Sisteme bugetare

Sisteme bugetare. Sistemul bugetar din Romania

Sistemul bugetar difera de la un stat la altul in functie de structura organizatorica a acestuia. Din punct de vedere al structurii organizatorice, statele pot fi de tip unitar (Franta, Marea Britanie, Italia, Suedia, Spania etc.) si de tip federal (SUA, Canada, Elvetia, Germania s.a.).

Statele de tip unitar sunt organizate in unitati administrativ-teritoriale la nivelul carora functioneaza organe ale puterii si administratiei de stat locale. Structura sistemului bugetar in acest caz cuprinde un buget al administratiei publice 515e43f centrale si bugete locale, care corespund unitatilor administrativ-teritoriale.

Statele de tip federal au o structura organizatorica care include: federatia, statele, provinciile sau regiunile membre ale federatiei si unitatile administrativ-teritoriale proprii fiecarui stat membru al federatiei. La nivelul federatiei functioneaza organe supreme care au competente atat pe plan intern, cat si in relatiile internationale. Statele, provinciile sau regiunile dispun de parlamente si guverne proprii, dar nu au competente in relatiile internationale. Structura sistemului bugetar cuprinde: bugetul federatiei, bugetele statelor, provinciilor sau regiunilor membre ale federatiei si bugetele locale. In statele federale, ponderea cea mai mare in totalul cheltuielilor publice o detin cheltuielile finantate de la bugetul federal, iar in statele unitare cea mai mare parte a cheltuielilor publice este finantata de la bugetul administratiei publice 515e43f centrale, inclusiv bugetul asigurarilor sociale.

In Romania, sistemul bugetar este structurat, ca in orice alt stat unitar, in functie de impartirea administrativ-teritoriala si cuprinde un sistem unitar de bugete care cuprinde bugetele prevazute in Legea nr. 500/2002 privind finantele publice si bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale si ale institutiilor si serviciilor publice de interes local reglementate de Ordonanta de Urgenta (OUG) nr.45/2003 privind finantele publice locale, modificata de OUG nr. 9/2005.

Veniturile si cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel national, alcatuiesc veniturile bugetare totale, respectiv cheltuielile bugetare totale care, dupa consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugete, vor evidentia dimensiunile efortului financiar public pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, dupa caz.

Resursele financiare ale unitatilor administrativ-teritoriale se constituie din impozite, taxe si alte venituri fiscale, venituri nefiscale, venituri din capital, cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale, transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat si venituri cu destinatie speciala.

Creditele bugetare aprobate se utilizeaza pentru finantarea functiilor administratiei publice, programelor, actiunilor, obiectivelor si sarcinilor prioritare, potrivit scopurilor prevazute in legi si alte reglementari, si vor fi angajate si folosite in stricta corelare cu gradul previzionat de incasare a veniturilor bugetare.

Fundamentarea, dimensionarea si repartizarea cheltuielilor publice locale, pe destinatii si ordonatori de credite, se efectueaza in concordanta cu atributiile care revin autoritatilor administratiei publice 515e43f locale si cu prioritatile stabilite de acestea, in vederea functionarii lor si in interesul comunitatii respective.

Legea bugetara anuala prevede si autorizeaza, pentru anul bugetar, veniturile si cheltuielile bugetare, precum si reglementari specifice exercitiului bugetar. Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin buget, in cadrul carora se angajeaza, se ordonanteaza si se efectueaza plati, reprezinta limite maxime care nu pot fi depasite. Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai in limita creditelor bugetare aprobate.

In cadrul legilor bugetare anuale se includ urmatoarele:

a)      legea bugetului de stat, legea de rectificare a bugetului de stat;

b)      legea bugetului asigurarilor sociale de stat, legea de rectificare a bugetului asigurarilor sociale de stat.

Legile bugetare anuale pot fi modificate in cursul exercitiului bugetar prin legi de rectificare, elaborate cel mai tarziu pana la data de 30 noiembrie. Legilor de rectificare li se vor aplica aceleasi proceduri ca si legilor bugetare anuale initiale, cu exceptia termenelor din calendarul bugetar.

Rezultatele fiecarui exercitiu bugetar se aproba prin:

a)      legea privind contul general anual de executie a bugetului de stat;

b)      legea privind contul general anual de executie a bugetului asigurarilor sociale.

Bugetul este elaborat atat pe baza principiului bugetului brut (pentru principalele activitati social-culturale, aparare etc.), cat si pe principiul bugetului net, in relatiile cu regiile autonome si institutiile care realizeaza venituri. De asemenea, se intocmesc si bugete anexa si bugete extraordinare pe obiective si programe de redresare in scopul limitarii dezechilibrelor din economie. Criteriile care stau la baza elaborarii clasificatiei bugetare sunt provenienta veniturilor si destinatia cheltuielilor, precum si gruparea cheltuielilor in cheltuieli de personal si cheltuieli materiale. Legislatia bugetara admite si posibilitatea administrarii unui buget deficitar, acoperirea deficitului fiind realizata prin imprumuturi, lansarea de bonuri de tezaur, atat pe piata interna, cat si pe cea externa.

Bugetul administratiei centrale de stat cuprinde veniturile centralizate ale statului si repartizarea acestora pentru finantarea cheltuielilor cu invatamantul, sanatatea, cultura, ocrotirea sociala, alocatiile si ajutoarele pentru copii si alte activitati de protectie ecologica. In acelasi timp, resursele bugetului de stat sunt folosite pentru sustinerea unor programe prioritare de cercetare, pentru desfasurarea in conditii normale a activitatii regiilor autonome, institutiilor publice, a unor societati comerciale cu capital integral de stat, asigurarea apararii tarii si ordinii publice.

Din bugetul de stat se efectueaza importante transferuri de resurse catre bugetele locale pentru asigurarea echilibrului acestora. Prin legiferarea separata a problematicii finantelor publice locale, s-au reglementat pentru prima data unitar si distinct problemele strict circumscrise finantelor publice locale. Guvernul nu va mai impune nici un fel de raspundere autoritatilor administratiei publice 515e43f locale, fara a le asigura acestora si resursele financiare necesare realizarii lor. Acest principiu este pentru prima data inscris in legislatia romaneasca privind autonomia locala.

Se creeaza o noua sursa de investitii la dispozitia bugetului local si anume veniturile din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat al acestora si se descrie mecanismul stabilirii de taxe speciale pentru functionarea unor servicii locale. Ele trebuie astfel dimensionate incat sa asigure integral costurile operationale si investitiile pentru serviciul respectiv si pot fi utilizate numai in scopuri pentru care au fost infiintate. Aceste taxe se incaseaza numai de la persoanele fizice si juridice ce beneficiaza de serviciul respectiv.

O alta noua prevedere se refera la obligativitatea institutiilor publice de a calcula amortisment pentru activele corporale si necorporale care participa la activitati economice, sumele astfel obtinute fiind utilizate ca surse de investitii in acelasi domeniu.

O alta noutate deosebit de importanta este posibilitatea contractarii de imprumuturi interne si externe pe termen mediu si lung de la banci comerciale si alte institutii de credit pentru realizarea de investitii publice si refinantarea datoriei publice; aceste imprumuturi se garanteaza cu venituri curente ale bugetului local (mai putin transferul cu destinatie speciala), fara ca Guvernul sa aiba vreo obligatie de plata in legatura cu datoria, dobanzile si comisioanele aferente, stabilindu-se limite maxime datoriei publice locale anuale. Legea invita la interpretarea conform careia pentru consiliile locale cea mai buna modalitate de a-si asigura viitorul financiar este de a stimula dezvoltarea economica locala prin planuri de dezvoltare economica si alte eforturi pe plan local.

Prioritatile pentru pregatirea autoritatilor locale sunt:

corelarea dezvoltarii economice locale cu bugetele locale;

realizarea de estimari prudente pentru stimularea cresterii economice;

efectuarea de investitii prudente pentru stimularea cresterii economice.