SUA - o piata a maturitatii operatiunilor de leasing

Fara indoiala, industria americana de leasing este cea mai veche si mai dezvoltata din lume. Aceasta stare de fapt a fost influentata in mod semnificativ de politica fiscala practicata de aceasta tara. Impactul legii speciale in materie de taxe, Economic Recovery Tax Act din 1981 demonstreaza in ce masura politica de taxe influenteaza fondul si forma operatiilor de leasing. Legislatia anterioara in domeniul taxelor penaliza locatorul care prin contract permitea locatarului sa cumpere echipamentul inchiriat la sfarsitul termenului de inchiriere, contra unei sume nerezonabil de mici si impunea dispozitii contractuale cu privire la pret, care trebuiau sa reflecte valoarea de piata a bunului.

Potrivit noilor reglementari, aceste dispozitii au devenit mai flexibile si au lasat mai mult loc manifestarii libertatii de vointa a partilor implicate in operatiunea de leasing.

Cresterea spectaculoasa a tranzactiilor de leasing se datoreaza exclusiv dispozitiilor flexibile aplicabile operatiunilor de leasing prin reglementarile introduse prin Economic Recovery Tax Act. Autoritatile fiscale ale Statelor Unite au adoptat unele principii de reglementare a operatiilor de leasing concretizate in asa - numitele "safe harbour "

Potrivit acestor principii, utilizatorul vinde creditul sau investit (luand in considerare si amortizarea) in schimbul unui echipament nou, unui alt actor caruia i s-a aplicat o taxa mai favorabila. Bunul este cumparat de finantator (operatie care se poate derula numai scriptic) si apoi imediat dat in leasing utilizatorului care l-a ales si care va ramane in posesia si controlul lui pe toata durata de folosinta utila a bunului. Tranzactiile de leasing pot sa implice echipamente deja detinute in proprietate de catre utilizatori, caz in care tranzactia e cunoscuta sub numele de "sale - leaseback".

Se apreciaza ca cea mai raspandita forma (o treime) este leasingul leveraj.

Leasing - ul leveraj reprezinta o operatiune de leasing in care locatorul "colecteaza fonduri" pentru a le investi in echipament, imprumutand de la un creditor, o parte semnificativa din pretul de cumparare. Aceasta forma de leasing implica in general o tranzactie cu echipamente foarte costisitoare (ex.: avioane).

Codul Comercial Uniform nu da o definitie acestei operatiuni, care este insa definita in contabilitate ca operatiunea care in general se conformeaza definitiei legale a leasing-ului financiar si care indeplineste urmatoarele conditii in mod cumulativ

- sa fie implicate cel putin trei parti locatarul, creditorul pe termen lung si locatorul;

- finantarea sa presupuna un credit pe termen lung de mare valoare si fara recurs catre locator si;

- investitia neta a locatorului sa scada in timpul primilor ani si sa creasca in timpul ultimilor ani ai perioadei de leasing.

Leasing-ul veritabil. Serviciul Impozite din SUA (US Internal Revenue Service) a elaborat in anii `70 un mandat operational care stabileste 5 criterii conform carora o operatiune are statut de leasing veritabil (care pot include si leasing-ul leveraj):

a) locatorul face o investitie echitabila in proprietate, care este cel putin egala cu 20% din costul ei si va fi supusa riscurilor in timpul perioadei de leasing;

b) locatarul nu face nici o investitie;

c) locatorul demonstreaza ca proprietatea urmeaza sa aiba, la finele perioadei de leasing, o valoare reziduala egala cu cel putin 20% din costul ei initial si o durata de viata egala cu cel putin 20% din durata ei de viata totala, initial estimata;

d) locatarul nu are niciodata dreptul sa cumpere proprietatea contra unei sume mai mici decat pretul ei real pe piata, determinat la momentul in care el opteaza pentru cumparare;

e) locatorul se asteapta sa obtina un profit din tranzactie, indiferent de consecintele acesteia asupra impozitelor.

In dreptul american conditiile necesare pentru ca o operatiune de leasing sa fie calificata drept leasing financiar, sunt de asemenea prevazute prin lege (Codul Comercial Uniform 2A - 103 (1) (g):

i) locatorul nu selecteaza, produce sau furnizeaza bunurile

ii) locatorul primeste bunurile sau dreptul la posesia acestora, sau utilizarea lor, in legatura cu inchirierea si

iii) intervine una din urmatoarele situatii

- locatarul primeste o copie a contractului prin care locatorul a achizitionat bunurile sau dreptul la posesia si folosinta bunurilor inainte de semnarea contractului de locatiune;

- aprobarea contractului de catre locatar prin care locatorul dobandeste bunuri sau drepturi de posesie si folosinta a acestora, este o conditie pentru eficienta contractului de inchiriere.

- locatarul, inainte de a semna contractul de inchiriere, primeste o declaratie completa in care sunt mentionate angajamente si garantii, exonerari de garantii, limitare sau modificare a repararii sau eliminarii pagubelor, inclusiv a celor produse de un tert, ca de pilda producatorul bunurilor, date locatorului de persoana care furnizeaza bunurile, in legatura cu, sau ca parte a contractului prin care locatorul dobandeste bunurile sau dreptul de posesie si folosinta al acestora; sau

- daca incheierea nu priveste un bun de consumatie, locatorul, inainte ca locatarul sa semneze contractul, il informeaza pe acesta din urma, in scris, despre:

a) identitatea persoanei care furnizeaza bunurile catre locator, cu exceptia cazului in care locatarul a selectat persoana si a indicat locatorului sa dobandeasca bunurile sau dreptul de posesie si folosinta asupra acestra de la acea persoana

b) imprejurarea ca locatarul este indreptatit, potrivit acestui articol, la drepturi si garantii, inclusiv acelea ale unui tert, date locatorului de catre persoana care ii furnizeaza bunurile in legatura cu, sau ca parte a contractului prin care locatorul dobandeste bunurile sau dreptul de posesie si folosinta al acestora si

c) faptul ca locatarul poate sa comunice cu persoana furnizorului bunurilor catre locator si sa primeasca o declaratie completa cu privire la aceste drepturi si girantii,inclusiv orice exonerare si limitare a acestora sau cu privire la modalitati de reparare a pagubelor."

Prin mecanismul celor trei cerinte (interdependente) impuse de lege se garanteaza faptul ca intr-o operatie de leasing financiar, locatorul care este proprietar ramane in fapt un tert (outsider) in ceea ce priveste bunurile contractate si este implicat in tranzactie numai ca bancher al locatarului.

Acest termen este utilizat adesea in contractele de leasing care includ intretinerea, respectiv service-ul si in cazul carora amortizarea integrala este obtinuta intr-o perioada ulterioara duratei leasing-ului; leasing-ul operational este rareori oferit de societati de leasing institutionalizate, putine intreprinderi - specializate pe anumite produse de anumita valoare -ofera leasingul operational pe scara larga.

Codul Comercial Uniform al SUA nu mentioneaza nici o definitie pentru leasingul operational, in termeni contabili el reprezentand orice operatiune de leasing care nu este un leasing financiar sau "leasing capital , in exprimarea Regulilor Contabile americane.

Potrivit acestor reguli, leasingul capital exista in cazul in care sunt indeplinite oricare dintre urmatoarele criterii

a) contractul de leasing transfera proprietatea catre locatar la sfarsitul perioadei de leasing;

b) contractul de leasing include o operatiune de cumparare a proprietatii inchiriate contra unui pret neglijabil;

c) perioada de leasing este egala cu 75% sau mai mult din durata estimata de viata a proprietatii;

d) valoarea prezenta a taxelor de leasing si altor plati minime prevazute de contract se ridica la 90% sau mai mult din valoarea reala a proprietatii inchiriate.

Leasingul operational pentru acesta operatiune definita atat in literatura cat si in reglementarile existente, este exprimata printr-o comparatie negativa in raport cu leasing-ul financiar, deci practic nu se da o definitie acestei categorii.

Se spune astfel ca operatia de leasing care nu este un leasing financiar se numeste leasing operational.

Daca in Romania leasingul continua sa fie apreciat, in special, datorita facilitatilor fiscale, in SUA clasamentul factorilor care stimuleaza optiunile de leasing a suferit unele modificari. Astfel, un studiu recent elaborat de National Business Institute (NBI) din Statele Unite indica o noua ierarhie a primelor cinci motive pentru care se alege leasingul. Astfel, pe primul loc se situeaza "fluxul de numerar" cu o pondere de 41%, urmat de "uzura morala" cu 18%, "cerintele financiare mai putin stringente" cu 10%, "companiile de leasing sant mult mai primitoare decat bancile" cu 10%, iar pe ultimul loc, cu o pondere de doar 8%, se situeaza "deductibilitatea unor cheltuieli".

Marea surpriza constatata chiar de catre cei care au elaborat studiul consta in importanta mare pe care o are "fluxul de numerar". Fluxul de numerar reprezinta o componenta esentiala a oricarei decizii investitionale, din acest punct de vedere leasingul oferind un avantaj major comparativ cu o cumparare directa a unui activ. Astfel, investitorul nu isi imobilizeaza deodata fondurile proprii pentru achizitionarea acelui activ, ci va plati ratele de leasing in timp, fluxul sau de numerar nefiind astfel influentat negativ in momentul achizitionarii activului cu toata valoarea acestuia, ci in timp, treptat, pe masura platilor de leasing.

Locul al doilea este ocupat de "uzura morala", adica de pierderile datorate ramanerilor in urma din punct de vedere tehnologic. Datorita faptului ca profitul este generat in principal de utilizarea echipamentului clientii care detin un echipament cu o vechime de peste doi - trei ani pot sa il reanoiasca, leasingul oferind aceasta oportunitate.

"Cerintele financiare mai putin stringente" reprezinta, de asemenea, un motiv important pentru cei care aleg leasingul. Specialistii NBI apreciaza ca bancile, spre deosebire de societatile de leasing care sunt mult mai maleabile, prefera sa lucreze cu sume mari pentru care solicita garantii solide, toate acestea dupa o serie de analize riguroase care, deasemenea, necesita mult timp.

Al patrulea motiv pentru care este ales leasingul este acela ca "firmele de leasing sunt mult mai flexibile decat bancile". Companiile de leasing sant familiarizate cu echipamentul, in multe dintre cazuri nisele pe care aceste firme activeaza nefiind intelese nici macar de celelalte firme de leasing.

Asa cum am subliniat anterior, studiul releva importanta scazuta a "deductibilitatii cheltuielilor" aferente leasingului. O explicatie pentru pozitia acestui factor in SUA ar putea fi legata de existenta unei legislatii fiscale stabile, de neutralitatea fiscala a leasingului comparativ cu achizitionarea directa a unui activ, precum si de o intelegere mai buna a metodelor de finantare de catre investitori.

Comparativ cu situatia inregistrata in Statele Unite, in Romania, multi investitori aleg leasingul ca metoda de finantare in principal datorita facilitatilor fiscale aplicabile in privinta taxelor vamale si TVA - ului, precum si datorita deductibilitatii cheltuielilor aferente.