Gestiunea activelor si pasivelor circulante

Gestiunea activelor si pasivelor circulante

Continut, structura si clasificare

Orice intreprindere, trebuie sa dispuna de mijloace industriale si comerciale, adica de masini, utilaje, cladiri si altele. Pentru a face sa functioneze aceste instrumente, intreprinderea va trebui sa:

cumpere materii prime;

asigure stocuri pe diferite stadii ale l 828b14i antului de productie;

vanda pentru asi recupera resursele cheltuite.

Bunurile care formeaza patrimoniul intreprinderii, pot fi clasificate in active fixe si active circulante. Activele circulante sunt alcatuite din stocuri, valori realizabile pe termen scurt si valori disponibile.

Din punct de vedere al duratei, activele circulante sunt bunuri destinate a fi consumate intr-un timp scurt. Stocurile au ponderea cea mai mare in structura activelor circulante. Necesarul de stocuri depinde de valoarea productiei, ritmicitatea aprovizionarii si desfacerii. Stocul nu trebuie sa fie nici foarte mic si nici foarte mare. Stocul prea redus va produce rupturi iar stocul prea mare va solicita un necesar exagerat de capitaluri. Activele circulante sunt o parte a activului economic care se caracterizeaza prin transformarea permanenta a formelor functionale prin consularea lor intr-un singur ciclu de exploatare.

In structura activelor circulante sunt elementele: materii prime, materiale, combustibil, semifabricate, clienti, mijloace banesti.

Activele circulante mai pot fi:

active circulante care tin de sfera aprovizionarii - materii prime, materiale, combustibil

active circulante care tin de sfera productiei - productia neterminata;

active circulante care tin de sfera comercializarii - produsele finite.

Din punct de vedere al surselor financiare activele circulante pot fi active circulante procurate din fonduri proprii sau din fonduri imprumutate.

Din punct de vedere al formei activele circulante pot fi in forma materiala si in forma baneasca.

Ciclul de exploatare, stocuri si gestiunea lor - prin ciclu de exploatare se intelege ansamblul operatiunilor realizate de intreprindere pentru a-si atinge scopul. Ciclul de exploatare cuprinde trei faze:

achizitionarea de bunuri si servicii, aceasta fiind faza aprovizionarii;

transformarea bunurilor si serviciilor spre a se ajunge la un produs finit, aceasta fiind faza productiei;

vanzarea produselor, aceasta fiind faza comercializarii.

Fluxul fizic al intrarilor si fluxul fizic al iesirilor intervin in mod discontinuu. Functionarea normala si continua a ciclului de exploatare este asigurata prin existenta stocurilor. Stocurile se exprima fizic si valoric. Intreprinderea este determinata sa detina trei categorii importante de stocuri:

stocuri de materiale si materii;

stocuri in curs de fabricatie;

stocuri de produse finite.

Fluxurilor reale le corespund o retea de fluxuri financiare si un ansamblu de active de active financiare format din creante si datorii.

Stocul global trebuie sa indeplineasca:

sa fie complet, cuprinzand toate felurile de resurse naturale;

sa fie sucicient in orice moment;

sa fie completat in mod sistematic.

Stocul se formeaza prin intrari si se micsoreaza prin iesiri. Intrarea resurselor materiale poate fi continua sau discontinua. Pentru stabilirea stocului optim la materii si materiale trebuie sa se gaseasca o solutie matematica intre reantregirea stocului la intervale lungi si reanoirea frecventa a stocurilor.