Impozitul pe profit

Impozitul pe profit

Impozitul pe profit ramane unul dintre cel mai disputate impozite deoarece apare ca fiind dezavantajos, prin faptul ca este un impozit care influenteaza comportamentul investitorilor. Pe de alta 242h74c parte, dezavantajul se manifesta si datorita faptului ca este prezentat intotdeauna ca daunator capacitatii de investire si reinvestire ca urmare, exista opinii care sustin reducerea sau suprimarea acestui impozit.

Totusi, impozitul pe profit reprezinta o sursa certa de alimentare cu venituri a bugetului de stat si al bugetelor unitatilor administrativ teritoriale.

Dupa 1990, reglementarile legale privind impozitul pe profit au aparut si s-au modificat constant. O evolutie a acestor acte normative este: Ordonanta Guvernului nr.70/1994 privind impozitul pe profit, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 83/1997, nr. 92/1997, nr. 40/1998, nr. 73/1998, nr.106/1998 nr. 249/1998, nr. 47/1999, nr. 127/1999, nr.217/1999, Hotararea nr. 402/2000 pentru aprobarea instructiunilor privind metodologia de calcul al impozitului pe profit, precum si alte legi specifice care prevad reglementari specifice in domeniul impozitului pe profit. Incepand cu 1 ianuarie 2004 actul normativ de baza este Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal.

Contribuabilii obligati sa plateasca impozit pe profit sunt:

Persoane juridice romane, pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania cat si din strainatate. Fac parte din aceasta grupa regiile autonome, companiile nationale, societati nationale, societati comerciale (indiferent de forma juridica de organizare si de forma de proprietate) inclusiv cele cu participare cu capital strain sau cu capital integral strain, societati agricole si alte forme de asociere agricola cu personalitate juridica, structurile cooperatiste, institutiile financiare si de credit, fundatiile, asociatiile, precum si orice entitate care are statutul legal de persoana juridica romana; si realizeaza profit;

Persoane juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu. In acest sens, persoanele juridice straine devin subiect al impunerii atunci cand isi desfasoara activitatea, integral sau partial, prin intermediul unui sediu permanent autorizat sa functioneze in Romania, numai dupa inmatricularea acestuia la Registrul Comertului si dupa inregistrarea la organele fiscale teritoriale conform prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale;

Persoanele juridice si fizice straine care desfasoara activitati in Romania ca partener intr-o asociere ce nu da nastere unei persoane juridice, pentru toate veniturile rezultate din activitatea desfasurata in Romania;

Asocierile dintre persoanele fizice romane si persoanele juridice romane care nu dau nastere unei persoane juridice, pentru veniturile realizate in Romania cat si in strainatate. In acest caz, impozitul datorat se calculeaza, se retine si se vireaza de catre persoane juridica;

Institutiile publice, pentru veniturile extrabugetare din activitati economice desfasurate in conditiile legii. Veniturile bugetelor institutiilor publice, finantate total sau partial din venituri extrabugetare provin din taxe, chirii, manifestari culturale, valorificari de produse din activitati proprii, concursuri artistice, publicatii, impresariat, exploatarea filmelor, prestatii editoriale, consultatii si servicii medicale, studii, proiecte, prestari servicii, lucrari si exploatari ale unor bunuri pe care le au in administrare si altele de aceasta natura.

Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit:

trezoreria statului, pentru operatiunile din fondurile publice derulate prin contul general al trezoreriei;

institutiile publice, pentru fondurile publice constituite potrivit Legii nr. 500/2000 privind finantele publice;

unitatile economice fara personalitate juridica ale organizatiilor de nevazatori, de invalizi si ale asociatiilor persoanelor cu handicap;

fundatiile testamentare (subiect de drept infiintat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat in mod permanent si irevocabil realizarii unui scop de interes general sau comunitar);

cooperativele care functioneaza ca unitati protejate, special organizate potrivit legii;

unitatile apartinand cultelor religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult;

institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, potrivit legii in anumite cazuri;

asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice, pentru veniturile obtinute din activitati economice, care sunt utilizate pentru imbunatatirea confortului si a eficientei cladirii, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune.

Daca persoanele juridice fara scop lucrativ desfasoara activitati economice in scopul obtinerii de profit atunci, pentru veniturile din aceste activitati datoreaza impozit pe profit.

Cotele de impunere

Pentru contribuabilii care datoreaza impozit pe profit, cota de impozit care se aplica asupra profitului impozabil este de 25 %. Contribuabilii care obtin venituri din activitatea barurilor de noapte, a cluburilor de noapte si a cazinourilor platesc o cota aditionala de 28% asupra partii din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor inregistrate din aceste activitati in volumul total al veniturilor. Aceasta cota aditionala de impozit o platesc si persoanele fizice sau juridice pentru veniturile proprii de aceiasi natura realizate in baza contractelor de asociere in participatiune. In cazul Bancii Nationale a Romaniei, cota de impozit pe profit este de 80% si se aplica asupra veniturilor ramase dupa scaderea cheltuielilor deductibile si a fondului de rezerva.

Obligatia retinerii si virarii impozitului pe profit revine societatii comerciale o data cu inregistrarea la Registrul Comertului a modificarilor respective. Anul fiscal al fiecarui contribuabil este anul calendaristic, iar pentru contribuabilii care se infiinteaza, se reorganizeaza prin divizare, comasare, fuziune sau se lichideaza in cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul fiscal pentru care contribuabilul a functionat.

Determinarea profitului impozabil

Profitul impozabil se determina ca diferenta intre veniturile obtinute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate si lucrarilor executate, din vanzarea bunurilor imobile, inclusiv din castiguri din orice sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile. Din valoarea obtinuta se scade si pierderea fiscala ramasa de recuperat din anii precedenti, conform prevederilor legale.

Veniturile reprezinta sumele incasate sau de incasat si includ:

veniturile din exploatare, respectiv venituri din vanzarea produselor, lucrarilor executate si serviciile prestate, din productia stocata, din productia de imobilizari, din subventii de exploatare, precum si alte venituri din exploatarea curenta; veniturile financiare, respectiv venituri din participatii, din alte imobilizari financiare, din creante imobilizate, din titluri de plasament, din diferente de curs valutar, din dobanzi, din sconturi obtinute, creante imobilizate si alte venituri financiare; veniturile exceptionale, respectiv venituri din operatiuni de exploatare, din operatiuni de capital si alte venituri exceptionale.

La stabilirea profitului impozabil se vor lua in calcul numai cheltuielile care concura direct la realizarea veniturilor si care se regasesc in costul produselor si serviciilor, in conditiile si limitele prevazute de legislatia in vigoare.

Cheltuielile reprezinta sumele platite sau de platit, dupa natura lor, care sunt aferente realizarii veniturilor. In cadrul cheltuielilor deductibile se includ: cheltuieli de exploatare, respectiv cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu taxele si varsamintele asimilate, cheltuieli cu amortizarea capitalului imobilizat, cheltuieli cu primele de asigurare, alte cheltuieli de exploatare; cheltuieli financiare, respectiv cheltuieli privind titlurile de plasament cedate, cheltuieli din diferente de curs valutar, cheltuieli cu dobanzile, pierderi din creante legate de participatii, alte cheltuieli financiare; cheltuieli exceptionale, respectiv cheltuielile privind operatiunile de capital si cele privind operatiunile de gestiune.

Veniturile neimpozabile reprezinta veniturile care nu sunt rezultate direct din activitatea contribuabilului si care vin sa acopere cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectuarii lor, cum sunt: rambursarile din impozit pe profit platit in perioadele anterioare, restituirea unor majorari de intarziere, partea din veniturile din asigurare care depaseste valoarea neamortizata a activelor asigurate, venituri din anularea de provizioane. Tot in aceasta categorie mai intra:

Ø      dividendele primite de catre o persoana juridica romana de la o alta persoana juridica, romana sau straina;

Ø      diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creante la societatea la care se detin participatiile;

Ø      veniturile, respectiv cheltuielile, rezultate din anularea datoriilor sau din incasarea creantelor, dupa caz, ca urmare a transferului de actiuni sau de parti sociale de la Fondul Proprietatii de Stat;

Ø      rambursarile de cheltuieli nedeductibile, precum si veniturile rezultate din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sau veniturile realizate din stornarea sau recuperarea unor cheltuieli nedeductibile.

Cheltuielile nedeductibile sunt:

Ø      cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti, precum si impozitele platite in strainatate;

Ø      amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile datorate catre autoritatile romane sau straine;

Ø      cheltuielile de protocol care depasesc limita legala aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor si cheltuielilor aferente la care se adauga cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de protocol, inregistrate in contabilitatea proprie;

Ø      cheltuielile cu diurna care depasesc limitele legale stabilite pentru institutiile publice;

Ø      sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor peste limita legala, cu exceptia celor create de banci in limita a 2 % din soldul creditelor acordate si a fondului de rezerva, a rezervelor tehnice ale societatilor de asigurare si reasigurare create in limita a 5 % din profitul contabil anual;

Ø      sumele pentru constituirea provizioanelor peste limitele legale;

Ø      sumele care depasesc limitele cheltuielilor considerate deductibile, conform legii bugetare anuale;

Ø      cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, precum si pentru activele corporale pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor cheltuieli, taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor, altele decat cele din productie proprie, taxa pe valoarea adaugata nedeductibila aferenta cheltuielilor ce depasesc limitele prevazute de lege;

Ø      cheltuielile de asigurare care nu privesc activele corporale si necorporale ale contribuabilului, inclusiv asigurarile de viata ale personalului angajat;

Ø      orice cheltuieli facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, inclusiv dobanzile platite in cazul contractelor civile, in situatia in care nu sunt impozitate la persoana fizica;

Ø      sumele angajate la nivelul contractului de asociere in participatiune in favoarea partenerului contractual, sub forma unor sume fixe sau cote procentuale raportate la venit, altele decat cele rezultate pe baza decontului intocmit;

Ø      cheltuieli inregistrate in contabilitate pe baza unor documente care nu indeplinesc conditiile de document justificativ;

Ø      cheltuielile inregistrate de societatile agricole pentru dreptul de folosinta a terenului agricol adus de membrii asociati peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia;

Ø      cheltuielile de sponsorizare efectuate peste limitele legale;

Ø      cheltuielile cu dobanzile aferente imprumuturilor, altele decat cele acordate de banci si de alte persoane juridice autorizate, care depasesc dobanzile active ale bancilor, comunicate de BNR;

Ø      cheltuieli le cu serviciile, inclusiv de management sau consultanta, in situatia in care nu sunt justificate de un contract scris;

Ø      cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare, inregistrate la societatea la care se detin participatiile, cu exceptia celor determinate de vanzarea - cumpararea acestora.

Profitul impozabil se calculeaza si se evidentiaza lunar, cumulat de la inceputul anului fiscal. Impozitul pe profit datorat pentru luna in curs se calculeaza ca diferenta intre impozitul pe profit cumulat de la inceputul anului si impozitul pe profit datorat pentru luna precedenta.

Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impunere pe profit se pot recupera din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani.

Contribuabilii care au incasat printr-un cont bancar din Romania venituri in valuta din exportul bunurilor realizate din activitatea proprie precum si din prestari de servicii externe platesc o cota redusa de impozit de 5 % pentru partea din profitul impozabil care corespunde acestor venituri in volumul total al veniturilor. Reducerea se calculeaza lunar, iar sumele aferente acesteia se repartizeaza ca surse proprii de finantare. Incepand cu anul 2004, intentia executivului este de a renunta la aceasta parghie fiscala de stimulare a exportului cu influenta directa asupra balantei de plati externe a Romaniei.

Tot cu titlul de exemplu de eficienta al parghiilor fiscale sunt si prevederile Ordonantei nr. 24 din 26 iulie 2001 privind impunerea microintreprinderilor. Astfel, sunt obligate la plata unui impozit aplicat asupra veniturilor obtinute din orice sursa persoanele juridice, denumite in acest caz microintreprinderi, care indeplinesc cumulativ, la data de 31 decembrie anul precedent, urmatoarele conditii:

Ø         sunt producatoare de bunuri materiale, presteaza servicii sau/si desfasoara activitate de comert;

Ø          au pana la 9 salariati;

Ø           au realizat venituri reprezentand echivalentul in lei de pana la 100.000 euro inclusiv;

Ø          au capital privat.

In acest caz, impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de 1,5% asupra sumei totale a veniturilor trimestriale obtinute din orice sursa, respectiv asupra veniturilor inscrise in contul de profit si pierderi pentru microintreprinderi.

Plata si controlul impozitului pe profit

Contribuabilii sunt raspunzatori pentru calculul impozitelor declarate si pentru depunerea in termen a declaratiei de impunere.

Constatarea, controlul urmarirea si incasarea impozitelor, precum si majorarile de intarziere aferente se efectueaza de aparatul fiscal din subordinea directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene si a municipiului Bucuresti. Legislatia fiscala confera acestora dreptul de a intra in orice incinta de afaceri a contribuabilului sau in alte incinte, in anumite conditii in scopul determinarii obligatiilor fiscale ale acestuia sau al colectarii impozitelor datorate si neplatite la termen.

In vederea determinarii obligatiilor fiscale, aparatul fiscal de specialitate are dreptul de a controla:

Ø          operatiunile care au scop evitarea sau diminuarea platii impozitelor;

Ø          operatiunile efectuate in numele contribuabilului, dar in favoarea asociatiilor, actionarilor sau persoanelor care actioneaza in numele acestora;

Ø          datoriile asumate de contribuabili in contul unor imprumuturi facute sau garantate de actionari, asociati sau de persoane ce actioneaza in numele acestora, in vederea reflectarii reale a operatiunii;

Ø          distribuirea, impartirea, alocarea veniturilor, deducerile, creditele sau reducerile intre doi sau mai multi contribuabili, sau acele operatii controlate, direct sau indirect, de persoane care au interese comune, in scopul prevenirii evaziunii fiscale si pentru reflectarea reala a operatiunilor.