Prezentarea generala - sistemul de cheltuieli publice

Prezentarea generala - SISTEMUL DE CHELTUIELI PUBLICE

In orice tara, statul trebuie sa asigure satisfacerea necesitatilor publice si sa indeplineasca sarcinile si functiile care-i revin. Pentru aceasta trebuie sa dispuna de resurse financiare, pe care sa le utilizeze in directiile cerute de indeplinirea lor, cu ajutorul cheltuielilor publice. Cheltuielile publice concretizeaza cea de-a doua faza a functiei de repartitie a finantelor publice si anume repartizarea resurselor financiare publice pe destinatii. Prin cheltuieli publice, statul acopera necesitatile publice de bunuri si servicii considerate prioritare in fiecare perioada.

Continutul si caracterizarea cheltuielilor publice

Sistemul cheltuielilor publice cuprinde totalitatea cheltuielilor ce se efectueaza de la bugetul statului, de la bugetele locale, din bugetul asigurarilor de stat, din fondurile proprii ale agentilor economici cu capital de stat, institutiilor publice etc. pentru actiunile social-culturale, dezvoltarea economico-sociala, organele statului, apararea nationala, ordinea publica, asigurarea suveranitatii si independentei nationale, privite in unitatea si interdependenta lor.

Continutul economic al cheltuielilor publice se afla in stransa legatura cu destinatia lor. Unele cheltuieli publice reprezinta consum definitiv de PIB (plati materializate in cheltuieli curente) iar altele avansare de PIB (investitii, constructii de drumuri, porturi, aeroporturi, cladiri etc.).

Cheltuielile publice sunt influentate de conditiile politice in care se efectueaza, forma de proprietate precum si de gradul de dezvoltare economica.

Cheltuielile publice inglobeaza:

Cheltuielile publice efectuate din fondurile constituite la nivelul bugetelor administratiilor publice centrale. La statele cu structura federala se iau in considerare si cheltuielile autoritatilor publice ale statelor, ale provinciilor si regiunilor membre ale federatiei;

• Cheltuielile colectivitatilor locale efectuate din fondurile constituite la nivelul bugetelor administratiilor publice locale;
• Cheltuielile efectuate din intrarile anuale de credite externe;
• Cheltuielile efectuate din fonduri externe nerambursabile constituite la nivelul  organismelor internationale, finantate din resursele prelevate de la membrii acestora si repartizate pe baza de programe.

Caseta 7 Totalul cheltuielilor  publice neconsolidate Cpt = Cpj = Cpc + Cpi + Cpl in care: Cpc  = Cheltuielile administratiei publice centrale: a)       Cheltuielile administratiei publice centrale, finantate de la bugetul de stat b)       Cheltuielile finantate din fondurile securitatii sociale, din bugetul asigurarilor sociale de stat c)       Cheltuielile administratiei publice centrale finantate din fonduri speciale Cpi = Cheltuielile publice ale subdiviziunilor politice si administrative intermediare, finantate de la bugetele acestor subdiviziuni Cpl  = Cheltuielile colectivitatilor locale

Efortul financiar anual al statului in vederea finantarii obiectivelor si actiunilor in cadrul politicii bugetare este reprezentat de cheltuielile publice totale consolidate.

Cheltuielile publice cuprind toate cheltuielile care se efectueaza prin intermediul institutiilor  publice (aparat de stat, institutii social-culturale, armata, ordine interna si siguranta nationala, cercetare stiintifica etc), care se acopera fie de la buget (pe plan central sau local), fie din fondurile extrabugetare sau din bugetele proprii ale institutiilor pe seama veniturilor.

Cheltuielile bugetare cuprind numai cheltuielile care se finanteaza de la bugetul de stat,  din bugetele locale sau din bugetul asigurarilor sociale de stat, ele fiind deci o parte a cheltuielilor publice. Cheltuielile bugetare au o sfera mai restransa decat cheltuielile publice.

Delimitarea cheltuielilor bugetare in cadrul cheltuielilor publice se bazeaza pe cateva principii:

efectuarea cheltuielilor bugetare este conditionata de prevederea expresa si aprobarea nivelului acestora de catre Parlament sau de consiliile locale, dupa caz;

nerambursabilitatea sumelor alocate si cheltuite in conformitate cu destinatiile pentru care s-au aprobat;

efectuarea cheltuielilor este determinata de indeplinirea conditiilor legale si nu numai de constituirea (existenta) resurselor banesti;

finantarea se efectueaza in functie de gradul de subordonare al institutiilor sau activitatilor cu caracter bugetar: din bugetul de stat, din bugetul asigurarilor sociale, din bugetele locale;

exercitarea controlului financiar preventiv si acordarea vizei cu ocazia operatiunilor de deschidere a finantarii, de alocare si utilizare a resurselor financiare publice.

Clasificarea cheltuielilor publice

Abordarea structurii cheltuielilor publice necesita utilizarea mai multor criterii. In literatura financiar si statistica a statelor contemporane se foloseste urmatoarea clasificare:

A. Clasificatia administrativa grupeaza cheltuielile publice dupa institutiile publice care le realizeaza, respectiv ministere (departamente, agentii guvernamentale), institutii publice autonome, unitati administrativ-teritoriale si face necomparabile in timp cheltuielile publice (un minister, departament, judet reuneste cheltuieli cu destinatii variate si de asemenea structura ministerelor, departamentelor se modifica periodic). Acest criteriu este folosit la repartizarea cheltuielilor publice pe ordonatori de credite bugetare.

B. Clasificatia economica grupeaza cheltuielile publice dupa destinatia actiunilor finantate in conformitate cu doua criterii:

• Primul criteriu

Cheltuieli curente (de intretinere si functionare) includ cheltuielile de personal, cheltuielile materiale si pentru prestari de servicii si cheltuielile pentru subventii si transferuri (de natura economica sau sociala) si reprezinta un consum definitiv de PIB deoarece trebuie sa se reinnoiasca anual.

Cheltuieli de capital (de investitii) sunt destinate realizarii de investitii la unitati economice sau institutii publice, cumpararii de terenuri, constituirii de stocuri de rezerva si duc la dezvoltarea si modernizarea patrimoniului public.

• Al doilea criteriu

Cheltuieli ale serviciilor publice sau administrative cuprind, in general, remunerarea serviciilor, a prestatiilor si a furniturilor necesare bunei functionari a institutiilor publice sau achizitionarii de mobilier, aparatura, echipamente.

Cheltuielile de transfer (de redistribuire) reprezinta trecerea unor sume de bani de la buget la dispozitia unor persoane juridice, fizice sau bugete ale administratiilor locale; ele pot avea caracter economic (subventii acordate agentilor economici pentru acoperirea unor cheltuieli de productie, stimularea exportului, redresarea financiara, restrangerea unor activitati economice) sau caracter social (burse, pensii, ajutoare si alte indemnizatii definitive si fara contraprestatie), finantarea unor actiuni de importanta majora efectuate prin intermediul administratiilor publice locale.

C. Clasificatia functionala foloseste drept criteriu domeniile, ramurile, sectoarele de activitate, spre care sunt dirijate resursele financiare publice sau alte destinatii ale cheltuielilor legate de efectuarea unor transferuri intre diferitele niveluri ale administratiilor publice, plata dobanzilor la datoria publica sau constituirea de rezerve. Ele reflecta obiectivele politicii financiare a statului.

Acest criteriu este important pentru repartizarea resurselor financiare publice pe domenii de activitate si obiective, institutiile care functioneaza in diverse domenii de activitate fiind consumatorii de resurse bugetare, iar conducatorii lor ordonatori de credite bugetare.

D. Clasificatia financiara grupeaza cheltuielile publice in:

• cheltuieli cu caracter definitiv prin care se realizeaza o repartizare si utilizare definitiva a resurselor financiare alocate (investitii, subventii, pensii etc.) si cuprind atat cheltuieli curente cat si de capital.
• cheltuielile cu caracter temporar sunt urmate de finalizarea prin plati cu scadente certe, adica nu presupun o finalitate imediata ci temporizeaza efectuarea lor (avansurile pentru anumite achizitionari de marfuri, servicii); majoritatea dintre acestea reprezinta operatiuni de trezorerie si sunt evidentiate in conturile speciale ale trezoreriei. Cheltuielile temporare nu figureaza in bugetele publice, ci se gestioneaza separat prin trezoreria publica.
• cheltuielile virtuale sau posibile reprezinta cheltuieli pe care statul se angajeaza sa le efectueze in anumite conditii sau se vor efectua in anumite conditii (garantii acordate de stat pentru credite care ar putea sa nu fie rambursate de catre debitorii girati).

Dupa forma de manifestare se foloseste urmatoarea clasificare:

cheltuieli publice fara contraprestatie - au caracter de subventie sau finantare definitiva fara a se urmari un contraserviciu din partea consumatorului;

cheltuieli publice cu contraprestatie - au caracter de finantare temporara.

o     cheltuieli publice definitive - nu presupun restituirea sumelor banesti alocate de stat;

o     cheltuieli publice provizorii sunt urmate de rambursarea sau lichidarea  obligatiei de furnizare de produse sau servicii statului (avansuri, imprumuturi etc.)

cheltuieli publice speciale se folosesc pentru finantarea unui anumit sector economic sau social;

cheltuieli publice globale vizeaza influenta asupra echilibrului general economic.

Dupa criteriul repetabilitatii se foloseste urmatoarea clasificare:

cheltuieli publice ordinare se repeta in fiecare exercitiu financiar si volumul lor este previzibil;

cheltuieli publice extraordinare (efectuate in conditii deosebite si cu volum imprevizibil, cuprinse de regula in fonduri de rezerva).

E. Clasificatia dupa rolul cheltuielilor publice in procesul reproductiei sociale grupeaza cheltuielile publice in:

cheltuieli reale (negative) - sunt cheltuielile publice cu intretinerea aparatului de stat, plata anuitatilor, dobanzilor si comisioanelor la imprumuturile de stat, intretinerea si dotarea armatei cu armament, etc. si reprezinta un consum definitiv de PIB.

cheltuieli economice (pozitive) - sunt reprezentate de investitii efectuate de stat pentru infiintarea de noi intreprinderi, dezvoltarea si modernizarea celor existente, constructia de drumuri, poduri, porturi, aeroporturi etc. Aceste cheltuieli au ca efect crearea de valoare adaugata si reprezinta o avansare de PIB.

F. Clasificatia folosita de institutiile specializate ale  ONU

Este utilizata de toate tarile, avand o valoare practica deosebita deoarece permite prezentarea, analizarea si compararea cheltuielilor publice ale statelor, evidentiind destinatia si continutul lor economic.

Clasificatia  ONU are in vedere doua criterii:

n       dupa criteriul functional cheltuielile publice se grupeaza pe actiuni si obiective (invatamant, sanatate, aparare, activitati economice, securitate sociala, cultura, servicii publice generale s.a.), dupa cum urmeaza:

SERVICII PUBLICE GENERALE SI ORDINE PUBLICA

-presedentia sau institutia regala

-organe legislative

-institutii de ordine publica si securitate

-justitie, procuratura, notariat

-alte institutii de drept public

-aparatul administrativ economic si financiar cu caracter executiv

APARARE

-armata

-cercetare stiintifica si experiente cu arme

-baze militare pe teritorii straine

-participarea la blocuri militare si la razboaie

-participarea la conflicte militare

-lichidarea urmarilor razboaielor

EDUCATIE

-scoli primare, generale, liceale

-universitati si colegii

-institute de cercetare fundamentala

-institute postuniversitare

SANATATE

-spitale si clinici

-unitati profilactice antiepidemice

-institute de cercetari.

SECURITATE SOCIALA SI BUNASTARE

-asistenta sociala

-asigurari sociale

-protectie sociala

ACTIUNI ECONOMICE

-actiuni in favoarea unitatilor economice de stat si ale unitatilor private din unele ramuri economice; combustibil si energie; agricultura, minerit, industrie si constructii, transporturi si comunicatii; alte afaceri economice

-subventii pentru export;

-participarea la organisme internationale economice;

-participarea la societati internationale economice;

-cheltuieli de cercetare in domeniul economic.

LOCUINTE SI SERVICII COMUNALE

-locuinte si intretinerea lor;

-alte servicii comunale.

RECREATIE, CULTURA SI RELIGIE

-institutii si actiuni culturale

-spatii de agrement

-institutii de cult

ALTE CHELTUIELI

n       dupa criteriul economic cheltuielile publice se grupeaza in cheltuieli curente, cheltuieli de capital si transferuri de capital.

In Romania, clasificarea cheltuielior publice se aliniaza la criteriile utilizate in cadrul clasificatiei ONU, folosindu-se urmatoarele grupari:

clasificatia economica;

clasificatia functionala;

clasificatia administrativa;

clasificatia pe surse de finantare.

In legea bugetului de stat, in cadrul clasificatiei economice, are loc urmatoarea grupare a cheltuielilor  publice:

Clasificatia functionala a cheltuielilor publice conform legii bugetului de stat se prezinta astfel:

Clasificatia administrativa sau institutionala se utilizeaza le repartizarea fondurilor publice in cadrul clasificatiei functionale, la nivelul ordonatorilor de credite principali (gradul I) care nu sunt subordonati altor institutii.

Cheltuielile publice din legea bugetului de stat mai sunt grupate si dupa sursele de finantare:

a)     cheltuieli finantate din bugetul de stat;

b)     cheltuieli finantate din intrari anuale de credite interne;

c)     cheltuieli finantate din venituri proprii ale institutiilor publice;

d)     cheltuieli finantate din fonduri externe nerambursabile.

Nivelul, structura, dinamica si eficienta cheltuielilor publice

Nivelul cheltuielilor publice

O analiza aprofundata a cheltuielilor publice serveste la caracterizarea politicii financiare si bugetare a fiecarui stat in diferite perioade de timp. Nivelul cheltuielilor publice totale si al diferitelor categorii de cheltuieli se apreciaza atat static (la un moment dat), cat si dinamic (in evolutie pe o perioada de timp) pe baza urmatorilor indicatori:

a) Volumul cheltuielior publice, in expresie nominala si reala

Aprecierea efectelor interventiei statului in viata sociala si in economie presupune determinarea volumului cheltuielilor publice efectuate de organele centrale si locale de stat. Acest indicator reprezinta volumul cheltuielilor publice in expresie nominala (in preturile curente ale anului considerat, in moneda nationala ) notat cu C ⁿ_p.

Deoarece preturile curente sunt influentate de inflatie, pentru exprimarea efortului financiar real, cheltuielile publice se recalculeaza in preturi constante, care exprima volumul cheltuielilor publice in expresie reala, notat cu C ^r_p.

Transformarea valorilor din preturi curente in preturi constante se efectueaza cu ajutorul indicelui preturilor.

Relatiile de calcul ale cheltuielilor reale sunt:

C^r p₀ = ; C^r p₁ = ;

in care:

C^r p₀ = cheltuielile publice reale ale anului 0;

C^r p₁ = cheltuielile publice reale ale anului 1;

Ip₀ = indicele preturilor anului 0;

Ip₁ = indicele preturilor anului 1.

Indicatorul cheltuieli publice in expresie nominala sau reala este utilizat in special pentru efectuarea de analize pe plan intern, national, fara a avea o putere de comparabilitate internationala.

b) Ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut

Indicatorul care poate exprima o caracterizare a nivelului cheltuielilor publice si a dinamicii acestora in fiecare stat, intr-o anumita perioada este ponderea cheltuielilor publice in PIB. Ponderea lor in PIB difera de la o tara dezvoltata la alta si de la o zona geografica la alta.

Calculul se efectueaza pe baza relatiei

Cp_/PIB =

in care:

Cp_/PIB = ponderea cheltuielilor publice in PIB;

C ⁿ_p = cheltuielile publice in expresie nominala (in preturi curente);

PIBⁿ = PIB in expresie nominala (in preturi curente).

c) Cheltuielile publice medii pe un locuitor

Un alt indicator sugestiv este reprezentat de cheltuielile publice medii pe locuitor. Aceste cheltuieli reprezinta marimi variabile in tarile dezvoltate si in tarile in curs de dezvoltare. Acest indicator se calculeaza atat in moneda nationala, cat si in dolari SUA pentru a se asigura comparabilitatea datelor intre diferite tari.

Se calculeaza pe baza relatiei:

C_p/loc = ; exprimat in moneda nationala       sau

C_p/loc = ; curs de schimb moneda nationala /$         exprimat in $

in care:

C_p/loc = cheltuieli medii publice pe un locuitor;

N = numarul de locuitori ai anului pentru care se efectueaza calculul.

Structura cheltuielilor publice

Analiza cheltuielilor publice ale unei tari poate fi facuta atat din punct de vedere global, cat si din punct de vedere al structurii lor pe diferitele categorii in cadrul unui criteriu de clasificare adoptat. In acest caz, este necesara calcularea ponderii (greutatii specifice) a fiecarei categorii de cheltuieli publice, in totalul acestora, pe baza relatiei:

gs_cpi =

in care:

gs_cpi = greutatea specifica a categoriei de cheltuieli publice in totalul cheltuielilor publice;

cp_i = cheltuielile publice ale categoriei i;

cp_t = cheltuieli publice totale;

i - 1...n categorii de cheltuieli.

Cu ajutorul ponderilor gs_cpi se poate da interpretarea orientarilor resurselor financiare ale statului spre anumite obiective: militare, administrative, economice, sociale, etc. Determinarea structurii cheltuielilor publice serveste, de asemenea, la urmarirea in dinamica a modificarii optiunilor bugetare sau extrabugetare. Totodata, pe seama structurii cheltuielilor se pot efectua comparatii intre statele cu niveluri diferite de dezvoltare.

Analiza structurii cheltuielilor publice in cadrul gruparii functionale, spre exemplu, intr-un numar insemnat de state dezvoltate conduce la observatia ca exista deosebiri intre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare.

Dinamica cheltuielilor publice

Pentru o perioada considerata, indicatorii dinamicii cheltuielilor publice sunt:

cresterea nominala si cresterea reala a cheltuielilor publice;

modificarea ponderii cheltuielilor publice in produsul intern brut;

modificarea volumului mediu al cheltuielilor publice ce revin pe un locuitor;

modificarea structurii cheltuielilor publice;

indicatorul privind corespondenta dintre cresterea cheltuielilor publice si cresterea produsului intern brut;

elasticitatea cheltuielilor publice fata de produsul intern brut.

a) Cresterea nominala si cresterea reala a cheltuielilor publice

Cresterea nominala - rezulta din compararea cheltuielilor publice exprimate in preturi curente.

Cresterea reala - rezulta din compararea cheltuielilor publice exprimate in preturi constante.

Ambele modalitati de calcul exprima cresterea in marimi absolute, conform relatiilor:

D = - ;

D = - ;

unde:

DCp_1/0 pentru n si r reprezinta cresterea nominala sau reala a cheltuielilor publice in perioada 1 fata de 0;

Cp_{1 si} C p₀  pentru n si r reprezinta cheltuieli publice ale perioadei curente (1) si ale perioadei de baza (0) exprimate in preturi nominale si reale.

Comparatia cheltuielilor exprimate in preturi curente (cresterea nominala) poate da o imagine deformata, daca in perioada analizata a avut loc o depreciere monetara (care a dus la o crestere nominala a cheltuielilor), o criza economica, o criza monetara (care a determinat scaderea preturilor si reducerea nominala a cheltuielilor). Pentru corectitudine si corectarea influentelor determinate de modificarea preturilor, este necesar exprimarea cresterii cheltuielilor in preturi constante.

Daca in perioada aleasa pentru analiza, cheltuielile nu sunt exprimate in preturi constante, se poate proceda la transformarea acestora din preturi curente in preturile perioadei de baza (pentru comparabilitate), cu ajutorul indicelui de crestere a preturilor, prin relatia:

= ;

Ip _1/0 = indicele de modificare a preturilor in perioada curenta fata de perioada de baza;

Considerand : = obtinem: D = - .

Analiza cresterii absolute a cheltuielilor publice trebuie completata cu analiza cresterii relative a cheltuielilor publice, determinandu-se indicele cresterii prin formulele:

;

in care:

- indicele cresterii nominale a cheltuielilor publice

- indicele cresterii reale a cheltuielilor publice

Cresterea nominala relativa se calculeaza astfel:

sau

Cresterea reala relativa se calculeaza astfel:

sau

Prin intermediul indicelui cresterii preturilor are loc transformarea indicatorilor supusi analizei in marimi deflatoare, pentru a se putea asigura interpretarea stiintifica a evolutiei cheltuielilor publice si a factorilor de influenta.

b) Modificarea ponderii cheltuielilor publice in produsul intern brut

Calculul se efectueaza astfel:

D C_p/PIB = -

c) Modificarea volumului mediu al cheltuielilor publice ce revin pe un locuitor

Calculul se efectueaza astfel:

D C p/loc_1/0 = -

d) Modificarea structurii cheltuielilor publice

Calculul se efectueaza astfel:

Dgs Cp_i = gs Cp_i1 - gs Cpi

e) Indicatorul privind corespondenta dintre cresterea cheltuielilor publice si cresterea produsului intern brut

Analizand evolutia ponderii cheltuielilor publice in PIB se constata fenomenul general de crestere a proportiei cheltuielilor publice in PIB.

.

Acest fenomen este reflectat si de coeficientul de devansare a cresterii PIB de catre cresterea cheltuielilor publice, K > 1.

in care:

Icp _1/0 =indicele cresterii cheltuielilor publice;

I_{PIB 1/0} = indicele cresterii PIB;

K  = Coeficientul de corespondenta dintre cresterea cheltuielilor publice si cresterea PIB

f) Elasticitatea cheltuielilor publice fata de produsul intern brut

Acest indicator masoara amploarea reactiei cheltuielilor publice la modificarea PIB. El se calculeaza astfel:

in care :

- C_p si DC_p = cheltuieli publice si modificarea acestora in perioada de referinta;

- PIB si DPIB = produsul intern si modificarea acestuia in perioada de referinta;

- e_cp = elasticitatea cheltuielilor publice.

Cand e_cp>1, aceasta exprima tendinta de utilizare intr-o masura mai mare a PIB, pentru finantarea cheltuielilor. Cheltuielile publice sunt elastice la cresterea PIB; cand e_cp =1, tendinta ramane aceeasi; cand e_cp <1, aceasta exprima tendinta de restrangere a proportiei cheltuielilor publice in PIB. Cheltuielile publice sunt inelastice fata de cresterea PIB.

Eficienta cheltuielilor publice

Indicatorii de eficienta ai cheltuielilor publice sunt urmatorii:

1. Productia la 1000 unitati monetare capital total, capital fix sau capital circulant

productia

= x 1000

capital

2. Valoarea adaugata la 1000 unitati monetare capital total, capital fix sau capital circulant

valoarea adaugata

= x 1000

capital

3. Profitul la 1000 unitati monetare capital total, capital fix sau capital circulant

profit

= x 1000

capital

4. Investitia specifica

investitia totala

Is    = x 1000

productia proiectata

5. Durata de recuperare a investitiilor

investitia totala

Dr    = x 1000

profitul anual

6. Sporul de productie (ΔQ), valoare adaugata (ΔVA) sau sporul de profit (ΔΠ) la 1000 unitati monetare investitii

ΔQ sau ΔVA sau ΔΠ

ΔQ sau ΔVA sau ΔΠ = x 1000

investitia totala

7. Productivitatea muncii

productie timp total

W = sau W =

timp total productie

8. Rata rentabilitatii

profit

R =                           x 100

cost de productie

9. Cheltuielile totale sau materiale la 1000 unitati monetare productie

cheltuieli

cheltuieli totale sau = x 1000

productie

10. Cursul de revenire brut

pret extern franco frontiera romana (in lei)

Crb =

pret extern franco frontiera romana (in valuta)

11. Cursul de revenire net

pret extern franco frontiera romana - materii prime si

materiale din import sau exportabile (in lei)

Crn =

pret extern franco frontiera romana - materii prime si

materiale din import sau exportabile (in valuta)

12. Aportul net in valuta

pret extern franco frontiera romana - materii prime si

materiale din import sau exportabile

Anv =

pret extern franco frontiera romana

13. Profitul in valuta

Πvaluta = pretul extern in valuta - costul de productie si de export in valuta

Factorii de crestere a cheltuielilor publice

Volumul cheltuielilor publice din toate tarile creste de la un an la altul datorita unor cauze in legatura cu:

a)      factori demografici: cresterea numarului si modificarea structurii populatiei pe varste si categorii socio-profesionale conduce la marirea cererii de servicii social-culturale, de asigurari sociale, de noi locuri de munca;

b)      factori politici: cresterea rolului interventionist al statului in tot mai multe sectoare ale societatii, in special in cazul statului modern, asistential;

c)      factori economici, referitori la dezvoltarea economiei si modernizarea acesteia pe baza cercetarii stiintifice, a noilor cerinte a utilizarii resurselor si ale crearii de bunuri materiale si servicii. Astfel, bugetul joaca rolul de filtru si asigura redistribuirea pe principii mai echitabile si bazate pe eficienta;

d)      urbanizarea: reprezinta un factor de crestere a cheltuielilor publice, antrenand resurse financiare, atat pentru crearea si dezvoltarea centrelor urbane, cat si pentru finantarea unor utilitati publice caracteristice;

e)      factori sociali: cresterea venitului mediu pe locuitor in societate antreneaza preocuparea statului ca, prin efort financiar, sa aloce resurse sporite pentru armonizarea veniturilor membrilor sai;

f)        factori militari: pregatirea sau purtarea de razboaie conduc la cresterea cheltuielilor publice cu acestea;

g)      factori de ordin istoric: actioneaza prin transmiterea de la o perioada la alta a nevoilor sporite de cheltuieli si de suportare a poverii celor facute in anii anteriori, prin imprumuturi publice (spre exemplu, preluarea datoriilor contractate de un regim de catre noul regim).

Cresterea continua a cheltuielilor publice ridica trei feluri de probleme:

probleme de ordin politic care se manifesta prin influenta cresterii cheltuielor publice asupra structurilor politice si asupra aspectelor tehnice ale politicii financiare. Spre exemplu, aderarea la Comunitatea Economica Europeana determina  cresterea cheltuielior publice si exercita presiuni asupra gruparii unor state pentru a efectua anumite cheltuieli de interes comun, pentru care fiecare stat in parte nu ar putea face fata.

probleme de ordin financiar se refera la corelatiile dintre tendintele de crestere a cheltuielilor publice si cele ale cresterii avutiei nationale si a PIB si punctul optim al acestui raport.

probleme stiintifice privesc cunoasterea volumului cheltuielilor publice si se refera la institutiile finantelor publice, modul de abordare a cercetarii domeniului si de apreciere a rezultatelor, de aplicare a solutiilor descoperite in cercetarea stiintifica financiara.