Indicatori de eficienta ai cheltuielilor publice

Indicatori de eficienta ai cheltuielilor publice

Aprecierea eficientei sau eficacitatii alocarii resurselor financiare publice se poate face prin utilizarea unor anumiti indicatori economici de eficienta.

Atributul utilizarii acestor indicatori apartine in primul rand statului, structurilor de decizie politica, administrativa sau executiva, angajati in procesul complex de coordonare al utilizarii fondurilor alocate. Numai cunoscand in diferite etape eficienta cheltuielilor publice se poate interveni operativ pentru minimalizarea costurilor in general, a investitiilor sau a cheltuielilor curente alocate serviciilor publice.

Eficienta cheltuielilor publice trebuie sa fie o preocupare permanenta atat a forurilor mentionate mai sus dar si a cercetatorilor sau a societatii civile.

In acest sens, cercetarea stiintifica actuala a ajuns la trei concluzii si anume:

serviciile publice nu trebuie sa fie furnizate intotdeauna in mod gratuit;

cand este posibil, furnizarea de servicii publice de catre stat prin diferiti operatori trebuie inlocuite cu furnizarea acestora in sistem privat;

furnizarea unor anumite servicii publice se poate derula prin utilizarea de bonuri valorice.

Acestea ar trebui sa fie rascumparabile pentru achizitionarea unui serviciu specific de la furnizori alternativi (ex. emisiune de obligatiuni municipale pentru investitii sau lucrari comunale publice)

Dintre metodele de evaluarea eforturilor si a efectelor cheltuielilor publice cele mai frecvent utilizate sunt:

Analiza costuri - avantaje sau analiza cost-beneficiu, conditia acceptarii unui proiect este ca raportul cost/beneficiu sa tinda la minim sau raportul beneficiu/costuri sa fie maxime.

Metode multimateriale folosita in conditiile in care pluralitatea criteriilor face imposibila apelarea unui indicator unic.

In practica economica mai larg folosita este analiza cost, beneficiu.

Eficienta cheltuielilor privind obiectivele si actiunile economice se stabileste ca raport intre indicatorii de efect si cei de efort. In sfera cheltuielilor publice, beneficiul este in majoritatea cazurilor fiind greu de estimat ca efect imediat, de aceia ca regula generala indicatorii generali de eficienta economica nu sunt aplicabili in toate cazurile.

In cazul in care cheltuielile publice nu au efect cuantificabil se apeleaza la indicatori sintetici de ex. valoarea investitiei totale, cheltuieli de personal pe salariat bugetar, cheltuieli materiale pe salariat, care se pot raporta la investitii de acelasi fel, la o medie nationala, sau la o previziune estimata.

In cazul serviciilor publice se poate utiliza indicatori ca: pretul per m.c. apa potabila furnizata, pretul energiei termice in raport cu pretul gigacaloriei. Valoarea investitiei pe metru patrat suprafata locativa, construita, valoarea cheltuielilor pe km drum reabilitat etc.

In cazul in care si efortul si efectul sunt cuantificabile, indicatorii de efect sunt: productia vanduta, productia incasata, valoarea adaugata, profitul, incasarile din export etc. Indicatori de efort sunt investitiile, costurile de productie, importurile, timpul de munca utilizat de personalul angajat etc.