinute.

a) b)

c) Reprezentarea grafica a datoriei publice a Romaniei in perioada 2000 - 2005

d) Analiza datelor obtinute

Aplicatia nr. 11 (model de subiect pentru examen)

Indicatorii sintetici de caracterizare a starii economiei unei tari considerate, precum si categoriile de cheltuieli publice pentru doi ani avuti in vedere, prezinta urmatoarele valori:

Sursa: Fondul Monetar International

Cursul EUR/USD: 1 EUR = 1,57 USD

Se cere:

a)      Sa se determine indicatorii de caracterizare a nivelului cheltuielilor publice pentru fiecare din cei doi ani si modificarea acestora pentru perioada analizata;

b)      Sa se compare si sa se comenteze rezultatele obtinute, precum si locul pe care fiecare categorie de cheltuieli il ocupa in ansamblul acestora.

Rezolvare:

a)

Exemplu de calcul:

1. Ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut (P_CHP/PIB):

2. Cheltuieli publice pe locuitor (CHP/Loc):

3. Structura cheltuielilor publice (ponderea fiecarei categorii de cheltuieli publice in totalul acestora - P_CHPi/CHPt):

Ponderea cheltuielilor publice cu aparatul de stat in totalul cheltuielilor publice:

4. Produs intern brut pe locuitor (PIB/Loc):

b)

Prima concluzie rezulta din analiza indicatorului PIB/LOC, care inregistreaza un nivel extrem de ridicat (38.290 EUR/LOC in anul 2007), daca tinem cont ca statele dezvoltate realizeaza un PIB/LOC de peste 20.000 EUR/LOC. Nivelul inregistrat ne arata ca analizam o tara puternic dezvoltata.

Tarile dezvoltate realizeaza un PIB mare si pot aloca un procent mare (obisnuit peste 40%) pentru cheltuieli publice. Observam ca tara analizata aloca intre 35,4% (1980) si 30,8% (2007) din PIB pentru CHP, ceea ce reprezinta o reducerea a ponderii CHP in PIB cu 4,6%, lucru ce se justifica doar ca urmare a dezvoltarii economice a tarii respective, ce a permis reducerea fiscalitatii, pe fondul asigurarii veniturilor publice chiar si in conditiile relaxarii fiscale.

Principalele impozite ce au putut face obiectul reducerii fiscale sunt: impozitul pe profit, impozitul pe venit si taxa pe valoarea adaugata.

Un alt indicator caracteristic unei tari dezvoltate este indicatorul CHP/LOC, tara analizata alocand peste 10.000 EUR/LOC (mai exact 11.791) pentru CHP.

In concluzie nivelul CHP este in functie de gradul de dezvoltare al tarii respective.

In ceea ce priveste structura CHP si aceasta ne sugereaza de asemenea un model caracteristic unei tari dezvoltate, Astfel tarile dezvoltate aloca in mod obisnuit peste 50% din CHP pentru cheltuielile social-culturale (cu 55% in anul 2007, tara analizata respecta aceasta regula). Toate categoriile de cheltuieli publice au inregistrat in perioada analizata modificari semnificative:

     Cheltuielile cu aparatul de stat s-au redus cu 3,0%, cel mai probabil atat pe fondul atingerii unui standard superior la nivel institutional, cat si datorita eficientizarii aparatului de stat, care astfel are nevoie de un anumit cuantum al cheltuielilor, cuantum ce a ramas constant, pe fondul cresterii cheltuielilor publice totale;

     Cea mai importanta modificare o inregistreaza cheltuielile social-culturale (+ 9,7%), aceasta crestere fiind posibila ca urmare a cresterii PIB in perioada analizata, statul respectiv avand astfel posibilitatea sa aloce un procent mai mare pentru aceasta categorie de cheltuieli;.

     Cheltuielile cu apararea au crescut cu 2,5%, cel mai probabil datorita necesitatii statului respectiv de a respecta angajamentele militare asumate, atat la nivelul Uniunii Europene, cat si la nivelul NATO, statul analizat fiind mai mult ca sigur membru al celor doua organisme;

     Cheltuielile cu actiunile economice inregistreaza o reducere cu 6,2% in perioada analizata, datorita reducerii implicarii statului in actiuni economice, prin privatizarea economiei si incheierii cheltuielilor cu privire la infrastructura;

     In ceea ce priveste categoria de cheltuieli alte cheltuieli publice acestea inregistreaza o valoare scazuta (13%), noi cunoscand ca aici se include o categorie importanta de cheltuieli publice, respectiv datoria publica, care pentru tara analizata se incadreaza in parametri normali (sub 15% din totalul cheltuielilor publice), mai mult aceasta a cunoscut in perioada analizata o reducere cu 3,0%;

Un alt indicator care ne arata nivelul de dezvoltare al statului analizat este indicatorul Populatie, care a inregistrat o crestere cu 0,9 milioane locuitori, de la 3,4 milioane in anul 1980, la 4,3 milioane in anul 2007;

O alta concluzie importanta este legata de nivelul de trai al locuitorilor acestei tari, unul mai mult decat ridicat, in conditiile unui PIB/LOC atat de semnificativ, intre primele doua ale statelor Uniunii Europene;

Toti indicatorii ne arata ca statul analizat este IRLANDA.

Aplicatia nr. 12 (model de subiect pentru examen)

Indicatorii sintetici de caracterizare a starii economiei unei tari considerate, precum si categoriile de cheltuieli publice pentru doi ani avuti in vedere, prezinta urmatoarele valori:

Sursa: Fondul Monetar International

Cursul EUR/USD: 1 EUR = 1,57 USD

Se cere:

a)      Sa se determine indicatorii de caracterizare a nivelului cheltuielilor publice pentru fiecare din cei doi ani si modificarea acestora pentru perioada analizata;

b)      Sa se compare si sa se comenteze rezultatele obtinute, precum si locul pe care fiecare categorie de cheltuieli il ocupa in ansamblul acestora.

Rezolvare:

a)

Exemplu de calcul:

1. Ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut (P_CHP/PIB):

2. Cheltuieli publice pe locuitor (CHP/Loc):

3. Structura cheltuielilor publice (ponderea fiecarei categorii de cheltuieli publice in totalul acestora - P_CHPi/CHPt):

Ponderea cheltuielilor publice cu aparatul de stat in totalul cheltuielilor publice:

4. Produs intern brut pe locuitor (PIB/Loc):

b)

Prima concluzie rezulta din analiza indicatorului PIB/LOC, care inregistreaza un nivel ridicat (20.413 EUR/LOC), daca tinem cont ca statele dezvoltate realizeaza un PIB/LOC de peste 20.000 EUR/LOC. Nivelul inregistrat ne arata ca analizam o tara care in anul 2007 a atins acest nivel de dezvoltare, facand practic pasul de la o economie apropiata de o economie dezvoltata, la o economie dezvoltata.

Tarile dezvoltate realizeaza un PIB mare si pot aloca un procent mare (obisnuit peste 35%) pentru cheltuieli publice. Observam ca tara analizata aloca intre 32,2% (1980) si 40,5% (2007) din PIB pentru CHP, ceea ce reprezinta o crestere a ponderii CHP in PIB cu 8,3%, pe fondul cresterii fiscalitatii in perioada analizata.

Indicatorul CHP/LOC, ne arata ca tara analizata nu a atins inca un nivel de dezvoltare suficient de ridicat, astfel incat sa-i permita sa aloce peste 10.000 EUR/LOC, ea alocand intre 1.231 si 8.268 EUR/LOC pentru CHP.

In concluzie nivelul CHP este in functie de gradul de dezvoltare al tarii respective.

In ceea ce priveste structura CHP si aceasta ne sugereaza de asemenea un model caracteristic unei tari dezvoltate, Astfel tarile dezvoltate aloca in mod obisnuit peste 50% din CHP pentru cheltuielile social-culturale (cu 55,2% in anul 2007, tara analizata respecta aceasta regula). Toate categoriile de cheltuieli publice au inregistrat in perioada analizata modificari semnificative:

     Cheltuielile cu aparatul de stat s-au redus cu 3,8%, cel mai probabil atat pe fondul atingerii unui standard superior la nivel institutional, cat si datorita eficientizarii aparatului de stat, care astfel are nevoie de un anumit cuantum al cheltuielilor, cuantum ce a ramas constant, pe fondul cresterii cheltuielilor publice totale;

     Cea mai importanta modificare o inregistreaza cheltuielile social-culturale (+ 10,1%), aceasta crestere fiind posibila ca urmare a cresterii PIB in perioada analizata, statul respectiv avand astfel posibilitatea sa aloce un procent mai mare pentru aceasta categorie de cheltuieli;.

     Cheltuielile cu apararea au crescut cu 2,0%, cel mai probabil datorita necesitatii statului respectiv de a respecta angajamentele militare asumate, atat la nivelul Uniunii Europene, cat si la nivelul NATO, statul analizat fiind mai mult ca sigur membru al celor doua organisme;

     Cheltuielile cu actiunile economice inregistreaza o reducere cu 7,2% in perioada analizata, datorita reducerii implicarii statului in actiuni economice, prin privatizarea economiei si incheierii cheltuielilor cu privire la infrastructura;

     In ceea ce priveste categoria de cheltuieli alte cheltuieli publice acestea inregistreaza o valoare relativ ridicata (15,1%) chiar daca s-a inregistrat o reducere de 1,1% in perioada analizata, noi cunoscand ca aici se include o categorie importanta de cheltuieli publice, respectiv datoria publica. Acest nivel ne arata ca statul analizat, chiar daca a intrat de curand in randul statelor dezvoltate, are inca datorii importante efectuate pentru a putea recupera decalajul existent fata de alte state dezvoltate;

Un alt indicator care ne arata nivelul de dezvoltare al statului analizat este indicatorul Populatie, care a inregistrat o crestere cu 7,5 milioane locuitori, de la 37,4 milioane in anul 1980, la 44,9 milioane in anul 2007;

O alta concluzie importanta este legata de nivelul de trai al locuitorilor acestei tari, unul relativ ridicat, in conditiile unui PIB/LOC de peste 20.000 EUR/LOC, dar probabil pe ultimul loc in randul statelor dezvoltate ale Uniunii Europene;

Toti indicatorii ne arata ca statul analizat este cel mai probabil SPANIA.

Aplicatia nr. 13 (model de subiect pentru examen)

Indicatorii sintetici de caracterizare a starii economiei unei tari considerate, precum si categoriile de cheltuieli publice pentru doi ani avuti in vedere, prezinta urmatoarele valori:

Sursa: Fondul Monetar International

Cursul EUR/USD: 1 EUR = 1,57 USD

Se cere:

a)      Sa se determine indicatorii de caracterizare a nivelului cheltuielilor publice pentru fiecare din cei doi ani si modificarea acestora pentru perioada analizata;

b)      Sa se compare si sa se comenteze rezultatele obtinute, precum si locul pe care fiecare categorie de cheltuieli il ocupa in ansamblul acestora.

Rezolvare:

a)

Exemplu de calcul:

1. Ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut (P_CHP/PIB):

2. Cheltuieli publice pe locuitor (CHP/Loc):

3. Structura cheltuielilor publice (ponderea fiecarei categorii de cheltuieli publice in totalul acestora - P_CHPi/CHPt):

Ponderea cheltuielilor publice cu aparatul de stat in totalul cheltuielilor publice:

4. Produs intern brut pe locuitor (PIB/Loc):

b)

Prima concluzie rezulta din analiza indicatorului PIB/LOC, care inregistreaza un nivel mediu (10.840 EUR/LOC), daca tinem cont ca statele cu o economie apropiata de o economie dezvoltata realizeaza un PIB/LOC intre 10.000 si 20.000 EUR/LOC. Nivelul inregistrat ne arata ca analizam o tara care in anul 2007 a atins acest nivel de dezvoltare, facand practic pasul de la o economie in tranzitie, la o economie apropiata de o economie dezvoltata.

Tarile cu o economie apropiata de o economie dezvoltata realizeaza un PIB mediu si pot aloca un procent mediu (intre 35 si 40%) pentru cheltuieli publice. Observam ca tara analizata aloca intre 27,0% (1980) si 38,1% (2007) din PIB pentru CHP, ceea ce reprezinta o crestere a ponderii CHP in PIB cu 11,1%, pe fondul cresterii fiscalitatii in perioada analizata. Pe termen mediu, acest nivel al fiscalitatii, peste media acestor tari poate reprezenta o problema majora in competitia fiscala declansata in ultimii ani (dupa 2000) intre statele cu o economie in tranzitie. Cunoscand ca statul analizat este Cehia, de la 1 ianuarie 2008, acesta a procedat la reducerea fiscalitatii veniturilor persoanelor fizice prin renuntarea la sistemul de impunere progresiv, cu cote cuprinse intre 12 si 32%, in favoarea sistemului de impunere proportional prin cota unica de impozitare de 15%, iar de la 1 ianuarie 2009, nivelul va fi redus la 12,5%, mult sub nivelul Romaniei, de 16%.

Indicatorul CHP/LOC, ne arata ca tara analizata nu a atins inca un nivel de dezvoltare suficient de ridicat, alocand intre 5.000 si 10.000 EUR/LOC pentru CHP (6.485 EUR/LOC in anul 2007).

In concluzie nivelul CHP este in functie de gradul de dezvoltare al tarii respective.

In ceea ce priveste structura CHP si aceasta ne sugereaza de asemenea un model caracteristic unei tari cu o economie apropiata de o economie dezvoltata, Astfel aceste state aloca intre 45 si 50% din CHP pentru cheltuielile social-culturale (cu 48,2% in anul 2007, tara analizata respecta aceasta regula). Toate categoriile de cheltuieli publice au inregistrat in perioada analizata modificari semnificative:

     Cheltuielile cu aparatul de stat s-au redus cu 3,8%, cel mai probabil atat pe fondul atingerii unui standard superior la nivel institutional, cat si datorita eficientizarii aparatului de stat, care astfel are nevoie de un anumit cuantum al cheltuielilor, cuantum ce a ramas constant, pe fondul cresterii cheltuielilor publice totale;

     Cea mai importanta modificare o inregistreaza cheltuielile social-culturale (+ 8,1%), aceasta crestere fiind posibila ca urmare a cresterii PIB in perioada analizata, statul respectiv avand astfel posibilitatea sa aloce un procent mai mare pentru aceasta categorie de cheltuieli;.

     Cheltuielile cu apararea au scazut cu 2,0%, cel mai probabil datorita necesitatii statului respectiv de a restructura armata, conform angajamentelor militare asumate, atat la nivelul Uniunii Europene, cat si la nivelul NATO, statul analizat fiind mai mult ca sigur membru al celor doua organisme;

     Cheltuielile cu actiunile economice inregistreaza o reducere cu 6,2% in perioada analizata, datorita reducerii implicarii statului in actiuni economice, prin privatizarea economiei si incheierii cheltuielilor cu privire la infrastructura;

     In ceea ce priveste categoria de cheltuieli alte cheltuieli publice acestea inregistreaza o valoare ridicata (18,1%) inregistrandu-se o crestere cu 3,9% in perioada analizata, noi cunoscand ca aici se include o categorie importanta de cheltuieli publice, respectiv datoria publica. Acest nivel ne arata ca statul analizat, chiar daca a intrat de curand in randul statelor cu o economie apropiata de o economie dezvoltata, are datorii importante efectuate pentru a putea recupera decalajul existent fata de statele dezvoltate ale Uniunii Europene;

Un alt indicator care ne arata nivelul de dezvoltare al statului analizat este indicatorul Populatie, care a inregistrat o stabilizare la 10,3 milioane locuitori, in perioada analizata, caracteristica unui astfel de nivel de dezvoltare;

O alta concluzie importanta este legata de nivelul de trai al locuitorilor acestei tari, unul relativ ridicat, in conditiile unui PIB/LOC intre 10.000 si 20.000 EUR/LOC, dar probabil pe ultimul loc in randul statelor cu o economie apropiata de o economie dezvoltata, membre ale Uniunii Europene;

Toti indicatorii ne arata ca statul analizat este cel mai probabil CEHIA.

Aplicatia nr. 14 (model de subiect pentru examen)

Indicatorii sintetici de caracterizare a starii economiei unei tari considerate, precum si categoriile de cheltuieli publice pentru doi ani avuti in vedere, prezinta urmatoarele valori:

Sursa: Fondul Monetar International

Cursul EUR/USD: 1 EUR = 1,57 USD

Se cere:

a)      Sa se determine indicatorii de caracterizare a nivelului cheltuielilor publice pentru fiecare din cei doi ani si modificarea acestora pentru perioada analizata;

b)      Sa se compare si sa se comenteze rezultatele obtinute, precum si locul pe care fiecare categorie de cheltuieli il ocupa in ansamblul acestora.

Rezolvare:

a)

Exemplu de calcul:

1. Ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut (P_CHP/PIB):

2. Cheltuieli publice pe locuitor (CHP/Loc):

3. Structura cheltuielilor publice (ponderea fiecarei categorii de cheltuieli publice in totalul acestora - P_CHPi/CHPt):

Ponderea cheltuielilor publice cu aparatul de stat in totalul cheltuielilor publice:

4. Produs intern brut pe locuitor (PIB/Loc):

b)

Prima concluzie rezulta din analiza indicatorului PIB/LOC, care inregistreaza un nivel scazut (8.728 EUR/LOC), daca tinem cont ca statele in tranzitie realizeaza un PIB/LOC de pana la 10.000 EUR/LOC. Nivelul inregistrat ne arata ca analizam o tara cu o economie in tranzitie.

Tarile cu o economie in tranzitie realizeaza un PIB scazut si pot aloca un procent redus (pana la 30%) pentru cheltuieli publice. Observam ca tara analizata aloca intre 28% (1980) si 37,5% (2007) din PIB pentru CHP, ceea ce reprezinta o crestere a ponderii CHP in PIB cu 9,5%, pe fondul cresterii fiscalitatii in perioada analizata si cel mai probabil deoarece tara analizata a devenit membra a Uniunii Europene. Din acest motiv a fost nevoita sa creasca ponderea CHP in PIB.

Indicatorul CHP/LOC, ne arata ca tara analizata are un nivel de dezvoltare scazut, astfel ca aloca sub 5.000 EUR/LOC, ea alocand intre 369 si 3.273 EUR/LOC pentru CHP, caracteristic unei tari cu o economie in tranzitie.

In concluzie nivelul CHP este in functie de gradul de dezvoltare al tarii respective.

In ceea ce priveste structura CHP si aceasta ne sugereaza de asemenea un model caracteristic unei tari in tranzitie, Astfel tarile cu o economie in tranzitie aloca pana la 50% din CHP pentru cheltuielile social-culturale (cu nivelul de 50% atins in anul 2007, tara analizata respecta aceasta regula). Toate categoriile de cheltuieli publice au inregistrat in perioada analizata modificari semnificative:

     Cheltuielile cu aparatul de stat s-au redus cu 5,8%, cel mai probabil atat pe fondul atingerii unui standard superior la nivel institutional, cat si datorita eficientizarii aparatului de stat, care astfel are nevoie de un anumit cuantum al cheltuielilor, cuantum ce a ramas constant, pe fondul cresterii cheltuielilor publice totale;

     Cea mai importanta modificare o inregistreaza cheltuielile social-culturale (+ 8%), aceasta crestere fiind posibila ca urmare a cresterii PIB in perioada analizata, statul respectiv avand astfel posibilitatea sa aloce un procent mai mare pentru aceasta categorie de cheltuieli;

     Cheltuielile cu apararea au scazut cu 2,1%, cel mai probabil datorita necesitatii statului respectiv de a respecta criteriile militare, atat la nivelul Uniunii Europene, cat si la nivelul NATO, statul analizat fiind mai mult ca sigur nou membru al celor doua organisme. In acest scop, a trebuit sa realizeze restructurarea din temelii a armatei;

     Cheltuielile cu actiunile economice inregistreaza o reducere cu 7% in perioada analizata, datorita reducerii implicarii statului in actiuni economice, prin privatizarea economiei;

     In ceea ce priveste categoria de cheltuieli alte cheltuieli publice acestea prezinta o valoare ridicata (22,4% in anul 2007), inregistrandu-se o crestere de 6,9% in perioada analizata, noi cunoscand ca aici se include o categorie importanta de cheltuieli publice, respectiv datoria publica. Acest nivel ne arata ca statul analizat a efectuat datorii importante pentru a putea recupera decalajul existent fata de statele cu o economie apropiata de o economie dezvoltata sau fata de statele dezvoltate;

Un alt indicator care ne arata nivelul de dezvoltare al statului analizat, unul redus in cazul nostru, este indicatorul Populatie, care a inregistrat o scadere cu 0,6 milioane locuitori, de la 10,7 milioane in anul 1980, la 10,1 milioane in anul 2007;

O alta concluzie importanta este legata de nivelul de trai al locuitorilor acestei tari, unul scazut, in conditiile unui PIB/LOC de sub 10.000 EUR/LOC;

Toti indicatorii ne arata ca statul analizat este cel mai probabil UNGARIA.

Aplicatia nr. 15 (model de subiect pentru examen)

Indicatorii sintetici de caracterizare a starii economiei unei tari considerate, precum si categoriile de cheltuieli publice pentru doi ani avuti in vedere, prezinta urmatoarele valori:

Sursa: Fondul Monetar International

Cursul EUR/USD: 1 EUR = 1,57 USD

Se cere:

a)      Sa se determine indicatorii de caracterizare a nivelului cheltuielilor publice pentru fiecare din cei doi ani si modificarea acestora pentru perioada analizata;

b)      Sa se compare si sa se comenteze rezultatele obtinute, precum si locul pe care fiecare categorie de cheltuieli il ocupa in ansamblul acestora.

Rezolvare:

a)

Exemplu de calcul:

1. Ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut (P_CHP/PIB):

2. Cheltuieli publice pe locuitor (CHP/Loc):

3. Structura cheltuielilor publice (ponderea fiecarei categorii de cheltuieli publice in totalul acestora - P_CHPi/CHPt):

Ponderea cheltuielilor publice cu aparatul de stat in totalul cheltuielilor publice:

4. Produs intern brut pe locuitor (PIB/Loc):

b)

Prima concluzie rezulta din analiza indicatorului PIB/LOC, care inregistreaza un nivel scazut (4.895 EUR/LOC), daca tinem cont ca statele in tranzitie realizeaza un PIB/LOC de pana la 10.000 EUR/LOC. Nivelul inregistrat ne arata ca analizam o tara cu o economie in tranzitie.

Tarile cu o economie in tranzitie realizeaza un PIB scazut si pot aloca un procent redus (pana la 30%) pentru cheltuieli publice. Observam ca tara analizata aloca intre 38% (1980) si 33,8% (2007) din PIB pentru CHP, ceea ce reprezinta o reducere a ponderii CHP in PIB cu 4,2%, pe fondul relaxarii fiscalitatii in perioada analizata si cel mai probabil deoarece tara analizata a devenit membra a Uniunii Europene. Din acest motiv a optat sa reduca ponderea CHP in PIB, pentru a atrage investitii straine directe si a stimula economia.

Indicatorul CHP/LOC, ne arata ca tara analizata are un nivel de dezvoltare scazut, astfel ca aloca sub 5.000 EUR/LOC, ea alocand intre 496 si 1.654 EUR/LOC pentru CHP, caracteristic unei tari cu o economie in tranzitie.

In concluzie nivelul CHP este in functie de gradul de dezvoltare al tarii respective.

In ceea ce priveste structura CHP si aceasta ne sugereaza de asemenea un model caracteristic unei tari in tranzitie, Astfel tarile cu o economie in tranzitie aloca pana la 50% din CHP pentru cheltuielile social-culturale (cu nivelul de 50% atins in anul 2007, tara analizata respecta aceasta regula). Toate categoriile de cheltuieli publice au inregistrat in perioada analizata modificari semnificative:

     Cheltuielile cu aparatul de stat s-au redus cu 1,8%, cel mai probabil atat pe fondul atingerii unui standard superior la nivel institutional, cat si datorita eficientizarii aparatului de stat, care astfel are nevoie de un anumit cuantum al cheltuielilor, cuantum ce a ramas constant, pe fondul cresterii cheltuielilor publice totale;

     Cea mai importanta modificare o inregistreaza cheltuielile social-culturale (+ 8,2%), aceasta crestere fiind posibila ca urmare a cresterii PIB in perioada analizata, statul respectiv avand astfel posibilitatea sa aloce un procent mai mare pentru aceasta categorie de cheltuieli;

     Cheltuielile cu apararea au scazut cu 2,2%, cel mai probabil datorita necesitatii statului respectiv de a respecta criteriile militare, atat la nivelul Uniunii Europene, cat si la nivelul NATO, statul analizat fiind mai mult ca sigur nou membru al celor doua organisme. In acest scop, a trebuit sa realizeze restructurarea din temelii a armatei;

     Cheltuielile cu actiunile economice inregistreaza o reducere cu 8,1% in perioada analizata, datorita reducerii implicarii statului in actiuni economice, prin privatizarea economiei;

     In ceea ce priveste categoria de cheltuieli alte cheltuieli publice acestea prezinta o valoare ridicata (17,8% in anul 2007), inregistrandu-se o crestere de 3,9% in perioada analizata, noi cunoscand ca aici se include o categorie importanta de cheltuieli publice, respectiv datoria publica. Acest nivel ne arata ca statul analizat a efectuat datorii importante pentru a putea recupera decalajul existent fata de statele cu o economie apropiata de o economie dezvoltata sau fata de statele dezvoltate;

Un alt indicator care ne arata nivelul de dezvoltare al statului analizat, unul redus in cazul nostru, este indicatorul Populatie, care a inregistrat o scadere cu 0,6 milioane locuitori, de la 22,2 milioane in anul 1980, la 20,6 milioane in anul 2007;

O alta concluzie importanta este legata de nivelul de trai al locuitorilor acestei tari, unul scazut, in conditiile unui PIB/LOC de sub 5.000 EUR/LOC;

Toti indicatorii ne arata ca statul analizat este cel mai probabil ROMANIA.