Definirea si clasificarea produselor

Definirea si clasificarea produselor

In forma cea mai generala prin produse noi se intelege acele produse, servicii, lucrari care prezinta elemente constructive de calitate, de functionalitate, de fiabilitate, estetice 444b11e , ergonomice, comerciale etc., noi fie la producator, fie la beneficiar, fie la ambii.

Dupa gradul de noutate ele pot fi :

produse absolut noi - nu au mai existat, satisfac pentru prima data o necesitate

D.p.d.v. teritorial putem avea produse absolut noi :- pe plan mondial

- pe plan national

- pe plan local

produse noi - satisfac nevoile intr-un grad superior decat in perioada anterioara si ele se realizeaza prin diversificare, fie pe verticala (un produs inlocuieste pe altul), fie pe orizontala (se mai adauga ceva produselor existente) ;

produse si servicii care largesc baza si gama celor existente prin noi variante tipo-dimensionale, de asamblare etc.

Pentru produse exista o nomenclatura care se compune din mai multe componente:

Nomenclatura - enumerarea tuturor produselor planificate sau realizate a caror productie se poate exprima atat valoric cat si in unitati naturale.

Sortimentul - impartirea si repartizarea cantitativa a diferitelor produse pe feluri, tipuri, marimi, dimensiuni, etc.

Pentru satisfacerea nevoilor urmarim sortimentele. Atat in vederea aprovizionarii cat si pentru o evidenta la nivel micro si macroeconomic, produsele se clasifica dupa sistemul zecimal intr-o forma speciala pe grupe, subgrupe, feluri, tipuri, sortimente si dimensiuni (ex: materiale textile - tricotaje - lana -manual - g/m²- latimea in cm sau lemne -cherestea - fag -calitatea I -25 cm).

Produsele se definesc mai ales la utilizator si prin urmatoarele componente :

componente corporale (privesc utilizarea lor functionala)

componente acorporale (nume, marca, instructiuni de utilizare)

informatii transmise de producator sau de o firma distribuitoare sub forma actiunilor de piata ;

imaginea produsului prin prisma satisfacerii nevoii careia este destinat

In raport cu grupa de incadrare privind gradul de noutate actiunile de asimilare si concepere de noi produse, respectiv de innoire si modernizare a celor existente constituie politica noilor produse.

In forma generala, politica noilor produse, atat pe termen scurt cat si pe termen lung, vizeaza:

satisfacerea nevoilor

maximizarea profitului

valorificarea superioara a resurselor

Politica noilor produse este o succesiune de decizii care trebuie sa defineasca in principal urmatoarele:

vom avea o intreprindere multiprodus sau uniprodus ?

care va fi aria de cercetare a noilor produse in raport cu cele existente ?

noile produse sau variantele imbunatatite ale celor existente vor predomina in final ?

ce produse noi vor fi introduse si care vor fi criteriile ?

care este cel mai potrivit sistem de control al volumului nomenclaturii productiei ?

intreprinderea va fi generatoare a noului sau un imitator in imbunatatirea si dezvoltarea produselor ?

resursele intreprinderii sunt comparabile cu activitatea de cercetare si planificare a produselor ?

In toate cazurile politica noilor produse vizeaza atat producatorul cat si beneficiarul avand la baza functia de marketing astfel :

Producatorul urmareste ca si obiectiv principal maximizarea beneficiului mai ales pe termen lung. In acest sens isi calculeaza beneficiul global :

unde

Q - productia vanduta

P

T - durata de viata a produsului, exprimata in ani

In completare se mai calculeaza coeficientul de rentabilitate

,

unde I-investitia pentru introducerea produsului

Aportul inovatiei :

unde B_i - beneficiul inovatiei

B_g - beneficiul global

Pe termen scurt se mai urmaresc urmatoarele obiective:

utilizarea surplusului de capacitate

o mai buna utilizare a fortei de munca

evitarea dependentei de o singura piata

determinarea cresterii circulatie marfurilor rentabile

In raport cu scopul urmarit pot fi identificate si urmatoarele tipuri de obiective :

obiective de supravietuire, concretizate in ameliorarea caracteristicilor tehnologice a produselor, imbunatatirea procedeelor de fabricatie, inlocuirea unor piete in declin ;

obiective care asigura stabilitatea si evitarea socurilor datorita dezvoltarii ciclice a produselor concretizate in stabilitatea profesionala a personalului, realizarea unui echilibru intre produse cu desfacere buna si produse cu desfacere mai slaba, intre produse rentabile si mai putin rentabile dar necesare, valorificarea economica si rationala a resurselor de aprovizionare, mai ales cele proprii.

obiective de utilizare optima a resurselor disponibile - folosirea completa a materiilor prime de baza, folosirea deseurilor si subproduselor, utilizarea intregii capacitati de productie, introducerea imediata a inovatiilor in produse etc.