Perspective pe piata romaneasca a leasingului

Perspective  pe piata romaneasca a leasingului

Pentru anul 2006 se prevede o stagnare a pietei de leasing s-au intr-un scenariu optimist o crestere usoara cu 5-10% in raport cu evolutia anterioara datorita conditiilor severe impuse societatilor de leasing de BNR.

Ordonanta 28 din 31 ianuarie 2006 (care initial se dorea a fi o lege si nu o ordonanta de Guvern) devenita obligatorie pentru toate societatile de leasing reglementeaza activitatea institutiilor financiare nonbancare afectand intr-o mare masura jucatorii pietei de leasing.

Desi membri ASLR au propus marirea capitalului social la 100 000 Euro si fonduri proprii de 200 000Euro cu posibilitatea majorarii ulterioare, Legea IFN (asa cum este definita Ordonanta 28) a impus cresterea capitalului social la 200 000 Euro, ceea ce va avantaja firmele mari si puternice (subsidiare ale bancilor, membre ale Asociatiei de Leasing Bancar, care nu vor avea probleme cu marirea capitalului) ce vor profita de aceasta situatie pentru a-si mari vanzarile si va duce la falimentul celor mici si mijlocii, in general a societatilor independente cu activitate si capitaluri proprii reduse care s-au bucurat anii trecuti de conditiile relaxate din piata. Companiile mici vor fi scoase de pe plan local ceea ce va insemna ca produsul de leasing nu mai poate ajunge atat de repede pe tot teritoriul tarii. Aceasta lipsa nu poate fi compensata imediat de societatile de leasing mai mari prin extinderea retelei nationale pentru ca presupune timp, resurse si investitii importante.

Deci piata de leasing va inregistra in 757f56h anul 2006 o scadere din punct de vedere al numarului de finantatori activi deoarece doar 60-70% din totalul societatilor de leasing membre ASLR indeplinesc capitalul minim cerut de noul act legislativ (vor face fata in conditiile impuse de noul act legislativ). Restul societatilor au volume de activitate foarte mici, aproximativ 27 000 Euro/an.

In prezent 20% din societatile de leasing realizeaza 80% din totalul tranzactiilor: Jucatorii mari de pe piata vor avea resurse sa continue,nefiindu-le afectata activitatea.

O solutie pentru firmele de leasing in impas ar putea fi vanzarea portofoliului unei companii cu putere financiara mai mare, insa acest tip de tranzactie nu este clar reglementata prin lege. Cumpararea de portofoliu este destul de dificil de realizat, de aceea posibilitatea fuzionarii societatilor de leasing cu orice societate de tip SRL ar elimina o parte din problemele administrative. Insa Ordonanta impune o alta restrictie prin care se limiteaza dreptul la fuziune al societatii de leasing, fiind posibila fuziunea doar cu IFN-uri ceea ce limiteaza posibilitatea de supravietuire a acestor societati de leasing.

O alta nemultumire majora a societatilor de leasing se manifesta in legatura cu conditia prevazuta in Legea IFN referitoare la restrictionarea emisiunilor de obligatiuni care pana in prezent constituia o sursa principala de refinantare pentru societatile de leasing independente care isi obtin mai greu de la bancii banii necesari incheierii contractelor de leasing.

Dreptul de a emite obligatiuni nu este retras ci doar conditionat. Astfel societatile nonbancare si companiile de leasing vor putea emite obligatiuni dar numai catre investitori institutionali agreati de CNVM, nu si catre persoane fizice.

Un alt aspect care nemultumeste societatile de leasing este includerea leasingului operational sub incidenta acestei ordonante, din moment ce acest tip de finantare nu constitue o activitate de creditare.

Actul normativ prevede ca IFN-urile pot desfasura leasing operational in limita unui plafon care va fi stabilit prin normele BNR. (ce vor fi reglementate in aproximativ 2 luni de la publicarea ordonantei).

Societatile care nu se pot constitui ca IFN-uri pot derula doar contracte de leasing operational.

Este astfel posibil ca aceasta forma de leasing sa primeasca un impuls pentru ca normele nu vor fi asa de stricte ca in cazul bancilor.

De aceea, apreciem ca ponderea lseasingului operational va creste foarte mult in special pentru societatile care nu vor deveni IFN.

Putem afirma fara retinere ca noile reglementari ale BNR promoveaza concurenta neloiala deoarece aceste norme nu reglementeaza activitatea societatilor straine, precum MTS Leasing, desi aceasta a fost intentia de la care s-a plecat. Unul din paragrafele legii precizeaza ca filialele IFN-urilor care nu sunt din Romania nu sunt supuse acelorasi impuneri ca firmele romanesti. Astfel pentru a ocoli prevederile ordonantei se poate constitui o firma in afara tarii si apoi sa se creeze o filiala in Romana.

Prin aceasta Ordonanta se incearca aducerea pe picior de egalitate a reglementarilor din domeniul bancar cu cele din piata financiara nebancara ,ceea ce, pentru majoritatea societatilor, de acest tip, va reprezenta un set de conditionari in plus. Dosarele de finantare nu vor mai putea fi aprobate cu aceeasi usurinta, societatile nonbancare fiind obligate in noul context sa le intocmeasca la fel ca dosarele de credit de la bancile comerciale, folosind aproape acelasi tipar de contract de credit.

De asemenea, vor fi obligate sa realizeze un intreg set de evaluari ale clientilor, intocmai ca in cazul bancilor. Aspectul pozitiv il constituie faptul ca aceste contracte de finantare incheiate de societatile nonbancare vor constitui titlu executoriu ca si contractele de credit. Deci discriminarile pozitive sau negative dintre produsele societatilor de credit si cele ale bancilor vor fi eliminate, iar din punctul de vedere al utilizatorilor ofertele diversilor competitori vor deveni mai transparente, mai usor comparabile.

Costul finantari prin leasing va creste si datorita faptului ca prin aceste reglementari ale ordonantei, actualele IFN-uri vor fi obligate sa dezvolte noi investitii in soft-uri pentru gestionarea de date necesare respectarii indicatorilor de prudentialitate. Acesta constituie un argument in plus la faptul ca nu toate firmele existente acum pe piata vor rezista dupa implementarea propriu-zisa a legii, perdantii fiind firmele mici. (Pe langa scaderea numarului societatilor de leasing, legea va impune si un menagement specializat al acestora. Aceasta prevedere a legii conform careia doar persoanele care au studii superioare recunoscute de MEC vor putea sa conduca pe viitor societati de leasing este discutabila deoarece consideram ca este mult mai importanta  o activitate relevanta in domeniu. O alta noutate adusa de lege este cea legata de contractele incheiate de societatile de leasing cu bancile in cazul refinantarii de catre banci). Aceste contracte vor vi contracte de mandat, pentru care nu se datoreaza TVA. Aceasta reglementare ar trebui sa aiba un efect benefic asupra comisioanelor platite de utilizatori care ar urma sa se reduca.

Ordonanta reglementeaza si modul de constituire a IFN-urilor care se vor putea constitui numai ca societati comerciale pe actiuni si vor trebui sa includa in denumirea lor, sintagma "institutie financiara nebancara" sau abrevierea acesteia "IFN".

BNR este singura autoritate in masura sa decida daca activitatea desfasurata de o entitate este de natura activitatii de creditare si intra sub incidenta acestui act normativ.

Institutiile financiare nebancare pot desfasura urmatoarele activitati de creditare: acordare de credite, precum credite de consum, credite ipotecare si imobiliare, microcredite, finantarea tranzactiilor comerciale si operatiuni de factoring, scontare, forfetare, leasing financiar, emitere de garantii si asumare de angajamente, inclusiv garantarea creditului, acordarea de credite cu primire de bunuri spre pastrare (amanetare prin case de amanet), acordarea de credite catre membrii unor asociatii fara scop patrimonial, organizate pe baza liberului consimtamant al salariatilor/pensionarilor, in vederea sprijinirii prin imprumuturi financiare a membrilor lor (case de ajutor reciproc), alte forme de finantare de natura creditului.

In plus, IFN pot emite si administra carduri de credit si pot desfasura activitati legate de procesarea tranzactiilor cu acestea, pot acorda servicii conexe de consultanta si au posibilitatea sa efectueze operatiuni in mandat in relatia cu alte institutii financiare nebancare si/sau institutii de credit, legate de activitatea de creditare.

De asemenea, aceste societati pot desfasura operatiuni cu bunuri mobile si imobile, dupa cum urmeaza: inchirieri de bunuri mobiliare si imobiliare catre terte parti (leasing operational), cu conditia ca valoarea bunurilor mobile si imobile inchiriate sa nu depaseasca o limita care va fi stabilita prin norme de catre BNR; operatiuni cu bunuri mobile si imobile dobandite ca urmare a executarii silite a creantelor institutiilor financiare nebancare.

Conform actului normativ adoptat de Executiv, institutiile financiare nebancare vor emite, cu respectarea reglementarilor BNR, norme interne pentru realizarea obiectului de activitate, in conformitate cu regulile unei practici prudente.

Institutiile vizate nu mai pot emite obligatiuni (cu exceptia ofertei publice adresate investitorilor calificati), atrage depozite sau alte fonduri rambursabile de la public, iar activitatea de creditare este singura pe care o pot include in obiectul de activitate.

Infiintarea IFN se notifica BNR in termen de 30 de zile de la data inmatricularii in registrul comertului, iar acestea isi vor putea desfasura activitatile specifice numai dupa primirea de la BNR a documentului care atesta inscrierea in Registrul general.

Aceste entitati sunt obligate sa transmita BNR orice informatie solicitata si vor trebui sa raporteze informatii catre doua registre deschise special la banca centrala.

BNR va realiza monitorizarea institutiilor financiare bancare inscrise in registrul general si supravegherea prudentiala a acelora inscrise in registrul special.

Sanctiunile prevazute in ordonanta se pot constitui in amenzi cuprinse intre 0,1% si 0,5% din capitalul social pentru IFN, iar pentru administratori pot ajunge pana la sase salarii medii nete la nivelul companiei respective. In forma initiala a actului normativ era precizat un cuantum al amenzilor cuprins intre 0,05% si 1%.

Cea mai aspra sanctiune este insa interzicerea desfasurarii activitatii de creditare si implicit, radierea din registrele in care este inscrisa institutia financiara nebancara.

Datorita interesului crescut pentru leasingul imobiliar se asteapta o crestere spectaculoasa a acestui segment in urmatorii ani in situatia in care se rezolva problemele de ordin legislativ si daca se vor putea obtine refinantari adaptate nevoilor adica o prelungire a perioadei pe care se acorda finantarea de la 3-4 ani cat exista in prezent la 8-10 ani in viitor.

Leasingul de autovehicule ar putea creste semnificativ, cu conditia sa inceapa investitiile in infrastructura. Pana in prezent marii consumatori nu au facut inca investitii majore in domeniu.

Cu toate ca piata second hand a echipamentelor nu constituie in continuare o coordonata majora deoarece procentul investitiilor nu este semnificativ, exista si o oarecare prudenta pe acest segment deoarece nu avem specialisti in domeniu iar normele de protectie a mediului trebuie luate in considerare atunci cand se achizitioneaza astfel de echipamente, se estimeaza ca in acest an finantarile in leasing pentru autovehiculele second hand vor creste mai rapid decat cele pentru autovehiculele noi. Daca in 2006 piata de leasing va inregistra un ritm de crestere de 10-15%, segmentul de leasing second hand va inregistra un ritm mai accelerat, de aproximativ 20%.

In concluzie anul 2006 va fi mai greu pentru piata de leasing din cauza restrictiilor legislative, va fi o perioada in care leasingul nu va mai pastra ritmul de crestere de pana acum si este posibil ca volumul contractelor sa scada in prima jumatate a anului datorita birocratizarii activitatii de finantare. Leasingul nu va mai fi la fel de operativ si flexibil, ne asteptam la o reducere a nunarului societatilor active de la 200 la aproximativ 150 si la o scumpire a costului finantarii prin leasing care va fi suportata din marja proprie a firmei de leasing sau de catre utilizatorul final.

Ne manifestam speranta ca pana la elaborarea normelor de aplicare a Ordonantei 28 BNR sa revina asupra restrictiilor referitoare la emisiunea de obligatiuni si la limitarea dreptului la fuziune al IFN-urilor.