Relatia dintre administratia publica locala si comunitatea locala

RELATIA DINTRE ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA SI COMUNITATEA LOCALA

Managementul colectivitatilor locale

CUPRINS

1. Termenul de administratie publica

2. Relatiile autoritatilor administratiei publice cu cetatenii

3. Principalele relatii care se stabilesc intre serviciile publice

4. Modalitati de stimulare a participarii cetatenesti

5. Studiu de caz

RELATIA DINTRE ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA                                           SI COMUNITATEA LOCALA

Termenul de administratie publica provine din limba latina, "administer" traducandu-se prin:agent, ajutator, servitor, sau intr-un alt sens, instrument.Verbul "administro" inseamna a da o mana de ajutor, a conduce sau a dirija.

Dictionarul limbii romane retine pentru verbul " a administra" explicatia : a conduce, a carmui, iar pentru "administratie" totalitatea autoritatilor administrative dintr-un stat, sectie sau serviciu , care se ocupa de probleme administrative ale unei institutii sau agent economic.

Termenul de a administra are mai multe acc 343i89d eptiuni:

Din punct de vedere etimologic, el provine din latina si inseamna o mana de ajutor , a conduce, a dirija.

In limbaj curent , prin administratie se poate intelege:

-continutul principal al activitatii puterii executive a statului;

-sistemul de autoritati publice care infaptuiesc puterea executiva;

-conducerea unui agent economic sau a unei institutii socioculturale;

-un compartiment din unitatile productive sau din institutiile socio-culturale care nu desfasoara nemijlocit o activitate direct productiva.

"Dictionary of American Governement and Politics" retine pentru sintagma "public administration" urmatoarele explicatii:

-functia executiva in guvern;

-aplicarea politicilor publice;

-organizarea si conducerea poporului si a altor resurse pentru atingerea obiectivelor guvernarii;

-arta si stiinta conducerii aplicate in sectorul public.

Administratia publica reprezinta un termen mult mai larg decat conducerea publica (managementul public), intrucat ea nu se limiteaza numai la management, ci include si imprejurarile politice, sociale, culturale si legale care influenteaza conducerea treburilor publice.

Termenul de administratie are doua sensuri principale:

-pe de o parte , el desemneaza maniera in care sunt rezolvate treburile curente cu caracter public , procedeele folosite pentru rezolvarea acestora si modul in care sunt gestionate serviciile publice;

-reprezinta ansamblul autoritatilor si agentilor care se consacra conducerii acestor treburi curente.

Cand se vorbeste de administratie se are in vedere doua aspecte:

functiunea, care semnifica activitatea de stabilire a mijloacelor necesare pentru satisfacerea intereselor generale;

organul, ce reprezinta instrumentul pus la indemana sa realizeze, adica ansamblul institutiilor care sunt responsabile cu aplicarea deciziilor adoptate.

Exista doua categorii de organe administrative:

-organele care deservesc colectivitati teritoriale( administratia centrala, administratia locala, judeteana);

-institutiile publice care trebuie sa raspunda unor interese care necesita o organizare tehnica si autonoma.

Administratia publica apare ca o activitate desfasurata de catre autoritatile publice ce utilizeaza prerogativele puterii publice in scopul satisfacerii nevoilor de interes public.

Conceptul de administratie publica locala se inscrie in conceptul general de administratie publica si se deosebeste de administratia privata prin faptul ca unul din subiecte este o autoritate publica executiva (administrativa).

Administratia publica locala este o activitate complexa, generala sau specializata ce se realizeaza la nivelul circumscriptiilor administrative teritoriale de catre autoritati publice locale alese sau numite si a caror competenta se indeplineste in regim de putere publica numai in cadrul circumscriptiei administrative date.

Administratia publica locala este parte intrinseca a administratiei publice generale, a Statului , fiind realizata dupa principii bine conturate prin lege sau prin practica autoritatilor fiecarei colectivitati locale.

Autoritatile publice locale-sunt doua categorii de autoritati : autonome alese-ex. Consiliul Local si primarul in comune si orase si Consiliul Judetean si administrative numite-prefectul ca reprezentant al Guvernului ce indeplineste in conditiile legii atributia de tutela administrativa si comisia administrativa.

RELATIILE AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE CU CETATENII

Relatiile ce se stabilesc intre autoritatile administratiei publice si cetateni pot fi:relatii de cooperare(colaborare),relatii de utilizare a serviciilor publice (prestatii din partea administratiei catre cetateni) si relatii de autoritate (subordonare a cetatenilor fata de organele administratiei publice).

a)Relatiile de cooperare directa intre autoritatile administratiei publice si cetateni ocupa rolul cel mai important, atat din punct de vedere al ponderii, cat si al valorii continutului lor. Aceste relatii subliniaza, in primul rand, sprijinul pe care cetatenii sunt chemati sa il dea aministratiei publice in vederea realizarii misiunii acesteia si , pe de alta parte , ele trebuie sa reflecte existenta unei legaturi absolut necesare intre administratia publica si cetateni.Relatiile de cooperare administratie publica-cetatean sunt o expresie a accesului paticipativ al populatiei la solutionarea problemelor de interes general, in ultima instanta , o dovada a existentei sau inexistentei unei societati democratice.Ele pot fi grupate in doua categorii:

Relatii de cooperare directa, in care cetatenii, in mod individual sau grupati, participa la realizarea unui interes general, la finalizarea unei actiuni.De exemplu , sarcinile privind gospodarirea localitatilor se realizeaza atat prin structuri proprii autoritatilor administratiei publice(sectorul de gospodarie comunala, arhitectura sau de investitii), cat si prin cetateni, luati individual sau grupati in diverse forme de organizare.

Relatii de cooperare indirecta apar in cazul in care cetatenii sprijina actiunea autoritatilor administratiei publice fara sa participe la respectiva activitate in mod direct,de exemplu , oferta pe care o fac cetatenii de a sprijini actiunea administratiei prin modalitatile de care dispun(contractele de furnizare de produse cerealiere sau animaliere , ajutorul in caz de incediu sau inundatii).

b) Relatii determinate de prestarea de servicii ale administratiei publice catre cetateni constituie al doilea tip de relatii intre administratia publica si cetateni. Este evident ca administratia publica nu se limiteaza prin autoritatile administratiei publice la organizarea realizarii in concret a legii, ci ea are drept mobil organizarea unor servicii publice intr-o gama variata si complexa de probleme, servicii publice care sa presteze activitati cetatenilor.Acest aspect al atributiilor de servire a populatiei este mai evident la autoritatile administratiei publice locale, in special la municipii, orase si comune, dar si la serviciile descentralizate ale autoritatilor administratiei publice centrale.

Importanta unei bune serviri a populatiei credem ca nu mai este necesar sa o subliniem, fiind de la sine inteles ca realizarea unei serviri necorespunzatoare a cetateanului determina grave consecinte sociale si politice, cu posibile repercusiuni atat asupra persoanei cat si a statului. De exemplu, emiterea unei autorizatii de constructii intr-o zona interzisa creeaza numeroase dificultati (mai intai cetateanului, a carui constructie poate fi demolata, apoi aspectului general urbanistic); eroarea in stabilirea impozitului pe venit sau eroarea in actele de stare civila pot avea consecinte neplacute.

Asadar, serviciile aduse cetatenilor de administratia publica, prin natura lor, au un grad diferit de specializare, ceea ce determina o pregatire corespunzatoare a personalului din acest domeniu. Slaba calitate a prestatiilor efectuate de autoritatile administratiei publice catre cetateni lezeaza nu numai interesele celor direct implicati, ci si ale altor cetateni, in ultima instanta ale statului. Administratia publica trebuie sa raspunda, in limita legilor, la toate interesele si nevoile cetatenilor, cum ar fi eliberarea de acte certificate, dovezi, adeverinte), sa apere drepturile si interesele cetatenilor prin masuri de ocrotire sociala (instituiri de tutele, curatele, ocrotirea familiei, ajutoare sociale diferite etc.).

Din punct de vedere juridic, relatiile dintre administratia publica si cetateni pentru prestarea de servicii pot fi de doua tipuri:

− Relatii ce se statornicesc in baza normelor de drept administrativ (regim juridic administrativ);

− Relatiile ce se statornicesc in baza normelor de drept civil (regim juridic civil).

Relatiile de tip administrativ se bazeaza pe norma juridica, pe actul normativ ce stabileste competentele autoritatilor administratiei publice. In aceasta situatie, cetateanul are dreptul sa se adreseze administratiei publice in temeiul respectivului act normativ. Spre exemplu, utilizarea serviciului public al invatamantului de toate gradele sau al ocrotirii sanatatii rezulta din actele normative in materie. Exista, deci, un drept legitim al cetateanului de a se adresa administratiei publice pentru satisfacerea unui interes personal. In legatura cu aceasta problema, se pot ivi mai multe posibilitati, si anume: administratia publica este obligata sa satisfaca cererea cetateanului in urma intrunirii unor conditii din partea celui care solicita (de exemplu acordarea unui pasaport sau a unui permis auto); cetateanul intra in mod obligatoriu in relatii de prestatii de servicii cu autoritatile administratiei publice (apare, deci, o subordonare a cetateanului), de exemplu, obligatia de vaccinare.

Relatiile de tip civil se statornicesc, asa dupa cum aratam, in baza normelor de drept civil.

Aceasta situatie se creeaza intre administratie si cetatean atunci cand sunt folosite servicii publice ca: posta, telegraf, telefon, radio televiziune, transport rutier sau aero-naval etc., in baza unor contracte intre aceste servicii si beneficiarii lor.

c) Relatii de autoritate (de subordonare a cetatenilor fata de autoritatile administratiei publice).

Aceste relatii sunt determinate in mod evident de vointa unilaterala a autoritatilor administratiei publice. Ele sunt impuse cetatenilor nefiind necesar acceptul celor care sunt chemati sa participe in aceste relatii.

Astfel, de exemplu, obligatiile cetatenilor pot fi: de a face verificarea periodica a instalatiilor de incalzire, de a nu face zgomot in locuinta intre anumite ore, de a plati unele taxe, etc.

Din punct de vedere al reglementarii juridice, aceste relatii pot fi stabilite atat prin legi cat si prin decizii administrative (exemplu: impozitele si taxele locale).

Sintetizand caracteristicile determinate de legaturile dintre autoritatile administratiei publice si cetateni putem spune ca, nu exista egalitate intre participanti; vointa este, de regula, unilaterala (apartine autoritatilor administratiei publice), dar nu se exclude posibilitatea cetateanului de a-si spune punctul de vedere asupra modului cum urmeaza sa se stabileasca sau sa se desfasoare relatia respectiva, sau, ulterior, prin drepturile legale de a ataca la autoritatile competente actiunea administratiei publice. Din stabilirea relatiei in mod unilateral pot decurge si alte consecinte. De exemplu, obligatia pentru cetatean de a satisface cererea legitima a agentului administratiei publice (prezentarea actelor la controlul circulatiei), iar, in caz de refuz, administratia publica poate aplica sanctiuni.

Corecta determinare si derulare a relatiilor intre autoritatile administratiei publice si cetateni fiind o conditie si, in acelasi timp, o expresie a democratismului statului de drept, este garantata printr-un complex de acte normative si institutii juridice special create in scopul asigurarii accesului efectiv, din ce in ce mai amplu, al cetatenilor la procesul administrativ.

PRINCIPALELE RELATII CARE SE STABILESC

INTRE SERVICIILE PUBLICE

Consideratii generale

In paralel cu dezvoltarea si diversificarea serviciilor publice, se constata o multiplicare si o crestere a complexitatii legaturilor de interdependenta dintre acestea.

Potrivit criteriilor de constituire in sistem a sarcinilor publice corespunzator tipurilor de servicii cunoscute, se identifica urmatoarele tipuri de relatii intre diferitele componente ale acestui sistem:

Relatii de autoritate, care pot fi: relatii ierarhice, determinate de structura ierarhica si relatii functionale, determinate de structura dupa competenta specifica si care, de regula, se realizeaza in sprijinul celor dintai.

Relatii de cooperare, care pot fi formalizate (obligatorii prin acte normative) sau neformalizate (facultative).

Relatii de reprezentare, care iau nastere in special in raport cu elementele exterioare sistemului autoritatilor administratiei publice.

Relatii de control, determinate de delegare (deci nu relatii de control consecinta a subordonarii ierarhice sau functionale).

Relatii de prestari servicii (cu pondere in raporturile cu cetatenii).

Avand in vedere responsabilitatile determinate de aceste tipuri de relatii, se remarca si diferentierea tipurilor de responsabilitati. De exemplu, relatiile ierarhice care au la baza o autoritate directa, determina o responsabilitate generala, totala; relatiile functionale care au la baza o autoritate indirecta, potrivit competentei specifice, determina o responsabilitate specifica, specializata.

Un aspect important al relatiilor dintre administratie si mediul politic,este acela ca desi administratia, constituind substanta puterii executive, este chemata sa execute decizia politica, partidele si formatiunile politice ca elemente ale sistemului politic nu se supraordoneaza administratiei publice decat intr-un regim totalitar.

Vointa partidelor politice nu se poate impune administratiei publice decat prin filtrul prevederilor Constitutiei si a celorlalte legi care precizeaza cu exactitate mecanismul transformarii optiunilor politice in decizii politice, iar apoi in norme juridice, care sunt singurele obligatorii pentru administratia publica. Acest mecanism al transformarii optiunilor politice in norme juridice presupune existenta unor relatii variate si complexe intre diferitele componente ale sistemului administrativ, intre care:

Relatiile dintre autoritatea de varf a administratiei publice si celelalte autoritati ale administratiei publice

Aceste relatii sunt extrem de variate si complexe. Din multitudinea de posibilitati de grupare se identifica:

a) Relatiile dintre autoritatea de varf a administratiei publice si ministere sau alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, determinate de raportul de subordonare dintre guvern, ca autoritate de varf, si ministere sau alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, potrivit caruia guvernul, conform programului sau de guvernare, acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice, iar ministerele si organele de specialitate ale administratiei publice centrale, fiecare in ramura sau domeniul de activitate specific, traduc practic aceste masuri. Aceasta subordonare orizontala (avand in vedere ca atat guvernul cat si ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale actioneaza pe acelasi teritoriu) determina totusi relatii de autoritate ierarhice care se exprima prin competenta guvernului de a controla activitatea ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice si de a emite acte juridice obligatorii pentru acestea.

b) Relatiile dintre organul de varf al administratiei publice si autoritatile locale ale administratiei publice cu competenta generala - consilii locale si primari - sunt tot relatii de autoritate ierarhice, generate de competenta generala pe care o are guvernul de a conduce intreaga administratie publica la nivel national. Expresia acestui tip de relatii este dreptul de control al legalitatii pe care il are Prefectul, ca reprezentant al guvernului in teritoriu, precum si dreptul guvernului de a emite acte juridice obligatorii pentru aceste autoritati locale. Se remarca ca autoritatea guvernului asupra consiliilor locale trebuie exercitata strict in limitele legii si cu respectarea autonomiei functionale a acestora, principiul autonomiei administrative si al descentralizarii serviciilor publice fiind inscrise in Constitutie.

c) Relatiile dintre autoritatea de varf a administratiei publice si autoritatile locale de specialitate ale administratiei publice sunt relatii de autoritate ierarhice, determinate de structura unitara a subsistemului autoritatilor administratiei publice de stat. Acest tip de relatii rezulta din dreptul de control general pe care il are guvernul. In practica administrativa, relatiile de autoritate ierarhice, de tip general, nu se realizeaza intotdeauna direct, avand in vedere ca intre Guvern si serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice exista o treapta intermediara - Prefectul sau ministrul de resort. Relatiile de autoritate ierarhice se stabilesc doar atunci cand autoritatea de varf a administratiei publice - guvernul - adopta masuri generale pentru functionarea acestora (acte normative). guvernul, in virtutea pozitiei si rolului sau, este chemat sa arbitreze si sa solutioneze abaterile ce de produc in sistemul de relatii intre autoritatile administratiei publice cu competenta generala (consiliile judetene) si ministere si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice, in ideea respectarii stricte a constitutiei si a celorlalte acte normative, in special pentru evitarea centralismului excesiv si a asigurarii autonomiei functionale a autoritatilor administratiei publice locale.

Relatiile dintre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatile locale sau teritoriale ale administratiei publice

In aceasta categorie se includ:

a) Relatii intre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice si autoritatile locale ale administratiei publice cu competenta generala (consiliile locale). Ele sunt determinate de pozitia acestor autoritati in sistemul general al administratiei publice. Ele sunt situate in subsisteme diferite, determinate de criteriul fundamental al competentelor. Pornind de la aceasta observatie, putem deduce ca autoritatile administratiei publice locale, cu competenta generala (consiliile locale) nu sunt subordonate ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale. Deci, nu suntem in prezenta unor relatii de autoritate, ci, dupa parerea noastra, in prezenta unor relatii de cooperare, in cea mai mare parte formalizate prin diverse acte normative. De asemenea, intre unele ministere sau organe de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatile administratiei publice locale cu competenta generala se stabilesc relatii de control, determinate de delegarea de competente pe care o au anumite ministere si organe ale administratiei publice centrale de a controla o anumita activitate, si nu de subordonare ierarhica sau functionala. De exemplu, in toate tarile, Ministerul Finantelor, prin agentii sai de control, are competenta de a controla in domeniul respectiv toate autoritatile administratiei publice indiferent de subordonare intrand cu acestea in relatii de control. Remarcam, de asemenea, ca ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, realizand conducerea de ramura sau domeniu, emit acte juridice normative, care sunt obligatorii pentru autoritatile locale ale administratiei publice cu competenta generala. Aceasta situatie nu determina insa stabilirea unor relatii de autoritate intre acestea.

b) Relatii intre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si serviciile publice descentralizate ale acestora. Ele sunt relatii de autoritate de natura functionala, determinate de structura pe specific de activitate (functionala). Aceste relatii se realizeaza in sprijinul relatiilor de autoritate ierarhice care exista intre prefect ca reprezentant al guvernului, abilitat sa conduca nemijlocit serviciile publice descentralizate din teritoriu, si aceste autoritati. Deci, serviciile publice descentralizate, ca autoritati ale administratiei publice de specialitate, sunt subordonate vertical organelor centrale de resort care au competenta sa le suspende dispozitiile ilegale si sa le dea indicatii obligatorii, dar functioneaza sub directa conducere a prefectului. Un alt tip de relatii ce se stabilesc intre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si serviciile publice descentralizate, ca autoritati ale administratiei publice din teritoriu, sunt relatii de control determinate de delegarea de competente - nu de structura pe specific de activitate.

Relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale

Relatiile dintre consiliu local si primari pot fi apreciate pornind de la observatia ca primarii sunt autoritati executive si nu deliberative, ceea ce inseamna ca dintr-un anumit punct de vedere ar exista o relatie de autoritate intre consiliu si primar (a se vedea si procedura validarii primarului, juramant etc.). In acelasi timp, din punct de vedere al modului de formare, ambele autoritati sunt constituite prin votul direct al cetatenilor, ceea ce confera in egala masura legitimitate, deosebirea dintre ele nefiind de natura juridica (ambele autoritati apartin administratiei publice). Am putea vorbi deci de existenta, in primul rand, a unor relatii de cooperare si de control prin delegare, atat consiliul local avand competente de control asupra primarului cat si acesta, la randul sau, asupra consiliului local prin competente pe care le are in virtutea dublului sau rol de autoritate locala si, in acelasi timp, agent al statului (controlul de legalitate si dreptul de a sesiza prefectul).

Relatiile cu institutiile publice care exercita puterea legislativa

Analiza tipurilor de relatii la care participa autoritatile administratiei publice implica precizarea unor aspecte in legatura cu raporturile dintre autoritatile administratiei publice si cele care exercita puterea legislativa (Senat si Camera Deputatilor).

a) Guvernul, ca autoritate publica de varf a puterii executive si responsabila pentru conducerea generala a administratiei publice, chemata sa asigure realizarea politicii interne si externe a tarii, coopereaza in indeplinirea atributiilor sale cu organismele interesate (art. 101 (2) din Constitutie).

Potrivit principiului separarii puterilor statului, reflectat in Constitutie prin mecanismul de formare si functionare a guvernului, nu se poate afirma ca intre autoritatile publice care exercita puterea legislativa (senat si camera deputatilor) si guvern ar exista relatii de subordonare, de autoritate ierarhica. Aceste relatii sunt, in primul rand, de cooperare, asa cum am aratat mai sus, dar si de control determinat de delegare expresa prin Constitutie care atribuie parlamentului competenta de a realiza controlul parlamentar (art. 110 din Constitutie) si chiar, mai mult, de a retrage increderea acordata guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura in conditiile stabilite de Constitutie, ceea ce poate duce la demiterea guvernului.

b) Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale stabilesc cu autoritatile publice care exercita puterea legislativa (Senat si Camera Deputatilor) relatii de cooperare sau de control prin delegare, nu numai indirect prin guvern ci si in mod direct (art. 110 (1) din Constitutie).

c) Consiliile locale si primarii sunt autoritati ale administratiei publice locale prin care -potrivit prevederilor Constitutiei - se realizeaza autonomia locala la nivelul unitatilor administrativ teritoriale, iar, in aceasta calitate, relatiile dintre ele si autoritatile publice care exercita puterea legislativa sunt similare cu cele ale celorlalte autoritati ale administratiei publice. Caracterul de autoritati deliberative ale consiliilor locale nu schimba natura juridica a acestora, iar autonomia este pur administrativa, adica ea priveste organizarea si functionarea administratiei publice locale si gestionarea sub propria raspundere a intereselor pe care le reprezinta (art. 1, Legea nr. 215/2001).

Relatiile cu institutiile publice care exercita puterea judecatoreasca

Intre institutiile publice care exercita puterea judecatoreasca se pot stabili relatii de cooperare, reprezentare sau de control. Astfel, pentru realizarea activitatii de asigurare a legalitatii, autoritatile administratiei publice intra in relatii de cooperare cu autoritatile judecatoresti si cu ministerul public. Relatiile de control prin delegare se creeaza atunci cand o autoritate a administratiei publice, de regula un minister sau alt organ central de specialitate al administratiei publice, controleaza o autoritate judecatoreasca. De exemplu, Controlul Financiar al Ministerului de Justitie controleaza modul de executie al bugetului unui tribunal judetean. In acest caz, relatiile de control sunt consecinta delegarii, nu subordonarii ierarhice sau functionale.

Relatiile cu organizatiile nonguvernamentale

Acestea sunt relatii de cooperare (de cele mai multe ori formalizate, adica obligatorii, potrivit unor dispozitii legale) sau relatii de reprezentare. Astfel, autoritatile administratiei publice sunt obligate sa intre in relatii de cooperare cu fundatii pentru realizarea unor obiective legate de protectia muncii, somaj, integrare sociala etc. In alte situatii, autoritatile administratiei publice au reprezentant in diferite organizatii nonguvernamentale, sau acestia au reprezentanti pe langa autoritatile administratiei publice. Acest sistem asigura o legatura permanenta intre cele doua categorii de organizatii.

ADMINISTRATIA SI CETATENII

Modalitati de participare cetateneasca

Implicarea cetatenilor are in vedere:

A. Implicarea cetatenilor in dezvoltarea economica

Implicarea cetatenilor in procesul de planificare si de realizare a strategiei necesita mai mult decat o simpla participare a doar uneia dintre parti a reprezentantilor intregii comunitati. Este necesar, astfel, sa se tina cont de varietatea de grupuri de interese in procesul de dezvoltare economica, dar si de motivul pentru care acestia sunt interesati. Aceste grupuri pot include, de exemplu, comercianti, intreprinzatori, bancheri, investitori, agenti imobiliari, proprietari, reprezentanti ai fortei de munca, grupuri orientate spre protectia mediului inconjurator si reprezentanti ai comunitatii care vor suporta consecintele dezvoltarii. Trebuie facute eforturi speciale pentru implicarea membrilor acestor grupuri atat in faza de brainstorming, cat si in atunci cand optiunile specifice sunt facute ca si cum toti sunt implicati in procesul de strategie, planificare si implementare a dezvoltarii economice locale (DEL).

O parte a procesului de comunicare pe dezvoltarea economica din contextul actual al Romaniei este intelegerea planurilor economice si intentiilor de la nivel local. Aceasta ar trebui sa fie o parte a informarii bazate pe nivelul de dezvoltare economic al comunitatii. Ideal ar fi, ca obiectivele economice de la nivel local sa fie stabilite cu contributia comunitatii.

O comunitate poate sa propuna planificarea strategica a dezvoltarii economice din diverse motive:

. implementarea unui proiect (de exemplu, atragerea unor noi investitori sau dezvoltarea turismului);

. rezolvarea unei probleme specifice (de exemplu, raspunsul comunitatii pentru inchiderea unor instalatii importante sau a unei uzine);

. promovarea conditiilor economice intr-un sector al orasului care are potential special (de exemplu, zona centrala a orasului) sau probleme speciale (de exemplu, o zona care a suferit o inundatie ori alte pagube);

. dezvoltarea unui plan strategic pentru a realiza o dezvoltare pe termen lung a intregii comunitati.

B

Participarea cetatenilor la elaborarea bugetului

Din moment ce bugetul este instrumentul prin care se comunica si se planifica actiunile administratiei locale, conducatorii acesteia trebuie sa faca un efort deliberat pentru a afla ce cred cetatenii despre programele si politicile curente, precum si despre serviciile prestate in acest context. Cetatenii trebuie intrebati care servicii ar trebui consolidate si extinse, care este nivelul de importanta pe care il atribuie fiecarui program sau proiect in parte. In mod frecvent, atunci cand isi stabilesc politica bugetara si prioritatile, conducatorii administratiei locale se bazeaza pe opiniile celor din subordine si ale managerilor regiilor locale, precum si ale unor cetateni cu o "prezenta vocala" mai pregnanta. Insa, in oricare din aceste cazuri, adevaratele necesitati si preferinte ale cetatenilor pot fi distorsionate semnificativ.Procesul de intocmire a bugetului necesita, in prealabil, o buna intelegere a comunitatii si a nevoilor sale specifice. Acest lucru poate fi realizat prin discutia directa cu locuitorii si prin strangerea datelor si informatiilor de la nivelul intregii comunitati.

Primariile trebuie sa implice cetatenii si, in general, comunitatea in intregul sau, in procesul de intocmire al bugetului. Pentru a atinge un asemenea scop, se pot avea in vedere urmatoarele metode:

. Elaborarea unui "ghid al cetateanului" pentru bugetul local. Un asemenea ghid ar putea explica ce este un buget, cum se intocmeste, care sunt sursele de venituri la bugetul local si modul in care acesta este cheltuit.

. Identificarea nevoilor cetatenilor cu ajutorul chestionarelor, interviurilor si focus grupurilor.

. Identificarea unor grupuri la nivelul intregii comunitati, sau pe cartiere, sau grupuri profesionale carora sa le fie solicitate opiniile in cadrul procesului de elaborare a bugetului.

. Organizarea unor intalniri (audieri, dezbateri) publice in care:

- sa fie prezentate strategii bugetare, prioritatile municipale, explicandu-se ce fel de servicii si activitati cad in responsabilitatea administratiei locale;

- sa fie dezbatute problemele fiscale si politicile bugetare;

- sa se obtina feedback in legatura cu aceste probleme.

. Publicarea unui buget in rezumat in presa locala si punerea documentului intreg la dispozitia cetatenilor interesati in studierea lui.

C. Participarea cetatenilor in procesul decizional al contractarii

Participarea publica in adoptarea deciziilor privind solicitarea de credite de catre o administratie locala este importanta pentru ca cei care acorda creditul sunt interesati de a obtine garantii ca acesta va fi returnat. Desigur ca proiectul respectiv, pentru a fi aprobat, trebuie sa fie bine fundamentat tehnic si financiar. Dar cei care vor plati, in ultima instanta, sunt cetatenii orasului fie direct, fie prin renuntarea la alte servicii.

De aceea, banca va urmari si:

- in ce masura fondurile comunitatii sunt bine gestionate;

- masura in care publicul intelege si sprijina proiectul;

- masura in care publicul intelege implicatiile financiare ale proiectulu (taxe/impozite mai mari, utilizarea potentiala a rezervelor bugetului local pentru acoperirea pierderilor etc.);

- masura in care sunt cetatenii dispusi sa accepte implicatiile financiare.

Un oras functioneaza cel mai bine daca cetatenii si administratia colaboreaza si impartasesc obiective comune. Este absolut necesar pentru autoritatea locala sa poata arata unui potential creditor ca proiectul propus se incadreaza in planul de dezvoltare pe termen lung si pe termen scurt al orasului. Mai mult, administratia publica locala trebuie sa demonstreze ca locuitorii orasului:

- sunt la curent cu situatia financiara a orasului;

- sprijina initiativa de solicitare a creditului pentru imbunatatirea serviciilor publice;

- inteleg ca acest credit implica o obligatie financiara care va ramane, chiar in situatia in care conducerea administratiei se schimba.

Toti acesti factori cresc sansele de reusita ale proiectului, deci si sansele de acordare a creditului si, in ultima instanta, sansele de returnare.

Pentru aceasta, autoritatea locala trebuie sa asigure transparenta intregului proces, inca de la inceput, prin:

- implicarea publicului in formularea planului de dezvoltare pe termen lung;

- anuntarea ca un credit urmeaza a fi solicitat, de ce si care sunt implicatiile;

- oferirea de informatii in mod liber in fiecare etapa de dezvoltare a proiectului si, de asemenea, in fiecare etapa de implementare, dupa aprobarea creditului;

- mai mult, administratia publica locala nu ar trebui doar sa transmita informatia, ci si sa atraga activ opiniile publicului, utilizand anumite instrumente de care vom vorbi in continuare.

Odata adoptata decizia pregatirii unei solicitari de credit trebuie organizata o Comisie Cetateneasca avand ca sarcini de baza asigurarea participarii cetatenesti in formularea proiectului, in procesul solicitarii de credite si in mentinerea legaturii cu alte grupuri implicate in proiect.

Conducerea Comisiei Consultative Cetatenesti trebuie sa fie asigurata de catre o personalitate care intelege si este devotat principiilor participarii publice. Mai mult, acesta trebuie sa fie bine "conectat" cu administratia publica locala si la curent cu deciziile adoptate privind proiectul. In conditiile in care autoritatile locale adopta decizii fara informarea si consultarea publicului, acesta va trebui sa intervina. Asadar, conducatorul Comisiei Consultative Cetatenesti trebuie sa fie o persoana care nu ezita sa actioneze si care este luat in serios de catre autoritatile locale.

Comisia Consultativa Cetateneasca ar putea include:

. un responsabil cu relatiile publice ale administratiei publice locale;

. un reprezentant mass-media;

. responsabilii cu relatii publice ai tuturor serviciilor publice interesate de credit;

. un reprezentant al Oficiului pentru Protectia Consumatorilor;

. reprezentanti ai institutiilor de invatamant (scoli, universitati);

. lideri ai consumatorilor/comunitatii interesate de proiect;

. reprezentanti ai ONG-urilor implicate in promovarea participarii publice la nivelul deciziilor administratiei publice locale;

. un reprezentant al unei organizatii de mediu/specialist in protectia mediului, atunci cand proiectul are implicatii in domeniu (tratarea apelor reziduale etc.);

. reprezentanti ai comunitatii in afaceri locale;

. un reprezentant al comunitatii medicale locale etc.

Comisia Consultativa Cetateneasca este responsabila de dezvoltarea unui plan privind participarea publica in proiectul respectiv. Acest plan va urmari asigurarea unui flux de informatii constant in ambele sensuri intre administratia publica locala si public, inclusiv opiniile si temerile cetatenilor privind proiectul. Pentru aceasta, se pot folosi cateva instrumente de lucru:

. Analiza factorilor interesati este folosita pentru a determina cine este interesat, implicat, afectat sau are influenta asupra unui proiect.

. Sondajele de opinie sunt utilizate pentru a afla opiniile si atitudinile cetatenilor. Un sondaj bine condus va masura, de asemenea, nivelul de cunostinte al cetatenilor pentru a aprecia si pe ce se bazeaza opiniile si atitudinile rezultate. Realizarea unui sondaj de opinie ar trebui sa se faca de catre institutiile de specialitate care asigura o marja redusa de eroare. Este, insa, si cel mai rapid si sigur mod de a afla opiniile publicului.

. Focus grupurile sunt utilizate pentru cercetarea calitativa, pentru a determina ce cred oamenii despre un anumit subiect. Un focus grup are rolul de a colecta informatii si a identifica problemele potentiale. Un este, insa, potrivit pentru rezolvarea conflictelor. Aceasta metoda ofera administratiei publice locale informatii necesare pentru a finisa definirea proiectului sau a modului cum este popularizat acesta.

. Intalniri si audieri publice. Cele doua instrumente sunt asemanatoare, dar difera in scop si grad de formalitate.

- O intalnire publica este o intalnire oarecum informala intre responsabilii administratiei publice locale pentru un anume proiect si reprezentanti ai comunitatii. Scopul este pe de o parte ca reprezentantii administratiei locale sa aiba ocazia de a auzi opiniile publicului interesat privind initiativa ce se pregateste si de a culege idei despre cum sa gestioneze mai bine proiectul, iar pe de alta parte ca reprezentantii comunitatii sa aiba sansa de a-si exprima opiniile si de a influenta punerea in practica a initiativei. Reprezentantii autoritatii locale trebuie sa prezinte un raport public asupra discutiilor purtate, dupa terminarea intalnirii.

- O audiere publica este similara cu o intalnire, dar mult mai formala. Ea este, de obicei, organizata ca ultima ocazie pentru ca publicul sa-si prezinte pozitiile inainte de adoptarea deciziei finale asupra proiectului sau inainte de semnarea contractului de creditare. Dat fiind nivelul crescut de formalitate al audierii, reprezentantii autoritatii locale trebuie sa pregateasca raspunsuri pentru toate comentariile primite in timpul audierii de la public, iar aceste raspunsuri trebuie sa faca parte din procesul verbal si din raportul public asupra intalnirii.

Toate instrumentele prezentate trebuie sa fie adecvate scopului si momentului propus pentru solicitarea opiniei cetatenilor. Ele pot fi folosite nu numai la solicitarea unui imprumut, dar si in elaborarea politicii financiare sau a proiectului de buget, ca si in planificarea proiectelor de investitii sau stabilirea criteriilor de performanta ale serviciilor publice.

Prin legi ca de pilda Legea 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, OG 1723/2004 privind eliminarea birocratiei in relatiile cu publicul, Legea 52/2003 privind transparenta decizionala, se doreste stimularea participarii cetatenesti in procesul de administrare.Administratia publica locala eficienta este aceea care determina cetateanul sa ise alature , il constientizeaza de importanta sa in cadrul comunitatii. Administrarea unei comunitati a devenit un proces interactiv in care sunt implicati in care sunt implicati pe pozitie de egalitate doi factori : autoritatile si cetatenii. Din punctul de vedere al actului administrativ, unul fara celalalt nu exista.

Administratia publica locala isi cauta finalitatea actiunilor in in feed-back-ul pozitiv al opiniei publice . Lipsa lui inseamna lipsa evolutiei , lipsa efectelor , ceea ce anuleaza administratia publica in calitate de factor activ la nivelul unei colectivitati .

Nivelul de participare a comunitatii intr-o activitate sau alta poate fi urmarit in figura nr.4.1.

STUDIU DE CAZ

Aducerea la aceeasi masa de discutii a cetatenilor, alesilor locali si functionarilor publici este, in sine, un lucru destul de dificil. Numeroase obstacole (precum disponibilitatea redusa de timp a multor potentiali participanti, diferentele relativ mari intre nivelurile de expertiza ale participantilor, diferentele de optiuni politice, lipsa generala de incredere a cetateanului in autoritati, existenta unor rivalitati personale) pot ca, atunci cand acest gen de intalniri au loc, sa determine un caracter formal iar rezutatele obtinute sa fie minime sau chiar nule.

Dar, atat timp cat participantii la discutii sunt constienti ca pentru binele comunitatii trebuie sa formeze un grup si sa lucreze ca o echipa, aceste obstacole pot sa fie depasite. Atunci cand acest lucru se intampla, au de castigat nu doar participantii directi, in plan personal si profesional, ci mai ales comunitatea in care ei traiesc si pe care, intr-o forma sau alta, o servesc.

Membrii Parteneriatului pentru o buna Guvernare " au implementat proiectul pilot in comuna Cristesti (judetul Iasi), in care punctele slabe si tari ale experientei in ceea ce priveste guvernarea locala sa constituie un bun exemplu pentru conturarea unor planuri viitoare de adoptare a unor bune practici de catre administratia locala.

Comuna Cristesti

Comuna Cristesti este situata in partea de vest a judetului Iasi, la granita cu judetele Neamt si Suceava, la 92 km de municipiul Iasi si la 17 km de orasul Pascani, in a carui arie de influenta se afla.

Teritoriul comunei este traversat de Drumul National 2 (DN2), Drumul National 15B (D.N 15B) si de calea ferata Pascani-Targu Neamt, existand o statie CFR in satul Cristesti.

Datorita situarii la intersectia drumurilor de legatura cu orasele Pascani, Roman, Bacau, Suceava si Targu Neamt, comuna are perspective favorabile de dezvoltare economica.

Comuna Cristesti are o populatie de 4.340 de locuitori, un numar de 1410 gospodarii si 1610 locuinte si este formata din trei sate: Cristesti, Heresti si Homita. Ea se intinde pe o suprafata de 5.340 ha, din care 2.943 ha teren agricol, 2.397 ha teren neagricol, din care 1.841 ha padure. Principalele activitati economice desfasurate sunt: agricultura, zootehnia si extragerea de balast din albia raului Moldova, rau care strabate teritoriul comunei.

Cristesti este o comuna care nu iese in evidenta la citirea unor simple date despre ea. Aceasta comuna nu este usor de administrat, aici neexistand, cel putin pe moment, agenti economici importanti care sa genereze venituri majore pentru bugetul local.

Grupul de lucru local

Primul pas in implementarea proiectului a fost formarea unui grup de lucru ce a luat forma, in aceasta localitate, a unui grup de initiativa cetateneasca care urma sa contribuie la cresterea calitatii guvernarii locale, pe fiecare dimensiune discutata.

Componenta grupului

Constituirea Grupului de initiativa cetateneasca (GIC) a fost un proces destul de dificil, deoarece trebuia ca acesta sa fie compus din cetateni dornici sa se implice in imbunatatirea calitatii guvernarii locale dar si din reprezentanti ai administratiei publice, astfel incat sa se respecte un echilibrul in luarea deciziilor si in cunoasterea problemelor cu care se confrunta comunitatea.

Grupul de initiativa cetateneasca din Cristesti beneficiaza de prezenta:

unor reprezentanti ai Primariei si Consiliului local care dau legitimitate grupului atunci cand recomandarile sale trebuie sa fie implementate. De asemenea, acesti membri sunt cei care se ingrijesc de aspectele practice ale functionarii GIC si ofera expertiza necesara formularii unor propuneri viabile;

unor lideri informali (persoane respectate in comunitate) - doua profesoare, doi intreprinzatori privati, doi agricultori, doi pensionari. Rolul liderilor informali este acela de a comunica grupului de lucru problemele, nelinistile cu care se confrunta comunitatea si solutiile dorite de cetateni.

La constituirea Grupului de initiativa cetateneasca, s-a tinut cont de urmatoarele elemente:

disponibilitatea pentru actiuni voluntare;

domiciliul membrilor - s-a urmarit ca din GIC sa faca parte cetateni din toate cele trei sate ale comunei;

gradul de relationare cu primaria, data fiind profesia acestora - s-a avut in vedere ca membrii GIC sa aiba profesii care presupun un contact permanent cu administratia publica locala (este vorba de cadre didactice, medici, mici intreprinzatori);

varsta membrilor - s-a urmarit o echilibrarea a varstei membrilor, astfel incat GIC sa nu fie un sfat al batranilor, ci o structura in care sa fie reprezentate toate categoriile de varsta.

La prima intalnire, membrii GIC au participat la un curs de instruire pe tema bunei guvernari, Consiliul Local luand act de constituirea GIC. La urmatoarea sa sedinta, grupul si-a adoptat Carta, un document continand regulile de functionare a grupului.

Evaluarea calitatii guvernarii locale

In paralel cu formarea grupului, a inceput etapa de evaluare a calitatii guvernarii locale in Cristesti.

Intr-o prima faza a procesului de evaluare, au fost realizate interviuri cu oameni de afaceri si simpli cetateni, pe de o parte, si angajatii Primariei si membrii Consiliului Local, pe de alta parte.

Au fost intervievate 53 de persoane, cu profesii diverse, opt persoane care lucreaza in administratie ca functionari publici si alesi locali si o persoana din mass-media locala. Primul criteriu de care sa tinut seama in selectarea interlocutorilor din afara aparatului administrativ al Primariei si a Consiliului Local a fost rolul activ al acestora in comunitate. S-a tinut cont, de asemenea, de domiciliul intervievatilor, urmarind ca ei sa fie locuitori din toate cele trei sate din componenta comunei.

In afara de interviuri, s-au trimis cereri de informatii de interes public (conform Legii 544/2001 privind liberul acces la informatii de interes public), metoda des folosita in cercetarile care privesc relatia administratie publica-cetatean, dar si prin, poate, cea mai eficienta si simpla metoda: observatia directa.

Pe baza prevederilor Legii 544/2001, s-au solicitat toate documentele care trebuie sa existe in Primarie si Consiliul Local, in care sa se reflecte asumarea prevederilor Legii 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica si ale Legii 544/2001 privind liberul acces la informatia de interes public. S-au solicitat procese verbale ale sedintelor de Consiliu Loal pentru a putea evalua gradul de participare a cetatenilor la procesul de luare a deciziilor in cadrul acestei institutii, declaratiile de avere si de interese (pentru a aprecia aspecte legate de integritatea personalului si a alesilor locali).

Dupa evaluare

Masurile propuse in cadrul raportului de evaluare au fost discutate cu ocazia organizarii unui seminar de instruire la care au participat atat reprezentanti ai Primariei - alesi locali si functionari publici -, cat si reprezentanti ai celor trei sate din comuna Cristesti (membrii GIC).

Discutiile au fost purtate pornindu-se de la punctele tari si punctele slabe identificate in raportul de evaluare privind cele cinci dimensiuni ale bunei guvernari urmarite de catre echipa proiectului, tinandu-se cont si de recomandarile si observatiile cuprinse in raport, precum si de cele rezultate in cadrul intalnirilor de lucru

Printre masurile care pot fi dezvoltate de catre adminsitratia publica locala in vederea imbunatatirii calitatii guvernarii locale discutate la seminarul de instruire s-au numarat:

editarea unui buletin informativ (lunar) care sa fie distribuit tuturor familiilor din comuna si care sa contina: informatii despre proiectele de hotarare de Consiliu Local care sunt in lucru; informatii despre deciziile luate in cadrul Primariei; programul de audiente; agenda sedintelor de consiliu si programarea acestora; informatii de interes general pentru comunitate (privitoare la acordarea subventiilor agricole, a licitatiilor publice etc.);

angajarea unei persoane care sa fie responsabila cu facilitarea relatiei dintre Primarie si cetateni. Aceasta ar urma sa aiba atributii in: activitatile de informare si consultare a cetatenilor, realizarea buletinului informativ, actualizarea informatiilor de la aviziere, invitarea factorilor interesati la sedintele Consiliului Local, organizarea de dezbateri publice etc.;

montarea de aviziere in spatii circulate (scoli, magazine etc.) in toate cele trei sate ale comunei si afisarea de informatii relevante;

stabilirea unui program lunar de audiente pentru consilierii locali, in fiecare dintre cele trei sate ale comunei;

identificarea si invitarea persoanelor interesate de un subiect anume la sedinta de consiliu local la care ar urma sa se discute respectivul subiect;

organizarea de intalniri publice, regulat, in toate cele trei sate ale comunei;

sondarea opiniei cetatenilor cu privire la calitatea serviciilor oferite de administratie;

elaborarea unui program anual al achizitiilor si diseminarea lui prin canale multiple de informare publica;

definitivarea situatiei declaratiilor de avere;

infiintarea unui registru de evidenta a darurilor;

imbunatatirea paginii web a comunei . (https://comunacristesti.ro)

Rezultatele activitatii Grupului de Initiativa Cetateneasca

Pornind de la raportul de evaluare, pe parcursul catorva intalniri, membrii grupului au analizat probleme legate de guvernarea locala, o parte dintre propuneri fiind asumate de catre primar in sedintele Consiliului Local. Astfel:

raspunzand nevoii de informare a locuitorilor comunei, a fost editat si distribuit buletinul informativ al Primariei si Consiliului Local, intitulat Jurnal satesc. Acesta contine informatii legate de sedintele Consiliului Local, informatii de interes general, anunturi de licitatii etc. Fiecare dintre cele cinci numere editate pana in prezent au ajuns la aproximativ 600 de familii din toate cele trei sate;

raspunzand nevoii de imbunatatire a comunicarii dintre administratie si cetateni, Primaria a decis ca, incepand cu anul 2008, sa angajeze un functionar responsabil cu informarea si consultarea cetatenilor. GIC a luat in discutie si a creat o propunere de fisa a postului acestui functionar;

in privinta imbunatatirii site-ului - s-a agreat publicarea pe pagina web a proceselor verbale de la sedintele de consiliu, aducerea la zi a publicarii hotararilor de consiliu, publicarea buletinului informativ;

pentru a stabili mult mai clar raportul de conduita profesionala intre functionarii Primariei Cristesti si cetatenii comunei, a fost adoptat noul Regulament de Ordine Interioara al Primariei Cristesti. In cadrul acestuia sunt cuprinse cinci articole privind metodologia de aplicare a politicilor de transparenta decizionala, acces la informatie si relatii cu publicul;

pentru sporirea gradului de informare a cetatenilor din comuna Cristesti, au fost redate folosintei cele trei aviziere din comuna.

La sugestia grupului, acestea au fost repozitionate in locuri circulate din cele trei sate - Cristesti, Heresti si Homita si contin informatii actuale despre hotararile autoritatilor publice locale;

raspunzand nevoii de sporire a integritatii functionarilor publici si alesilor locali, s-a instituit un registru pentru evidenta darurilor primite de catre acestia.

"Cazul Cristesti" a fost considerat un caz de succes pentru ca:

au fost produse schimbari reale: exista acum un buletin informativ, in curand va exista un functionar care se va ocupa de comunicare si de consultarea cetatenilor, au fost revitalizate avizierele etc. Poate ca aceste schimbari nu sunt schimbari radicale, dar importanta lor provine in primul rand din modul in care au fost produse, cu participarea cetatenilor care au putut vedea ca atunci cand au o idee sau o opinie si o discuta cu reprezentantii administratiei publice sunt ascultati si ca pot modifica aspecte concrete in modul in care este administrata comunitatea;

in cadrul acestui proiect, a fost prima ocazie in care autoritatile din Cristesti au stat la aceeasi masa de discutii cu o structura ce reprezinta interesele cetatenilor si au acceptat ca membrii acesteia sa intervina in definirea modului in care lucreaza Primaria;

grupul a decis sa continue sa functioneze si dupa incheierea proiectului si sa isi asume rolul de comitet consultativ cetatenesc pentru Primar si Consiliul Local. De asemenea, membri grupului de lucru vor continua sa monitorizeze modul in care primaria comunica cu cetatenii si administreaza comunitatea.

Elementele care au asigurat succesul "cazului Cristesti":

construirea rapida, in cadrul GIC, a unei viziuni comune referitoare la modul in care ar trebui sa decurga activitatile proiectului in comuna Cristesti. Acest lucru i-a ajutat pe membri grupului sa-si inteleaga rolul si sa identifice scopul comun;

dedicatia si disponibilitatea membrilor grupului de lucru;

faptul ca, in raportul de evaluare realizat de echipa de proiect, membrii grupului de lucru au gasit o analiza clara si obiectiva a punctelor tari si a punctelor slabe, existand astfel o buna baza de pornire in vederea identificarii de solutii si masuri necesare;

deschiderea reala a autoritatilor locale, faptul ca alesii locali si functionarii publici din Cristesti au acceptat cu toata deschiderea sa dezbata cu cetatenii modul in care merg lucrurile in Primarie si Consiliul Local.

BIBLIOGRAFIE

,,Managementul serviciilor publice"-Prof.univ.Ion Plumb, Conf.univ.dr. Armenia Androniceanu, Prep.univ.drd. Oana Abaluta

,,Introducere in stiinta administrativa"-Asist.univ. Alina Profiroiu, Prep. Univ. Irina Popescu

,,Drept administrativ"-Lector univ. Ion Corbeanu