Investitiile institutiilor publice

Investitiile institutiilor publice

Guvernul, prin Ministerul Economiei si Finantelor, elaboreaza starategia in domenu=iul investitiilor publice, pe baza propunerilor de programe de investitii, prezentate de ordonatorii principali de credite. Acestia prezinta anual programul de invesitii publice, pe clasificatia functionala.

Proiectele de buget se prezinta ca anexa la bugetul fiecarui ordonator principal de credite si cuprind atat informatiile nefinanciare ( strategia investitionala descrierea proiectului, stadiul fizic al obiectivelor, legatura dintre diferite proiecte, criteriile de analiza a obiectivelor noi, etc. ) cat si informatiile financiare  ( valoarea totala a proiectului, graficul de finantare, analiza cost-beneficiu, costurile de functionare si de intretinere dupa punerea in functiune, etc .) De asemenea, programele de investitii se prezinta standardizat, nominalizandu-se:

investitii in continuare;

investitii noi;

" alte cheltuieli de investitii " ( achizitiei de imobile, dotari independente,

studii de prefezabilitate, cheltuieli pentru prevenirea sau inlaturarea efectelor produse de actiuni accidentale sau calamitati naturale ).

Aprobarea proiectelor de investitii finantate din fonduri publice se abroba astfel:

- de catre Guvern pentru valori mai mari de 13 milioane Ron, de catre ordonatorii principali de credite pentru valori cuprinse intre 1,8 milioane Ron si 13 milioane Ron.

- de catre ceilalti ordonatori de credite, pentru valori de pana la 1,8 milioane Ron, dar cu avizul prealabil al ordonatorului principal de credite ( limitele valorice se pot modifica prin hotarare de Guvern, in funtie de evolutia preturilor ).

Documentatiile tehnico-economice pentru investitiile publice finantate pe baza de credite externe contractate sau garantate de stat, indiferent de valoare, se supun aprobarii Guvernului.

Documentatiile tehnico-economice pentru investitiile destinate prevenirii sau inlaturarii efectelor calamitatilor naturale sau actiunilor accidentale, precum si alte cheltuieli cuprinse in categria " alte investitii " sunt aprobate de ordonatorii principali de credite. Valoarea proiectelor de investitii pentru institutiile publice locale, este aprobata si actualizata, pe propria raspundere de ordonatorii principali de credite. Pe parcursul executiei bugetare ordonatorii principali urmaresc derularea procesului investitional si intocmes rapoarte trimestriale de monitorizare pe care le transmit Ministerului Economiei si Finantelor, fiind responsabili de realizarea obiectivelor. Daca din motive obiective, apar probleme in implementarea unui proiect, pana la 31 octombrie, acestia pot solicita Ministerului Economiei si Finantelor redistribuirea fondurilor intre proiectele inscrise in programul de investitii, anexa la buget.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pot propune aceasta redistribuire Consiliilor locale si Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Atunci cand un proiect este cofinantat de o institutie internationala, se deruleaza in conformitate cu prevederile acordului de finantare.

Elementele fundamentale a proiectelor de investitii 

Majoritatea proiectelor de investitii publice nu au ca scop principal obtinerea de profit. Pentru ca un proiect de investitii publice sa fie eligibil, trebuie sa produca avantaje ( beneficii ) sociale si sa fie fezabil.

Aceasta presupune o prognoza bazata pe analiza consecintelor politice, juridice, economice, financiare, sociale, comerciale, tehnice, institutionale, ecologice. Cel mai folosit indicator in analiza performantei economico-financiare a unui proiect de investitii il reprezinta valoarea actuala neta ( VAN ).

Io = investitia initiala

CFD = cash-flow disponibil, la care se dauga beneficiile  publice generate

Calculul cash-flow-ului este similar cu cel al proiectelor de investitii private si reprezinta diferenta dintre incasarile si platile generate de proiectul analizat.

Deosebirea consta in faptul ca, la proiectele de investitii publice trebuie luat in calcul beneficiul social, respectiv maximizarea bunastarii sociale, in timp ce pentru investitiile private se urmareste maximizarea profitului.

In concluzie, cash-flow-urile investitiilor publice exprima avantajele pentru comunitate. Apare insa o problema - evaluarea exacta a costurilor si a beneficiilor generate ( ex. : evaluarea vietii umane in cazul investitiilor in domeniul sanitar, evaluarea externalitatilor care apar mai frecvent in cazul investitiilor publice, etc. )

Se au insa in vedere: ameliorarea conditiilor de trai, ameliorarea serviciilor medicale, ameliorarea infrastructurii, reducerea somajului, volumul investitiilor private realizate ca urmare a proiectului de investitie publica, eficacitatea bugetara ( reducerea cheltuielilor si / sau sporirea veniturilor bugetare )

VR = valoarea reziduala - reprezinta valoarea de piata la cvare s-ar vinde investitia la momentul ultimului an de previziune. Pentru o corecta evaluare, momentul n ales pentru previziune reprezinta durata de viata a investitiei.

m = durata de functionare a proiectului de investitiei

k = rata de actualizare - in proiectele publice de investitii sunt ajustate cu rata inflatiei. In fundamentarea proiectelor de investitiiprivate ajustarea se face cu ajutorul ratei de rentabilitate ceruta de investitori.

Pentru ca proiectul de investitii sa fie justificat, VAN trebuie sa fie pozitiva (VAN > 0).

De altfel, VAN este considerata cel mai elocvent indicator de selectie a proiectelor de investitii, evidentiind castigul efectiv al acestora, in unitati monetare comparabile cu cele din prezent. Neajunsurile acestei metode de evaluare apar din faptul ca nu are in vedere constrangerile bugetare si nici interdependenta cu alte proiecte investitionale.

Alti indicatori ce pot fi utilizati in evaluarea proiectelor sunt: rata interna de rentabilitate, termenul de recuparare, volumul capitalului investit, durata de executie, etc.

Rata interna de rentabilitate ( RIR ) - reprezinta un indicator procentual a carui valoare este data de solutia ecuatiei VAN=0, cu necunoscuta k.

Sau:  

Pentru ca investitia sa fie justificata trebuie ca RIR sa fie, in cazul investitiilor publice mai mare decat rata inflatiei.

Termenul de recuperare - reprezinta perioada ( durata ) de recuperare a fondurilor investite. Volumul capitalului investit este un indicator de effort care insumeaza elementele componente ale acestuia ( valoarea resurselor materiale, valoarea resurselor financiare, valoarea cheltuielilor cu forta de munca-salarii, protectia muncii, asigurari sociale )

La nivel macroeconomic, volumul investitiilor totale cuprinde :

It = Id + Ic + Mc + Cs

Id = investitii directe ( resurse materiale directe inscrise in devizul general ) ;

Ic = investitii colaterale ( utilitati, energie, combustibil, cai de acces rutier si feroviar, investitii in aval ) ;

Mc = mijloace circulante;

Cs = cheltuieli suplimentare ( pregatirea cadrelor, supraveghere, etc. )

In legislatia noastra, in evidenta contabila a investitiilor sunt cuprinse :

cladiri;

constructii speciale;

masini de forta si utilaje energetice;

masini, utilaje si instalatii de lucru;

aparate si instalatii de masura, control si verificare;

mijloace de transport;

animale, plantatii;

unelte, accesorii si inventar gospodaresc.

Daca resursele financiare nu ar fi limitate, iar conditionarile dintre proiecte inexistente, ar trebui adoptate toate proiectele care:

- genereaza VAN pozitive, fiind preferate cele cu VAN cat mai mare;

- genereaza RIR mai mari decat rata minima acceptabila ( sunt preferate proiectele cu RIR mai mare );

- sunt caracterizate prin termene de recuperare cat mai reduse.

In practica insa, trebuie sa se tina seama de restrictii si interdependente.

Se considera ca atunci, cand trebuie ales intre doua proiecte ( 1 si 2 ) si ( VAN1 > VAN2 ) iar RIR 1 < RIR 2, se va prefera proiectul cu VAN mai mare.

Dar, doua proiecte de investitii pot fi comparabile numai daca au aceeasi durata de viata. Cum acest lucru este rareori aplicabil, se recomanda recalcularea VAN astfel:

pentru durata de viata se calculeaza cel mai mic multiplu comun;

recalcularea VAN in ipostaza ca la sfarsitul duratei de viata,proiectele sunt

inlocuite cu aceasi VAN si aceasi durata.

Exemplu: Presupunem doua proiecte concurente A si B.

proiectul A in valoare de 20.000 Ron, cu o durata de viata de 3 ani si o VAN de 4.000 Ron ;

proiectul B, cu aceeasi valoare ( 20.000 Ron ), dar cu o durata de viata de 4 ani si o VAN de 4.500 Ron.

In aceste conditii de ia in calcul o durata de viata de 12 ani ( cel mai mic multiplu comun al lui 3 si 4 ).

Pentru proiectul A se recalculeaza o VAN ca si cum va fi inlocuit de inca 3 ori, iar pentru proiectul B de inca 2 ori.