Prognoza tehnologica

Prognoza tehnologica

Definitii, clasificari, corelatii

Ritmul tehnologic rapid impune societatilor comerciale constructoare de masini sa prospecteze permanent piata si sa stabileasca directii de actiune pentru viitor. Posibilitatea unei estimari obiective, cu o mare probabilitate de confirmare ulterioara face obiectul unei discipline tehnico-economice, numita prognoza tehnologica.

Pentru orice situatie exista o incertitudine, iar principala problema in luarea unei decizii este adoptarea deciziei celei mai bune posibile.

Cum incertitudinea exista, rezulta necesitatea minimizarii ei. Unul din instrumentele acestei minimizari este prognoza. Cateva definitii ale prognozei sunt urmatoarele:

este o exprimare a unei situatii necunoscute in trecut si care nu se supune ob 848i83i servarii;

este o forma de previziune stiintifica a situatiei viitoare, a comportarii sau efectului dezvoltarii sistemului, procesului sau fenomenului;

este prevederea cu un anumit grad de fundamentare si incredere a unei realizari tehnice, intr-o perioada viitoare de timp.

Prognoza tehnologica actioneaza in mediul actual al intreprinderii, cautand sa cunoasca mediul viitor. Pentru atingerea acestui obiectiv trebuie sa se tina seama de interactiunea mediilor tehnice cu alte medii ca: economic, sociologic, politic, comercial.

Dupa domeniul pe care il abordeaza prognoza, se deosebesc:

prognoza tehnologica - care se ocupa de evolutia tehnologiilor si a produselor;

prognoza economica

prognoza sociala

Modul de interactiune intre prognoze si modificarile de tehnologie este prezentat in figura 1.4.

Functiile prognozei tehnologice sunt:

Orientarea activitatii intreprinderii spre caile cele mai rentabile. Prognoza tehnologica este mai mult un proces de analiza a realitatii tehnico-economice. Pe plan metodologic se recurge la toate tehnicile de analiza, ca: cercetarea operationala, studiul pietei, modelele matematice etc.

Fig. 1.3. Transferul tehnologiilor.

Etapele acestui proces de analiza sunt urmatoarele:

identificarea ocaziilor favorabile si a tendintelor economice viitoare;

corelarea acestor ocazii si tendinte cu obiectivele intreprinderii;

definirea exigentelor tehnologice corespunzatoare;

identificarea deficientelor din tehnologia actuala;

identificarea programelor tehnice;

evaluarea termenilor si cheltuielilor fiecarui program;

orientarea programelor de cercetare si dezvoltare.

Prognoza tehnologica permite sa se stabileasca o ierarhie a cerintelor si asigura compatibilitatea diferitelor elemente ale strategiei intreprinderii.

Adaptarea intreprinderii la mediile sale viitoare. Intreprinderea se construieste, se dezvolta in cadrul unui mediu care este influentat de o serie de factori exteriori, economici, sociali si politici.

De evolutia acestor factori trebuie sa se tina seama pentru organizarea rationala a procesului de inovare, pentru limitarea riscurilor. Prognoza tehnologica sprijina in acest mod compartimentul de marketing, permitand o reducere a erorii de stabilire a termenelor.

Fig. 1.4. Corelatia intre prognoza tehnologica si prognoza sociala.

Metode utilizate in cadrul prognozei tehnologice

Metodele folosite se bazeaza pe sistematizarea cunostintelor despre viitor pentru a putea interveni cu rapiditate in practica. In literatura de specialitate se considera ca in cadrul prognozei tehnologice se utilizeaza peste 100 de metode din care 30 sunt mai des aplicate.

Se prezinta in continuare cateva din cele mai des utilizate metode de prognoza (tabelul 1.2).

Tabelul 1.2 Metode utilizate in cadrul prognozei tehnologice

A)   Studiu de caz - privind aplicarea prognozei tehnologice prin utilizarea diagramei cauza-efect (diagrama ISHIKAWA).

Trasatura dominanta a etapei actuale de dezvoltare a societatii o constituie              modernizarea - perfectionarea - inovarea proceselor tehnologice si a produselor/serviciilor avand drept scop final satisfacerea cerintelor clientilor.

In situatia in care, in etapa actuala, petrolul si gazele naturale pastreaza locuri fruntase in ierarhia materiilor prime si a purtatorilor de energie cu utilizare industriala, se impun urmatoarele masuri:

extinderea actuala si de perspectiva a ariei geografice a forajului terestru;

raspandirea forajului de mare adancime;

dezvoltarea forajului marin;

aplicarea tehnologiilor moderne de foraj.

Tinind seama numai de forajul de mare adincime apar urmatoarele aspecte:

comportarea materialelor la temperaturi si presiuni ridicate;

stabilirea tehnologiilor de foraj;

costurile unei astfel de tehnologii de foraj de mare adancime;

costurile utilajelor etc.

Referitor la multitudinea aspectelor care apar la elaborarea unei noi tehnologii sau a unui nou produs, pentru gasirea de idei noi se apeleaza la tehnici de creativitate (brainstorming, sinectica, analiza morfologica, diagrama cauza-efect etc.). In figura 1.5 se prezinta diagrama cauza-efect care pune in evidenta principalii factori pentru identificarea unor noi solutii constructiv-functionale ale prajinilor de foraj.

Fig. 1.5. Diagrama cauza-efect.

B)    Studiu de caz - privind integrarea, combinarea si valorificarea               tehnologiilor - strategia "Bonzai"

Numeroase firme japoneze ca si unele grupuri de cercetare din Europa propun o alta conceptie, conform careia tehnologia de care dispune intreprinderea, este de fapt elementul determinant, in jurul careia se articuleaza intregul sistem si care prin valorificare conduce la diferite linii de produse. In acest sens, se poate utiliza strategia "Bonzai" privind integrarea, combinarea si valorificarea tehnologiilor, care permite vizualizarea sub forma unui arbore a functiei tehnologice a intreprinderii (fig. 1.6).

Esential in cazul tehnologiilor elementate este faptul ca acestea nu sunt legate de un singur produs sau de o singura piata ci pot fi valorificate pe directii foarte diferite, in functie de interesele (si potentialul) intreprinderii.

Fiecare ramura este analizata prin prisma:

produselor: natura, importanta, rentabilitate, ritm de crestere, investitii implicate, pozitie relativa in raport cu concurenta;

pietelor produselor respective: volum de vanzari, rentabilitate, ritm de crestere, diversitatea gamei de produse, grupuri tinta de clienti;

produselor de diferentiere pe care le poate oferi intreprinderea: performante, avantaje, evolutia vanzarilor si a rentabilitatii, mijloace de comercializare, clienti. 

In figura 1.7 se prezinta modul de integrare, combinare si valorificarea tehnologiilor pentru firma TORAY [4] primul producator mondial de compozite pe baza de fibre de carbon.

In figura 1.8 se prezinta modul de diversificare a produselor utiluzand pivotul de legatura.

Intreprinderile se diferentiaza, in functie de libertatea pe care o au in alegerea strategiei tehnologice, pe cinci nivele diferite (tabelul 1.3). 

Firmele din tarile puternic dezvoltate adopta unul din nivelele 2, 3 sau 4 pe cand tarile slab dezvoltate se intalnesc frecvent stagii la nivelele 0 sau 1. 

Informatica a reprezentat o revolutie o data cu aparitia microprocesorului (1971). In 20 de ani, intre 1971 si 1991, cantitatea de componente plasate pe un microprocesor a crescut de la circa 1.000 la circa 10.000.000, evolutia avand un caracter exponential [4].

Principalele efecte se regasesc in:

- calculatoare cu o putere de calcul extrem de mare (mainframe), folosite la:

- calcule foarte complexe (de exemplu: in meteorologie, in proiectare, gestiune);

- procese de simulare (antrenamente soferi, piloti, astronauti, probe de functionare a unor instalatii inca neconstruite efectiv sau a unor produse inca nerealizate);

Tabelul 1.3 Clasificarea intreprinderilor privind alegerea strategiei tehnologice

- inteligenta artificiala (sisteme expert, traduceri, recunoastere imagini si voce).

- miniaturizare:

- aparitia de micro-ordinatoare si mai ales generalizarea utilizarii lor de catre nespecialisti; ca urmare, aparitia industriei de soft si a retelelor de calculatoare;

- calculatoare de procese, care optimizeaza functionarea instalatiilor.

- modularizare:

- roboti industriali ½inteligenti½, capabili sa isi schimbe regimul de lucru in functie de conditiile de exploatare sau de ordinile primite;

- obiecte ½inteligente½, de exemplu rachetele militare care sunt in stare sa depisteze, sa recunoasca si sa urmareasca tinta.

- telecomunicatii:

- sisteme digitale, mult mai prerformante decat cele clasice, analogice;

- sisteme in care electricitatea este inlocuita de lumina (cabluri optice etc.);

- mondializarea, prin retelele de sateliti de telecomunicatii.

- restructurarea altor ramuri industriale (exemplu tipic industria de ceasuri);

- restructurarea activitatii firmelor.

O intreprindere total informatizata, la nivelul cunostintelor actuale, ar cuprinde elementele prezentate in figura 1.9 [4].

In prezent se modifica metodele si sistemele de fabricatie:

- apar tehnologii noi de prelucrare;

- fluxuri tehnologice comporta mai putine faze;

- flexibilitatea tehnologiilor creste.

De asemenea, s-a produs scurtarea considerabila, practic eliminarea perioadei intre descoperirea de catre cercetatori a unui nou fenomen fizic/chimic/biologic si aplicarea lui in industrie [4], pentru noi produse sau noi procese de fabricatie (tabelul 1.4). 

Fig. 1.9. Intreprindere informatizata:

CAD - Computer Asistent Design (Proiectare asistata de calculator);

CAT - Computer Asistent Testing (verificare asistata de calculator);

CAM - Computer Asistent Manufacturing (Fabricare asistata de calculator);

CAL - Computer Asistent Logiostics (Aprovizionare-desfacere asistata de calculator);

CAP - Computer Asistent Planning (Planificare asistata de calculator);

CFP&A - Computer Financial Planning & Accounting (planificare financiara

si contabilitate asistata de calculator).

Prognoza si planul de dezvoltare

Dupa natura sa prognoza defineste in modul cel mai complet legatura dintre trecut, prezent si viitor. Planul de dezvoltare reprezinta un program, cu termene.

Prognoza este cu atat mai apropiata de realitate cu cat este mai mare posibilitatea realizarii premizelor si programelor adoptate cu prilejul elaborarii acesteia. Spre deosebire de planificare, prognoza  cuprinde aprecieri si recomandari stiintifice si nu sarcini operative si obligatorii.

Tabelul 1.4 Timpul scurs intre o descoperire si aplicarea acesteia in industrie

Elaborarea prognozelor reprezinta o activitate premergatoare intocmirii planurilor, in cadrul careia se studiaza principalele tendinte de dezvoltare sociala, economica si tehnologico-stiintifica din cadrul unui domeniu, tinand seama de tendintele la scara nationala si la nivel mondial.

In conditiile tranzitiei si economiei de piata libere, elaborarea prognozelor reprezinta o activitate de investigatii in scopul stabilirii strategiilor pe termen lung in domeniul economiei, stiintei si tehnicii.

In procesul elaborarii prognozelor se determina posibilitatea introducerii tehnicii noi.

Prognoza in prelucrarile mecanice prin aschiere

Prezentarea unor aspecte legate de dezvoltarea viitoare a prelucrarii mecanice prin aschiere este o latura importanta a optimizarii proceselor tehnologice, care aduce in fata tehnologului unele indicatii referitoare la directiile de orientare si performantele spre care se indreapta prelucrarile prin aschiere.

O indicatie privind prognoza cresterii preciziei de prelucrare si de masurare in procesul de aschiere este prezentata in figura 1.10 [5].

Cresterea vitezelor de aschiere, prin descoperirea de noi materiale pentru confectionarea partii active a sculei aschietoare este ilustrata in figura 1.11 [5].

Perspectivele de dezvoltare a prelucrarilor prin aschiere conform unui studiu intocmit de C.I.R.P., [5] arata urmatoarele tendinte:

aplicarea in practica curenta a unei combinatii de metode de aschiere mecanica si de prelucrari fizice si chimice;

stabilirea unor metode precise de determinare a caracteristicilor de prelucrabilitate ale materialelor;

procedeele de rectificare se vor extinde astfel incat vor reprezenta 20% din totalul prelucrarilor;

se vor stabili metode pentru controlul abaterilor tehnice si al deformatiilor masinilor-unelte;

comanda adaptiva a masinilor-unelte va asigura autooptimizarea prelucrarilor;

pregatirea fabricatiei se va realiza in proportie de 80% cu ajutorul calculatoarelor;

parametrii prelucrarii mecanice (durabilitatea sculelor aschietoare, precizia prelucrarii, productivitatea etc.) pentru orice combinatii de materiale, scule aschietoare si     masini-unelte se vor putea determina prin metode stiintifice;

vitezele normale de aschiere se vor situa in jurul valorii de 30 m/s;

masini-unelte cu comanda numerica vor fi cel putin 50% din productia totala a masinii;

se vor utiliza cristale abrazive artificiale pentru pietrele abrazive;

controlul preciziei in timpul prelucrarii va fi folosit la peste 50% din operatiile de prelucrare mecanica.