Asimilarea produselor noi

Asimilarea produselor noi

1. Cai de asimilare. Avantaje si dezavantaje

2. Pregatirea fabricatiei industriale

2.1. Pregatirea constructiva

2.2. Pregatirea tehnologica

2.3. Pregatirea materiala si organizatorica

3. Indicatori de eficienta ai asimilarii de produse noi

1. Cai de asimilare. Avantaje si dezavantaje

Dupa ce s-a parcurs un ciclu complex de studii de cercetare interna la nivel departamental si chiar national, daca este cazul si s-au conturat prin selectie noile produse idei, se trece la asimilarea acestora in fabricatie. Exista trei cai de asimilare a produselor noi:

Ø      pe baza inventiilor proprii;

Ø      pe baza modelului de referinta;

Ø      pe baza de licente.

Indiferent de calea aleasa, exista factori care actioneaza fie pozitiv, fie negativ asupra procesului de innoire a produselor si anume:

potentialul unitatii de cercetare la nivel de intreprindere, de departament sau chiar la nivel national precum incadrarea cu personal, dotarea tehnica, resursele materiale, resursele financiare;

structura organizatorica;

mecanismul de planificare privit sub aspectul metodologiei de elaborare a planurilor;

sistemul de cointeresare materiala si morala, individuala si colectiva.

Asimilarea dupa conceptie proprie

Presupune o activitate ampla de cercetare, o informare larga cu un efort si un risc relativ mare. Se urmareste realizarea unor produse competitive cu parametrii tehnico-economici si functionali superiori si cu reale caracteristici de noutate. Realizarea unor produse noi, originale asigura un avans in domeniul respectiv, exclusivitate pe piata, posibilitatea de a vinde licenta, iar produsele se inscriu in zona ascendenta si de expansiune a ciclului de viata. Se impune un mare efort de marketing, deoarece in general in lume exista specializari pe domenii in raport cu traditia, resursele materiale si umane. Aceasta metoda de asimilare este influentata si de gradul de risc, de lungimea timpului de asimilare, de suficienta si pertinenta informatiilor si de stimularea initiativei creatoare

Asimilarea dupa model de referinta

Este o cale care trebuie tratata cu mare atentie. Se practica mai ales in cazul bunurilor de consum. Modelul de referinta trebuie considerat un material documentar din a carui analiza trebuie sa fie selectate cele mai noi solutii constructive. Modelele de referinta nu trebuie copiate exact, ci trebuie imbunatatite conceptual. Se impune sa se verifice insa, daca modelul de referinta este sau nu protejat de anumite brevete sau licente inregistrate. Copierea se considera identica numai daca desenele de executie, de detaliu se suprapun. Aceasta cale de asimilare conduce la scurtarea duratei ciclului de fabricatie si mai ales la siguranta ca produsul se va vinde.

Asimilarea dupa licenta de fabricatie

Este o metoda practicata larg pe plan mondial. Consta din achizitionarea documentatiei tehnice sau chiar a unor produse de la firmele care le fabrica.

Avantajele acestei metode sunt urmatoarele:

siguranta satisfacerii nevoilor sociale intr-un timp scurt;

asigurarea vanzarilor imediate;

ridicarea nivelului de tehnicitate a fabricatiei si deschiderea unor noi directii pentru cercetarea autohtona;

reducerea ciclului de asimilare si a perioadelor de pregatire a cadrelor.

De regula, in tarile dezvoltate, licentele se cumpara inca in faza de proiectare, acestea dispunand de potentialul necesar continuarii lucrarilor si ajungand chiar la depasirea nivelului tehnic al licentei cumparate. In tarile mai putin dezvoltate, licentele se cumpara cand produsul este in faza de productie, importand linii tehnologice, piese de schimb si profitand de experienta producatorilor initiali.

2. Pregatirea fabricatiei industriale

In vederea realizarii produsului in conditii de serie se elaboreaza o documentatie complexa cunoscuta generic sub denumirea de pregatire a fabricatiei. Aceasta cuprinde 2 mari laturi:

pregatire tehnica:

constructiva

tehnologica

pregatirea materiala si organizatorica

2.1. Pregatirea constructiva

Consta in fixarea cadrului fizic, material de forma si dimensiuni in functie de :

conditiile de utilizare sau functionare ale produsului: scop, rol, solicitari datorita mediului, transport, greutate, gabarit, servire, manevrare etc.;

mijloacele de realizare a conceptiei organologice a constructiei produsului;

mijloacele de realizare materiala a constructiei care depind de resurse si posibilitati industriale de executie cum ar fi: tipurile de materiale, posibilitatile de prelucrare, calitate etc.

economicitatea in prelucrare in fabricatie si exploatare, verificandu-se costul proiectului, al executiei, cheltuielile de exploatare etc.

Documentatia de ansamblu a proiectarii constructive cuprinde:

Documente de studiu

tema de proiectare

studiul tehnic si desenele de ansamblu si pe subansamble pana la nivel de detaliu si de executie

Documente de baza

toate desenele de executie, de amplasare, de montaj si instalare;

memoriul de prezentare

Documente de exploatare

cartea tehnica a produsului

alte documente specifice

Documente auxiliare

documentele de propaganda tehnica

documentele de propaganda comerciala

alte documente specifice

In realizarea documentatiei constructive se parcurg intr-o succesiune logica mai multe activitati cu durate specifice si cu anumite relatii de precedenta, motiv pentru care, in cazul produselor complexe se recomanda elaborarea unui graf si stabilirea drumului critic pe acesta.

2.2. Pregatirea tehnologica

Reprezinta un ansamblu de activitati specifice de realizare propriu-zisa a solutiei constructive. In cazul general al produselor complexe pot fi identificate urmatoarele tipuri de componente:

tipizate sau standardizate, care fac obiectul aprovizionarii si care se incorporeaza direct in produs fara nici o alta prelucrare (ex: surub);

componente care trebuie prelucrate fie in unitate, fie prin cooperare (care poate fi obligatorie sau optionala).

In functie de modul in care se incadreaza componentele produsului in cele 4 categorii se stabileste gradul de detaliere a pregatirii tehnologice a fabricatiei. Pregatirea cea mai complexa se face pentru cele care in mod obligatoriu trebuie realizate in unitate. In acest scop se parcurg urmatoarele 4 etape:

I. Elaborarea procesului tehnologic de ansamblu si de detaliu tinand cont de utilizatorii tehnologici existenti in unitate si de posibilitatile de a introduce tehnologii noi. Aceasta etapa presupune stabilirea in succesiune logica a operatiilor ce se vor executa pe fiecare reper (inclusiv cele de control) precizandu-se lanturile tehnologice ce rezulta si incercand pe cat posibil sa se foloseasca tehnologia de grup sau folosirea liniilor in flux.

II. Alegerea utilajelor tehnologice tinand seama de operatiile stabilite, de metodele si procesele de fabricatie, precum si de cerintele economice, ergonomice, ecologice etc.

III. Alegerea echipamentului tehnologic (S.D.V.-urilor)- se face dupa criterii tehnice (precizie, calitate) si criterii economice (cost);

IV. Proiectarea metodelor de munca si control care se face in functie de continutul etapelor anterioare.

In toate cazurile se recomanda eleborarea mai multor variante tehnologice, urmand a fi aleasa cea pentru care costul tehnologic unitar este minim. Dupa alegerea variantei optime se executa un prototip care este supus la incercari in situatii limita pentru a fi omologat. Cu ocazia realizarii prototipului se pot aduce corecturi si imbunatatiri atat documentatiei constructive cat si celei tehnologice, iar daca prototipul rezista la incercari este omologat.

Pentru produsele care se vor realiza in serie se realizeaza seria zero (lotul de proba) in conditii reale de productie, ocazie cu care se fac incercari suplimentare si daca este cazul, se aduc ultimele imbunatatiri.

2.3. Pregatirea materiala si organizatorica

Presupune rezolvarea urmatoarelor probleme:

pregatirea utilajelor, instalatiilor si suprafetelor de productie

stabilirea utilajelor necesare pe baza fiselor tehnologice din proiectarea tehnologica;

confruntarea listei cu existentul si analiza comparativa a caracteristicilor;

gruparea utilajelor pe subunitati si stabilirea necesarului de reamplasari;

pentru utilajele existente se face analiza planului de reparatii si corelarea cu cerintele si sarcinile de productie;

pentru utilajele noi se urmaresc termenele de achizitie si stabilirea masurilor de amplasare, montare, probe si reglaj.

Asigurarea utilajelor si a locurilor de munca cu echipamente tehnologice si aparate de control;

analiza documentatiei tehnologice privind echipamentele tehnologice si aparatele de masura si control stabilind necesarul si stocurile existente;

analiza celor care sunt tipizate si se aduc prin aprovizionare pentru care se stabilesc graficele de aprovizionare;

analiza celor care urmeaza sa se realizeze in unitate pentru care se intocmesc documentatii si desene de execute si se stabilesc graficele de realizare;

perfectionarea sistemului de distribuire a echipamentelor tehnologice si a aparatelor de masura si control;

stabilirea sistemului de intretinere, reconditionare si reparare.

Asigurarea si pregatirea fortei de munca

analiza necesarului suplimentar de personal pe meserii si categorii de calificare

recrutarea in vederea selectiei

prin mijloace de publicitate mass media

prin agentii de publicitate

pe baza recomandarilor colegilor de munca

pa baza dosarelor celor care au concurat anterior si au intocmit baremele dar nu au fost selectati datorita numarului limitat de locuri;

selectia personalului care se face in trei etape:

pe baza unor criterii generale - studiile atestate de diplome sau certificate care asigura un minim de garantie a pregatirii teoretice, vechimea in munca care atesta un minim de experienta, postul detinut anterior, calitatile personale la vedere;

pe baza unor metode clasice concretizate in probe practice, examene scrise, teste si baterii de teste, chestionare, discutii;

pe baza metodelor complementare sau suplimentare moderne: interviul, referintele, observatia psihologica;

incadrarea personalului si instruirea pe linia de protectie a muncii;

repartizarea pe schimburi si locuri de munca

asigurarea ritmica a locurilor de munca cu materiale, semifabricate, piese de schimb:

stabilirea si urmarirea pieselor si componentelor ce se obtin prin cooperare;

analiza comparativa a cantitatii de materiale necesare productiei cu stocurile existente si cu termenele de aprovizionare;

elaborarea de masuri pentru imbunatatirea aprovizionarii locurlor de munca

3. Indicatori de eficienta ai activitatii de cercetare-dezvoltare si asimilare a produselor noi

In aprecierea complexitatii si exprimarea gradului de organizare a activitatii de asimilare a produselor noi se foloseste un sistem de indicatori structurat pe trei domenii ale procesului:

A.     politica de cercetare dezvoltare a noilor produse;

B.     caracterizarea produselor asimilate

C.     pregatirea fabricatiei

A.         Politica de cercetare dezvoltare a noilor produse

Gradul de innoire globala a produselor (N)

- numarul produselor noi care se stabilesc pe intervale de la 0 ÷ 3 ani; 3 ÷ 5 ani, 5÷8ani si de la 8÷10 ani

- numarul total de produse

Acest indicator se poate concretiza pentru cele trei cai de asimilare a produselor

Conceptia proprie (N')

- numarul produselor noi realizate prin conceptie proprie

Model de referinta (N'')

- numarul produselor noi realizate dupa model de referinta

Dupa licenta (N''')

- numarul produselor noi realizate dupa licenta

Varsta medie a produselor aflate in fabricatie

q_i - volumul productiei marfa aferent fiecarui produs i

v_i - varsta produsului i (numarul de ani in fabricatie a fiecarui produs)

Viteza de reinnore a produselor (V_r)

- se calculeaza pentru fiecare produs in parte

ponderea cheltuielilor pentru asimilare noilor produse in totalul cheltuielilor de productie

Ponderea cheltuielilor pentru fabricarea produselor asimilate in totalul cheltuielilor de productie

Contributia la rezultatele financiare ale unitatii

Gradul de indeplinire globala a sarcinilor de asimilare si innoire (N_g)

N_r - numarul produselor noi realizate

N_p - numarul produselor noi planificate

Durata ciclului de asimilare a produselor noi exprimata in zile calendaristice si calculata dupa caz, pentru fiecare cale de asamblare

Gradul de noutate al produsului

B.         Caracterizarea produselor asimilate

Masa produsului (kg)

Consumul specific de energie

Consumurile specifice de materiale;

Consumurile specifice de materiale din import;

Gradul de folosire a materialelor;

Consumul specific de manopera;

Cheltuielile materiale unitare;

Rezultatul financiar unitar;

Durata ciclului de productie;

Cheltuielile pentru achizitionarea de licente

C.         Pregatirea fabricatiei

Capacitatea atelierului de proiectare constructiva;

Capacitatea atelierului de proiectare tehnologica

Gradul de asigurare cu personal calificat;

Capacitatea atelierului de prototip.