Rolul trezoreriei statului in sistemul finantelor publice

Rolul Trezoreriei Statului in sistemul finantelor publice

Prevederile Constitutiei Romaniei privind bugetul public national au fost dezvoltate prin Legea nr. 500/2002 privind finantele publice[1] care a stabilit normele pentru formarea, administrarea, intrebuintarea si controlul veniturilor financiare ale Statului, ale unitatilor administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice. Resursele financiare publice si cheltuielile se constituie si se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete din care fac parte: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetul fondului national de asigurari de sanatate, bugetul fondului de somaj, bugetul Trezoreriei Statului, bugetul institutiilor publice autonome.

O data cu infiintarea atat la nivel central cat si in te 222c26c ritoriu, a trezoreriilor finantelor publice, activitatea aparatului financiar teritorial a capatat noi valente. Rolul trezoreriilor publice este semnificativ, acesta reiesind din principalele operatii derulate in cadrul serviciilor de la nivelul acestora[2]:

- stabilirea impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat si bugetelor locale de catre toti contribuabilii, persoane fizice si juridice;

- urmarirea incasarii la termen a impozitelor si taxelor pentru care sunt deschise la trezorerie conturi de venituri;

- asigurarea executiei bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si a bugetelor locale prin unitatile de trezorerie, prin incasarea veniturilor din impozite ti taxe de la platitori si efectuarea platilor dispuse de catre ordonatorii de credite in limita creditelor bugetare aprobate;

- contabilitatea incasarii veniturilor bugetare pe subdiviziuni, platitori si pe bugete;

- contabilitatea alimentarii cu fonduri a ordonatorilor finantati din bugetele locale;

- contabilitatea operatiilor efectuate din conturile institutiilor publice;

- exercitarea controlului fiscal si financiar preventiv;

- raportarea catre Ministerul Finantelor Publice a incasarii veniturilor bugetului de stat si executiei bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetul fondului de somaj, bugetul fondului national de sanatate, pe baza darilor de seama contabile trimestriale si anuale.

Importanta organizarii sistemului Trezoreriei Statului in Romania este evidenta. Acest sistem este considerat cel mai potrivit sistem de organizare a executiei finantelor publice, protejandu-le de toate riscurile. Astfel permite solutionarea unor importante probleme financiare prin mijlocirea unor operatii specifice ce constau in gestionarea creditelor externe primite de catre Guvern pentru sprijinirea programelor de reforma, mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului bugetar si pentru plata dobanzilor la datoria publica, finantarea obligatiilor Statului asumate prin acorduri guvernamentale cu decontare in conturile de clearing, barter si cooperare economica, in vederea echilibrarii importurilor cu exporturile pe relatiile respective. Sistemul Trezoreriei Statului permite cunoasterea permanenta a resurselor publice si previziunea nevoilor de imprumuturi pentru finantarea deficitului bugetar.

Trezoreria cuprinde totalitatea resurselor de care dispune statul. In finantele moderne rolul Trezoreriei este mult mai mare. Pe langa functiile sale de casa si de banca se adauga o actiune de control asupra ansamblului de activitati financiare ale natiunii tinzand sa devina unul dintre instrumentele prin care statul isi procura resurse, alaturi de resursele bugetare si de imprumut. Se vorbeste in mod curent alaturi de resursele monetare, de rezervele de trezorerie ce se formeaza in cadrul activitatii specifice a acestei institutii, care are rolul de agent judiciar, actionand pe piata financiara sau pe piata schimburilor valutare. Trezoreria este " fata monetara" a finantelor publice, in timp ce bugetul este " fata financiara a administratiei Statului". Rolul trezoreriei este sa ajusteze in timp incasarile cu cheltuielile publice, imprumutand pe termen foarte scurt, in asteptarea intrarilor incasarilor prevazute in buget.

Unul din argumentele favorabile infiintarii Trezoreriei Statului a fost dificultatea in ceea ce priveste controlul operatiilor desfasurate prin mai multe banci. Acest lucru incetinea realizarea executiei bugetare, complica fluxurile monetare si prelungea termenele de raportare a datelor de executie, influentand negativ urmarirea executiei si a echilibrului bugetar[3].

In acest context de ample modificari si de cerinta rezolvarii unor noi probleme aparute intr-o economie de piata s-a elaborat cadrul legislativ pentru exercitarea de catre Ministerul Finantelor Publice a atributiilor ce-i revin in domeniul finantelor publice, in sensul crearii unui sistem propriu pentru urmarirea executiei bugetare, cu  ajutorul caruia sa coordoneze problemele politicii financiare. Astfel prin Hotararea Guvernului nr. 78/1992 Ministerul Finantelor Publice a fost autorizat sa infiinteze trezorerii in cadrul organelor financiare subordonate iar prin Legea contabilitatii nr. 82/1991 s-a prevazut organizarea contabilitatii trezoreriei finantelor publice. In baza cadrului legal constituit s-a conceput un sistem unitar de organizare si functionare a trezoreriilor finantelor publice, care prezinta avantaje vizibile.

Astfel, in ceea ce priveste organizarea controlului prin organele proprii ale Ministerului Finantelor Publice exista avantajul urmaririi indeplinirii obligatiilor catre buget de catre toti agentii economici si contribuabili, prin organizarea evidentei pe platitori, asigurandu-se la nivelul fiecarei trezorerii posibilitati sporite de a actiona operativ pentru respectarea termenelor de plata si reducerea ramasitelor de incasat. La nivelul fiecarei trezorerii se asigura datele privind stabilirea debitelor si a incasarilor pe fiecare platitor, evidenta impozitelor si taxelor incasate la buget. Evidenta cheltuielilor, inregistrarea deficitului, disponibilitatile din conturile trezoreriei. Acestea sunt baza eficienta in luarea deciziilor.

Ministerul Finantelor Publice dispune astfel de instrumentul necesar pentru stabilirea strategiei pe termen scurt si lung in domeniul finantelor publice, dispunand de ansamblul informatiilor privind derularea executiei financiare publice prin trezorerie.

Activitatea desfasurata prin trezorerie presupune costuri mai reduse intrucat potrivit conventiei incheiate intre Ministerul Finantelor Publice si Banca Nationala a Romaniei, pentru operatiile de executie bugetara nu se solicita comisioane, in schimb unitatile bancilor utilizeaza disponibilitatile bugetului - excedentele si cele ale institutiilor publice, ca surse de creditare, fara sa se acorde dobanzi. In vederea acoperirii deficitului bugetar, in existenta unor sume importante in contul curent al trezoreriilor, sunt avute in vedere si disponibilitatile institutiilor, care nu se mai pastreaza la banci ci in conturi la trezorerie.

Prin infiintarea trezoreriilor cu costuri de altfel infime s-a ajuns la o gestionare mai eficienta a resurselor Statului dar si la un control mai atent a cheltuielilor dispuse de institutiile publice prin contul curent al trezoreriei, deschis la Banca Nationala. Eficienta s-a concretizat in localizarea operativa a intarzierilor de plata, a railor platnici sau a nerespectarii cuantumului de impozit datorat bugetului Statului. Totodata au fost respinse la plata institutiilor publice acele plati care nu se incadrau in creditele bugetare aprobate pe subdiviziunile clasificatiei bugetare ca volum si categorii de cheltuieli.       

Asupra consecintelor organizarii si functionarii Trezoreriei sunt opinii diferite.

In primul rand, referindu-se la atributul sau de casier al Statului, se apreciaza ca organizarea si functionarea Trezoreriei are drept consecinta realizarea retelei de fluxuri monetare la nivelul Ministerului Finantelor Publice si in unitatile sale teritoriale, prin care se realizeaza in permanenta legatura intre incasari si plati, asigurandu-se disponibilitatile temporare aflate in contul Trezoreriei Statului. Exista astfel posibilitatea efectuarii de plasamente financiare cu scopul de a sprijini procesul de tranzitie si restructurarea economica, asigurand, in acelasi timp, fructificarea disponibilitatilor temporare ale sectorului public.

In al doilea rand, organizarea si functionarea Trezoreriei are consecinte pozitive asupra modului de organizare a Ministerului Finantelor Publice, unitatilor sale teritoriale si aparatului financiar fiscal, asigurandu-se exercitarea in conditii mai bune a atributiilor ce-i revin.

In al treilea rand, retinem ca o consecinta deosebit de importanta a functionarii Trezoreriei, crearea posibilitatii organizarii in conditii foarte bune a exercitarii controlului prin organele proprii ale Ministerului Finantelor Publice asupra documentelor de incasare a obligatiilor cuvenite bugetului public national pentru respectarea termenelor de plata, dar si asupra efectuarii cheltuielilor de catre institutiile publice din creditele bugetare aprobate. Efectul imediat al activitatii de control se materializeaza in cresterea volumului de venituri atrase la bugetul public national, precum si in ritmicitatea incasarilor.

Totodata, se creeaza posibilitatea organizarii si exercitarii controlului prin organele proprii ale Trezoreriei asupra efectuarii cheltuielilor de catre institutiile publice din creditele bugetare aprobate, mijloacele speciale extrabugetare si fondurile speciale, asigurandu-se incadrarea platilor in destinatiile stabilite pe subdiviziunile aprobate prin legea bugetara anuala - cheltuieli curente: salarii, materiale subventii, transferuri, cheltuieli de capital, respectarea dispozitiilor legale in vigoare care privesc: plata salariilor si a altor sporuri si drepturi de personal, procurari de bunuri, obiecte de inventar, materiale, alimente, medicamente, investitii precum si intarirea raspunderii ordonatorilor de credite in cheltuirea banului public. Acestea toate, in conditiile executiei bugetare prin unitatile Bancii Comerciale Romane nu se asigura nici un fel de control asupra cheltuielilor institutiilor publice, ci numai evidenta platilor pe capitole si ordonatori de credite.

In al patrulea rand, se considera ca organizarea si functionarea Trezoreriei are drept consecinta perfectionarea sistemului informational in domeniul finantelor, folosindu-se sisteme de prelucrare automata a datelor, obtinandu-se informatii operative in legatura cu executia bugetara. In acest sens, a fost necesar a se realiza un program informatic unitar, eficient, care sa cupleze cele doua interfete ce functioneaza in conditiile actuale, si anume: VENIS[4] si TREZOR . Un prim pas in acest sens a fost crearea sistemului electronic de plati (SEP). Astfel, devine posibila realizarea retelei judetene care poate fi conectata in viitor la o retea proprie a Ministerului Finantelor Publice si Banca Nationala a Romaniei, aceasta efectuand operatiunile de executie bugetara fara sa solicite comisioane. In schimb, Banca Nationala a Romaniei utiliza disponibilitatile bugetului - excedente mari si cele ale institutiilor publice ca resursa de creditare, fara sa acorde dobanda.

Prin infiintarea trezoreriilor, disponibilitatile sectorului public s-au preluat de la banci in contul curent al Trezoreriei Statului, iar excedentul care se inregistreaza poate fi plasat cu dobanda negociata inclusiv societatilor bancare. Prin plasarea cu dobanda a disponibilitatilor din sectorul public s-ar fi putut asigura recuperarea integrala a cheltuielilor de organizare si functionare a trezoreriilor teritoriale, ramanand si un surplus insemnat de venituri, acesta putandu-se folosi in alte scopuri - dotarea cu tehnica de calcul, insa pentru realizarea acestui deziderat este necesara elaborarea prevederilor legale adecvate, fapt de care se poate tine seama in viitor.

Prin trezorerie se realizeaza perfectionarea sistemului informational si decizional in ce priveste rapiditatea, relevanta si acuratetea raportarilor in legatura cu urmarirea executiei bugetare si a altor operatiuni de trezorerie. In acest context se asigura informatii zilnice in legatura cu incasarea veniturilor, efectuarea cheltuielilor, inregistrarea deficitului, disponibilitatile din conturile Trezoreriei si altele, ceea ce asigura o baza eficienta de date in vederea luarii deciziilor. Astfel, Ministerul Finantelor Publice dispune de instrumentul pentru stabilirea strategiei pe termen scurt si lung in domeniul finantelor publice, cunoscand ansamblul informatiilor privind derularea executiei financiare prin sistemul trezoreriei. De asemenea, trezoreria a creat posibilitatea unei foarte bune contabilitati, iar prin raportarea operativa a rezultatelor se pot lua decizii la nivel macroeconomic pentru acoperirea deficitului contului general al Trezoreriei Statului.